4,658 matches
-
la cer. Trece un minut. Stau și-mi mușc ușor buza de sus. Apoi mă uit și eu spre cer. E senin azi. Dau din cap, în semn că sunt de acord, apoi îl rog să deschidă garajul. Mă privește confuz. Se uită la cheile pe care le ține în mână. Apoi începe din nou să caute cheia potrivită. Când intrăm în garaj, văd cauciucurile într-un colț, acolo unde le-am lăsat acum câteva luni. Îi spun bătrânului că o să
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
ale expresiei. b. Obiectele sonore ca elemente ale formei conținutului și expresiei limbajului literar. Fragmentul din român desemnează o serie de elemente sonore (apte a fi supuse procesului de transmutare) ce apar aici ca elemente ale formei conținutului (murmurul vocilor confuze, dialogul presupus al Elei). Din fragmentul analizat lipsesc dialogurile concrete ca elemente audibile animate. Adoptarea elementelor dialogale în structura limbajului cinematografic nu schimbă datele esențiale ale acestui statut, transmutarea fiind reductibila la reformulare. c. Manifestări kinesice și proxemice că forme
Creaţia literară şi varianta ei ecranizată. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Adina Durbacă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1357]
-
fost, inițial, tenor lejer, cu multă muzicalitate și bun gust. Ne mai vedeam prin teatre, chiar dacă nu cântam împreună. După nu știu câtă vreme, dăm nas în nas la Staatsoper Viena. Che fai? Carmen. E tu? Anch’io! Eu am rămas puțin confuză, pentru că aveam în urechi vocișoara lui de pe vremuri. Între timp, însă, el crescuse și am făcut niște spectacole superbe. Foarte fin bărbat. — Cum v-ați înțeles, de-a lungul timpului, cu Ioan Holender? — Bine. Ne-am mai văzut prin jurii
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
suntem noi românii, blestemați probabil, pentru a nu avea voie să progresăm, când ajung unii să construiască, trebuie să vină alții să dărâme,pentru a nu avansa. Nu mai știe omul ce să creadă și cum să facă, este dezorientat, confuz de ce se întâmplă în societatea noastră. Oare aceste lucruri se petrec din incompetența celor ajunși la conducerea statului?din răzbunare,egoism, ambiție sau prostie omenească? Suntem o societate bulversată, debusolată și dezorientată, care nu știe nici de unde vine și nici
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a terminat și taifunul care ne cuprinsese și ne-am trezit la realitate. Marina s-a ridicat într-un cot și mă întreabă pe mine :oare ce dracu a fost asta ? -Să nu mă întrebi pe mine că sunt prea confuz să ți găsesc vre-un răspuns acum! Mai bine spunemi ce vrei de la mine, că eu numi amintesc să mai fi trăit asemenea momente nebune. -Uite mai bine să ne privim, să vorbim și să ne destăinuim dorințele care eu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
care creează imagini virtuale. Măștile animaliere aplicate discreditant personajelor nu au, în ansamblu, efecte grotești de felul celor întâlnite în cazul metamorfozelor înspăimântătoare din basme sau din picturile medievale; în schimb, detaliile descriptive sunt șocante și repulsive, provocând cititorului reacții confuze: uluire, râs derizoriu, dezgust. Cu ocazia adunării și dezbaterii “pasirilor și dobitoacelor”, Cantemir selectează malițios doar acele scene și dialoguri care sugerează complicata țesătură de interese din culisele politicii, mârșăvia, calomniile, pâra, traficul de influență, care creează o atmosferă conspirativă
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
formațiuni politice. În cazul în care Gheorghe Brătianu ar fi ajuns în imposibilitate de acțiune, reprezentanții georgiștilor în comisie (Atta Constantinescu, Mihail Gr. Sturdza și Toma Dobrescu) urmau să transmită organizațiilor județene instrucțiuni privitoare la acțiunea lor viitoare 638. Atmosfera confuză s-a menținut și în timpul alegerilor de la 20 decembrie. Deși guvernul a adoptat măsuri menite să-i asigure sprijinul administrației, alegerile din decembrie 1937 au avut un caracter mai liber decât alegerile parlamentare anterioare, desfășurându-se fără tulburări prea mari
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
