7,311 matches
-
Propp distinge șapte actanți specifici basmului rusesc: eroul, obiectul căutării, răufăcătorul, mandatarul, adjuvantul, donatorul, pretinsul erou, dar Etienne Souriau prezintă o schemă cu șase tipuri de actanți: forța orientată, valoarea, obținătorul, opozantul, arbitrul și adjuvantul. Pornind de la principiul conform căruia coerența textuală poate fi definită la nivel macrostructural, gramaticienii textului ajung la concluzia că se poate stabili o echivalență între structurile profunde ale textului și cele ale frazei, totalitatea textuală putînd corespunde unei singure fraze mari. A. Julien Greimas, în Sémantique
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
c u r s i v ă a argumentației este în fapt analiza unui tip de organizare a discursului, în care se disting, într-o primă etapă, argumentele și consecința (concluzia) și, într-o etapă ulterioară, elementele care asigură unitatea, coerența și distinctibilitatea. Desigur, acest tip discursiv are numeroase specii și varietăți din perspectiva componentelor și a modului lor de structurare, dar aceasta nu presupune imposibilitatea raportării lor la o schemă unică. V. argument, demonstrație, inducție, inferență, persuasiune. MOESCHLER - REBOUL 1994
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să influențeze un auditoriu cu anumite particularități de vorbire, preia în propriul discurs asemenea particularități, pentru a se prezenta drept un exponent autentic al celora cărora se adresează. V. etos, limbă funcțională. DUBOIS 1973; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COERENȚĂ. În teoria textului, coerența este definită ca ansamblu de trăsături care asigură unitatea semantică a unui set de propoziții/fraze, astfel încît acestea să formeze un tot unitar din punctul de vedere al semnificației. Coerența constituie o componentă esențială în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cu anumite particularități de vorbire, preia în propriul discurs asemenea particularități, pentru a se prezenta drept un exponent autentic al celora cărora se adresează. V. etos, limbă funcțională. DUBOIS 1973; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COERENȚĂ. În teoria textului, coerența este definită ca ansamblu de trăsături care asigură unitatea semantică a unui set de propoziții/fraze, astfel încît acestea să formeze un tot unitar din punctul de vedere al semnificației. Coerența constituie o componentă esențială în definirea textului. Noțiunea "coerență
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN COERENȚĂ. În teoria textului, coerența este definită ca ansamblu de trăsături care asigură unitatea semantică a unui set de propoziții/fraze, astfel încît acestea să formeze un tot unitar din punctul de vedere al semnificației. Coerența constituie o componentă esențială în definirea textului. Noțiunea "coerență" apare în lingvistică la G. Guillaume, care o consideră ca o proprietate a limbii ca sistem, ca un "întreg semantic" ale cărui părți sînt în strînsă legătură. Trecînd de la lingvistica limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coerența este definită ca ansamblu de trăsături care asigură unitatea semantică a unui set de propoziții/fraze, astfel încît acestea să formeze un tot unitar din punctul de vedere al semnificației. Coerența constituie o componentă esențială în definirea textului. Noțiunea "coerență" apare în lingvistică la G. Guillaume, care o consideră ca o proprietate a limbii ca sistem, ca un "întreg semantic" ale cărui părți sînt în strînsă legătură. Trecînd de la lingvistica limbii la aceea a discursului, noțiunea dobîndește un sens complex
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca o proprietate a limbii ca sistem, ca un "întreg semantic" ale cărui părți sînt în strînsă legătură. Trecînd de la lingvistica limbii la aceea a discursului, noțiunea dobîndește un sens complex și totodată specializat. Dovedind o oarecare instabilitate terminologică, noțiunea "coerență" (frecvent utilizată în a n a l i z a d i s c u r s u l u i și în gramatica textului) este concurată de alte concepte, precum: "coeziune", "unitate semantică" etc. Delimitîndu-se de autorii care utilizează
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a l i z a d i s c u r s u l u i și în gramatica textului) este concurată de alte concepte, precum: "coeziune", "unitate semantică" etc. Delimitîndu-se de autorii care utilizează în mod nediferențiat coeziunea și coerența textuală sau coeziunea ca termen general, Daniela Rovența-Frumușani atribuie coeziunea sintaxei intrapropoziționale, conexiunii explicite, iar coerența domeniului conexiunii implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și în gramatica textului) este concurată de alte concepte, precum: "coeziune", "unitate semantică" etc. Delimitîndu-se de autorii care utilizează în mod nediferențiat coeziunea și coerența textuală sau coeziunea ca termen general, Daniela Rovența-Frumușani atribuie coeziunea sintaxei intrapropoziționale, conexiunii explicite, iar coerența domeniului conexiunii implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și pertinență). Din această perspectivă, fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coeziunea sintaxei intrapropoziționale, conexiunii explicite, iar coerența domeniului conexiunii implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și pertinență). Din această perspectivă, fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență istorică", ca tranziție și coprezență a lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
coerența domeniului conexiunii implicite (avînd următoarele trăsături distinctive: dimensiune dominant semantică, dependență contextuală, nivel de actualizare macrostructural, realizarea ei exprimîndu-se în termeni de consistență și pertinență). Din această perspectivă, fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență istorică", ca tranziție și coprezență a lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În abordarea fenomenului coerenței, se propune depășirea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fenomenele prin care se realizează coerența asigură "memoria discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență istorică", ca tranziție și coprezență a lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În abordarea fenomenului coerenței, se propune depășirea "perspectivei reducționiste" (bazată fie pe studiul regulilor gramaticale orizontale: anaforă, pronominalizare, renominalizare etc., fie pe studiul relațiilor semantice verticale: "topic/comment", "macrostructură" etc.) și