7,304 matches
-
Călin, 1996). Virusurile oncogene ADN se multiplică și lizează celulele permisive. În celulele nepermisive, ciclul de multiplicare a virusului este stopat. Genomul viral se integrează în genomul celulei-gazdă, replicându-se odată cu acesta sau rămâne în stare fizic independentă, ca ADN circular, replicându-se fizic autonom, dar dependent de aparatul enzimatic și de componentele moleculare ale celulei-gazdă. Infecțiile virale nepermisive condiționează cel mai adesea transformarea malignă a celulei-gazdă. Aceasta este O TRANSFORMARE NEOPLAZICĂ MEDIATĂ VIRAL. Oncogenele virale codifică sinteza unor proteine ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
situsul de clivaj 3’ al ARNm transcris de pe ADN proviral, precum și situsul de poliadenilare) (fig. 17.4). Cele două capete 3’ și 5’ ale ADN proviral sunt supuse ligației prin care, din moleculă liniară dublu catenară acesta devine o moleculă circulară dublu-catenară covalent închisă (fără capete libere). Sub acțiunea unor enzime de integrare sunt introduse crestături precise în această structură circulară și în molecula de ADN din genomul gazdă și are loc integrarea ADN proviral în ADN celular, forma sa circulară
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
3’ și 5’ ale ADN proviral sunt supuse ligației prin care, din moleculă liniară dublu catenară acesta devine o moleculă circulară dublu-catenară covalent închisă (fără capete libere). Sub acțiunea unor enzime de integrare sunt introduse crestături precise în această structură circulară și în molecula de ADN din genomul gazdă și are loc integrarea ADN proviral în ADN celular, forma sa circulară redevenind liniară în urma inserției în dublul-helix ADN din cromozomul celulei gazdă. Este un proces de recombinare genetică neomoloagă. Acolo unde
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
circulară dublu-catenară covalent închisă (fără capete libere). Sub acțiunea unor enzime de integrare sunt introduse crestături precise în această structură circulară și în molecula de ADN din genomul gazdă și are loc integrarea ADN proviral în ADN celular, forma sa circulară redevenind liniară în urma inserției în dublul-helix ADN din cromozomul celulei gazdă. Este un proces de recombinare genetică neomoloagă. Acolo unde rămân goluri monocatenare în cadrul procesului de integrare, acestea pot fi umplute prin activitatea complexului enzimatic de recombinare-integrare. Integrarea creează la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
realizat în urma tratării fragmentelor de frunze cu 5-azacitidină, când frecvența revertanților la o creștere independentă de hormoni a fost prea mare spre a putea fi estimată, deoarece țesuturile revertante s-au dezvoltat ca un inel confluent în jurul perimetrului fragmentului foliar circular. Doi revertanți generați în acest mod, desemnați CX2 azacitidină revertanți 1 și 2 (CX2AR1 și CX2AR2) au fost selectați pentru a fi studiați în continuare. Într-o altă abordare, fragmentele foliare au fost plasate direct în mediu lipsit de fitohormon
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de granița repetiției din stânga, pe când în cazul conjugării bacteriene transferul ADN este indefinit. Nu se știe care este rostul transferului ADN -T în genomul celulei gazdă. La un moment dat monocatena transferată trebuie să fie convertită în ADN dublu-catenar. Structuri circulare de ADN-T identificate în celulele infectate apar a fi generate prin recombinare între repetițiile de 25 perechi de nucleotide din stânga și din dreapta ADN-T, dar nu se știe dacă asemenea structuri circulare sunt intermediari de replicare sau de recombinare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
să fie convertită în ADN dublu-catenar. Structuri circulare de ADN-T identificate în celulele infectate apar a fi generate prin recombinare între repetițiile de 25 perechi de nucleotide din stânga și din dreapta ADN-T, dar nu se știe dacă asemenea structuri circulare sunt intermediari de replicare sau de recombinare. Sunt multe probleme încă nelămurite ale acestui proces legat de integrarea ADN-T ca unitate integrală, ca număr de copii care sunt integrate, ca situsuri din genomul gazdă disponibile pentru integrare, ca reglare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Aceste operații, care se practică curent în cura fistulelor pancreatice, le vom dezvolta în continuare. începem prin enunțarea principiilor generale ale acestor operații, care constau din: - cateterizarea, mai întîi, a fistulelor cu un mandren rigid introdus în traiectul fistulelor; - incizia circulară a tegumentelor din jurul fistulei, în diametru de circa 1-2 cm și sutura marginilor circumferinței tegumentare cu fire de ață pe mandrenul introdus, pentru a-l fixa; - deschiderea cavității abdominale cranial și caudal orificiului fistulos; - disecția traiectului fistulos care începe dinspre