adoptarea unei perspective globalizante, considerînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursivă" - inerentă textului. Coerența ca memorie discursivă este cea care asigură solidaritatea elementelor constitutive și instituie discursul ca "existență istorică", ca tranziție și coprezență a lui "deja spus", "o spune", "de spus", coerența asigurînd astfel corelarea enunțurilor. În abordarea fenomenului coerenței, se propune depășirea "perspectivei reducționiste" (bazată fie pe studiul regulilor gramaticale orizontale: anaforă, pronominalizare, renominalizare etc., fie pe studiul relațiilor semantice verticale: "topic/comment", "macrostructură" etc.) și adoptarea unei perspective globalizante, considerînd textul ca o entitate caracterizată printr-o dublă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se propune depășirea "perspectivei reducționiste" (bazată fie pe studiul regulilor gramaticale orizontale: anaforă, pronominalizare, renominalizare etc., fie pe studiul relațiilor semantice verticale: "topic/comment", "macrostructură" etc.) și adoptarea unei perspective globalizante, considerînd textul ca o entitate caracterizată printr-o dublă coerență: globală (tema discursului, conexiunea titlu - textualizare, compatibilitatea logică și semantică a secvențelor narative și descriptive etc.) și locală (definită în termeni de identitate sau contiguitate a indivizilor, conexiune a faptelor). În acest sens, coerența este definită ca proprietate de corelare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o entitate caracterizată printr-o dublă coerență: globală (tema discursului, conexiunea titlu - textualizare, compatibilitatea logică și semantică a secvențelor narative și descriptive etc.) și locală (definită în termeni de identitate sau contiguitate a indivizilor, conexiune a faptelor). În acest sens, coerența este definită ca proprietate de corelare a enunțurilor, de ordonare logică și de integrare a sensurilor locale într-un sens global. Condițiile de coerență sînt realizate (după opinia celor mai mulți cercetători) de performanțele la nivel sintactic, semantic și pragmatic ale construcției
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locală (definită în termeni de identitate sau contiguitate a indivizilor, conexiune a faptelor). În acest sens, coerența este definită ca proprietate de corelare a enunțurilor, de ordonare logică și de integrare a sensurilor locale într-un sens global. Condițiile de coerență sînt realizate (după opinia celor mai mulți cercetători) de performanțele la nivel sintactic, semantic și pragmatic ale construcției textuale; condițiile sintactice sînt asigurate de conectorii suprafeței discursive, condițiile semantice de progresia tematică a mesajului, iar cele pragmatice sînt legate de tipul de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cercetători) de performanțele la nivel sintactic, semantic și pragmatic ale construcției textuale; condițiile sintactice sînt asigurate de conectorii suprafeței discursive, condițiile semantice de progresia tematică a mesajului, iar cele pragmatice sînt legate de tipul de text și de funcția dominantă. Coerența poate fi realizată la nivel micro- și macrostructural al organizării textului. Avîndu-se în vedere acest aspect, au fost stabilite (M. Charolles, în 1978) patru reguli principale pentru cele două ipostaze ale coerenței: 1) metaregula de repetiție (necesară, dar nu suficientă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de tipul de text și de funcția dominantă. Coerența poate fi realizată la nivel micro- și macrostructural al organizării textului. Avîndu-se în vedere acest aspect, au fost stabilite (M. Charolles, în 1978) patru reguli principale pentru cele două ipostaze ale coerenței: 1) metaregula de repetiție (necesară, dar nu suficientă, ca o secvență să fie coerentă), se actualizează prin: pronominalizare (transformarea în pronume a unui nume propriu sau comun evocat anterior: Vlad este un om consecvent. El.....); definitivare sau referință deictică: X
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
să fie realizată din punctul de vedere al nivelurilor discursive. Nivelurile sau registrele limbii sînt cele legate de diferențierea socială (limbă standard vs. limbă populară vs. argou) și funcțională (limbă comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
comună, limbaj tehnico-științific, limbaj academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
academic etc.). În ce privește materializările discursive ale coerenței (referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip generic, bazată pe termeni
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
referință, substituție, elipsă, conjuncție și coeziune lexicală), Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip generic, bazată pe termeni cu extensiune foarte largă, de genul: fapt
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Daniela Rovența-Frumușani consideră că ele sînt referențiale (determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip generic, bazată pe termeni cu extensiune foarte largă, de genul: fapt, fenomen, obiect, lucru, idee, acțiune etc., și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
determinate de referentul extralingvistic și de cel discursiv) și că manifestării lexicale i se opune coerența gramaticală (de genul coerenței, substituției, elipsei), iar în interiorul acesteia o coerență la nivelul actului referinței și o coerență la nivelul predicației (elipsa, substituția, conjuncția). Coerența lexicală cunoaște trei sub-categorizări: a) echivalența (prin secvență strictă sau sinonimică; b) incluziunea (de tip generic, bazată pe termeni cu extensiune foarte largă, de genul: fapt, fenomen, obiect, lucru, idee, acțiune etc., și de tip hiperonimic, de ex. oscilograf-dispozitiv); c
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de genul: fapt, fenomen, obiect, lucru, idee, acțiune etc., și de tip hiperonimic, de ex. oscilograf-dispozitiv); c) intersecția (determinată de prezența aceleiași trăsături la două sau mai multe lexeme: albastru ∩ verde); această relație construiește cîmpurile semantice, seriile antonimice și determină coerența globală a textului în cazul trecerii de la o temă la alta în interiorul aceluiași "topic" discursiv. Coerența ca joc identitate - diferență ("topic/comment", "temă/remă") se traduce gramatical prin coreferință (proiectivă sau retrospectivă), în cazul repetiției, și contiguitate contextual - discursivă, în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]