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
min. Pentru obținerea de date experimentale precise și repetabile se recomandă ca dilatometrul să funcționeze cu viteze relativ mici, de cca. 5÷10șC/min. Probele supuse încercărilor trebuie să aibă capete paralele, dimensiunile lor fiind funcție de tipul secțiunii transversale: * secțiune circulară cu diametrul ϕ=3÷6 mm și lungimea probei L=10÷50 mm; * secțiune pătrată cu latura l=5 mm și lungimea probei L=15÷50 mm. Folosirea unor probe mici, asigură, de obicei, o mai bună precizie de reglare
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93477]
-
3 din lungimea diagonalei mari Knoop; * metoda Vickers este mai puțin sensibilă la calitatea suprafeței în raport cu metoda Knoop; * metoda Vickers este mai sensibilă la apariția erorilor de măsurare în raport cu metoda Knoop; * metoda Vickers se pretează mai ales pentru arii mici circulare, în timp ce metoda Knoop este recomandată mai ales pentru suprafețe mici alungite; * prin metoda Knoop se obțin rezultate foarte bune în cazul materialelor foarte fragile și a straturilor foarte subțiri. Modul de determinare a microdurității este asemănător celui de determinare a
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
cele două elemente împrumutând nuanțele celuilalt. Cuponul fals este un text captivant datorită aglomerării evenimențiale ce dă permanent impresia că, în esență, adevărata forță ordonatoare a lumii este hazardul. Mai precis, o formă controlabilă a hazardului, de vreme ce nuvela se închide circular, după ce a traversat un ciclu complet, transformând viețile tututor celor care au avut, chiar și indirect, de-a face cu falsul cupon pus în circulație de cei doi adolescenți. Un fapt apaent inocent - ce pare, în viziunea lor imatură, o
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
un patriot - al Arondismentului nr. 14 din Brooklyn, locul unde am crescut". Declarându-se "fiu al străzii", Miller va dezvolta o viziune aparte asupra acesteia, înțelegând-o ca pe o posibilă metaforă a modului în care umanitatea însăși își trăiește, circular și convulsiv, ascensiunile și dezintegrările. Personaje diverse migrează dintr-o vârstă în alta, din atelierul de croitorie al tatălui în cafenelele zgomotoase ale Parisului - burghezi ridicoli, aristocrați decăzuți sau prostituate. În propriul său cod clasic, Henry Miller îi surprinde în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
observă că internodurile unu și doi sunt negre, datorită morții țesuturilor și miceliului ciupercii care este brun. Între teaca frunzelor bazale și pai, se observă apariția unor mici puncte negre organele de rezistențăale ciupercii. În vetrele de atac de formă circulară sau eliptică, plantele sunt culcate la pământ în diverse direcții, căderea fiind produsă de curenții de aer puternici ai zilei când baza plantei a fost total putrezită. Plantele din vatra de atac se smulg ușor (pentru că au rădăcinile distruse), iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
monocultură a grâului boala produce pierderi însemnate de recoltă (I. Comes, 1978). Simptome. Plantele mălurate au o culoare verde albăstruie și o înălțime mult redusă față de a plantelor sănătoase, cu 60-80 % mai mică. Atacul este remarcat în vetre de formă circulară sau eliptică, în care plantele pitice au spice foarte mici, a căror semințe sunt aproape sferice. Deși, conținutul seminței este transformat în spori, masa acestora este densă și se sfărâmă greu. Plantele atacate au un număr mai mare de frați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de vară, au răspândire neuniformă pe suprafața frunzei, sunt negre, lucioase, la început subepidermice, apoi se deschid pe fața inferioară a frunzei și devin prăfoase (fig. 21). Pe frunzele de limba boului (Anchusa) sau de ochiul lupului (Lycopsis), apar pete circulare sau alungite, albicioase la început, apoi galbene-portocalii, mari de până la 3-8 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Răspândirea ciupercii este asigurată în tot cursul anului de sporii de vară, care pot rezista atât la secetă cât și iarna la temperaturi scăzute. Deși
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de răspândire în toate țările cultivatoare de ovăz însă pierderile sunt de regulă nesemnificative. Simptome. Boala se observă după apariția paniculelor sau în faza de umplere a semințelor, fiind afectate numai frunzele, pe care se observă pete mici, ovale sau circulare, răspândite neuniform. În aceste pete, pe fața superioară a frunzelor se deschid grupurile de spori de vară de culoare galbenă-portocalie care sunt inițial subepidermice, apoi devin prăfoase. În jurul acestora, apar grupurile sporilor de rezistență care se deschid tot pe fața
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1.2. Mozaicul galben al fasolei Bean yellow mosaic virus Boala este larg răspândită în toate culturile de leguminoase (fasole, soia, mazăre, bob, lupin, trifoi) dar și la freesie, gladiole și pepeni galbeni. Simptome. Frunzele infectate prezintă pete mici, galbene, circulare, care se extind și contrastează cu zonele verzi sănătoase. La soiurile sensibile, zonele îngălbenite cuprind în întregime frunzele, simptom urmat de uscarea și căderea acestora și de necroza vârfului de creștere. Spre deosebire de mozaicul comun, simptomele nu sunt mascate de temperaturile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se cultivă fasolea, producând însemnate pagube cantitative și calitative, înregistrându-se uneori chiar compromiterea întregii culturi (V. Severin și col., 1985). Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetație, începând cu răsărirea fasolei, pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos, pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, transparente, verzigălbui, acoperite cu exudat bacterian galben-vâscos, vizibil pe fața inferioară a frunzei. În condiții optime de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează ușor. Tulpinile atacate au pete brun-roșcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roșie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecțiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă (fig. 36 C). Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă, apar pete ruginii alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
atacate au și rădăcinile putrezite, așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor. Porțiunile de limb brunificate, necrozate se pot desprinde, așa încât frunzele apar sfâșiate. Păstăile atacate prezintă pete circulare sau eliptice, de 4-5 mm, în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite iar pe margine se observă o zonă brun roșiatică. În adânciturile de pe cotiledoane, tulpinii sau păstăi se formează pernițe roz, mucilaginoase (fig. 37). Păstăile atacate rămân sterile sau formează boabe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la dungi brune de până la 1,5 mm lungime, situate la locul de prindere a codiței frunzei. Infecțiile primare, timpurii, pot produce uscarea florilor și uscarea primelor păstăi mici. Infecțiile secundare, târzii, se manifestă pe păstăi sub formă de pete circulare sau neregulate ca formă, de 3-8 mm în diametru, cu aspect umed, de culoare galbenă-brunie, iar ca urmare păstăile rămân seci. Pe toate organele atacate, din țesuturile distruse apar picături cu bacterii, de culoare albcenușie, ce se usucă se brunifică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
petelor cu timpul devin cenușii și prezintă mici puncte negre. Atacul pe tulpini este foarte păgubitor, deoarece în dreptul petelor lungi de 1 cm, țesuturile sunt denivelate, tulpina se strangulează și partea superioară a plantei se usucă. Păstăile atacate au pete circulare, brune sau cafenii-cenușii, adâncite, cu puncte mici negre. Cu cât atacul pe păstăi se instalează mai devreme, cu atât pagubele sunt mai mari și chiar dacă se formează boabe, acestea au tegumentul zbârcit, cu pete galbene sau cafenii și prezintă o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala este cunoscută de foarte multă vreme în toate țările cultivatoare de bob. A fost descrisă în 1874 iar la noi în țară este semnalată din 1941 de către Tr. Săvulescu. și Olga Săvulescu. Simptome. Pe toate organele aeriene apar pete circulare de decolorare dispuse în special în lungul nervurilor și codițelor frunzelor și mai puțin pe tulpini. În centrul petelor apar fructificațiile cu spori sub forma unor puncte foarte mici, greu vizibile și în jurul lor se găsesc niște cupe galbene, dispuse
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
zonele sau în perioadele secetoase și călduroase, putând produce pagube similare cu ale manei, 25-50 % când este semnalată pe foliaj și chiar mai mari dacă boala se extinde la tuberculi. Simptome. În cursul lunilor mai-iunie pe frunze apar pete ovale, circulare sau colțuroase, pe suprafața cărora se observă cercuri concentrice. Petele mari de 1-2 cm sunt produse de Alternaria porri f. sp. solani, în timp ce A. tenuis produce pete mici de 1-2 mm. Atacul pe tuberculi se observă prin pete brune-închis ușor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]