comentarii de pe Twitter și Facebook deplângeau schimbarea și cereau insistent revenirea la vechiul logo. Un cont de Twitter intitulat Gap Logo, care n-avea nici o legătură cu compania, proclama faptul că brandul avusese odată simțire, dar acum era amorțit și confuz - că nu mai știa cine este cu adevărat. Falsul cont a strâns rapid mii de abonați. Pe Facebook au apărut imediat pagini și grupuri cu nume ca „Urăsc noul logo Gap“, „Cred că noul logo al Gap e o prostie
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
au mai rămas. După orele 11,30 speranțele noastre încep să se destrame [orele date de Iatan Ion sunt inexacte n.a.]. Centrul Român de Dirijare (CRD) transmite informații în legătură cu un eventual atac aerian, fără să precizeze categoria inamicului. Informațiile erau confuze și deși se ordonă prealarmă, nu se ordonă decolarea la alarmă căci rețeaua de informații indică aviație numeroasă dinspre Est, la joasă înălțime și care atacă aerodroamele Tecuci, Buzău și Mizil. La ora 12,00, se precizează că este vorba
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
nevoie de un concediu, pentru a încerca să mă limpezesc, să-mi fac ordine în idei, să-mi recapăt o liniște ce simțeam că-mi... fuge. Câteva zile doar mi-au trebuit să-mi dau seama că totul devenea mai confuz. O armată întreagă de tineri, dar experimentați și distinși camarazi aviatori, care se îndreptau spre mine cu o îngrijorare din ce în ce mai vădită și eu, care mă simțeam fără astâmpăr dar, din păcate, neputincios. Ce puteam să le spun? Cum să-i
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
pentru băieții mei, succesele avute singur și mai ales împreună cu ei, chiar paginile glorioase pe care am reușit să le înscriem și care vor rămâne în Istorie, marile sacrificii ale multora din ei încrustate adânc pe mormintele lor, starea total confuză în care ne-a aruncat acest sfârșit de război, inutil, cu totul inutil. Toate acestea am reușit în acele momente să le alung. Acum doar zburam. Lăsam frâu liber pasiunii pe care am încercat-o întotdeauna când mă aflam în
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
era un simplu executant, o santinelă care primise un consemn și-și făcea datoria. Odată rămas singur, am rămas în mijlocul camerei ca paralizat. Eram în adevăr arestat? Sau eram încă pradă unui urât coșmar? Chiar și acest gând îl realizam confuz ca într-o ceață densă. Deslușeam, totuși, ca o dorință, de a nu încerca nici o explicație. Prea era totul pe cât de inutil pe atât de absurd. Și această stare de prostație, aș putea spune, dura, dura, pierdusem noțiunea timpului. Începusem
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
îmbrăcat în civil cu o mică valiză; în spatele lui santinela închise ușa rămânând afară. Tânărul oprit lângă ușă lasă valiza jos, peste ea pune două cuverturi pe care le avea pe umăr și cu o privire ce mi se părea confuză, mă privește, se uită de jur împrejurul camerei, la fereastră, apoi revine cu privirea la mine, intrigat mai întâi probabil de uniforma mea. Face câțiva pași spre mine și mi se adresează în germană, prezentându-se. Dr. X. Mai mult scund, cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
eseul O amintire din copilărie în „Poezie și adevăr“, Freud ne avertizează asupra semnificației esențiale pe care o conțin primele amintiri ce vin în mintea celui ce-și povestește viața. Or, aici, epoca infantilă uranică - deci aceea de o efervescență confuză, haotică - este evocată și fixată, chiar în debutul rememorării, de două asemenea amintiri. Prima, circumscriind paradisul copilăriei cu hățișurile vegetale de adevărată junglă, constituie, de fapt, o transparentă metaforă a inconștientului: „...o imensă grădină cu mulți pomi roditori, meri, pruni
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu paharul de vin în față, Petre Țuțea să mă enerveze și plictisească cu vorbăria lui fără spor, cu ideile lui monomane, răsuflate și lipsite de duh. Ceea ce s-a publicat din el după moarte mi s-a părut inacceptabil, confuz, iresponsabil, fără prezent și viitor, și nu-i pot înțelege pe cei care îl cultivă. Să-mi lipsească mie sondele cu care să mă scufund în mâlurile ideației? Mâlurile pot deștepta voluptăți ale simțurilor, nu ale gândirii. Într-a doua
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
numele E. Lovinescu doar pentru a mă informa. Mi-a deschis faimoasa menajeră a criticului, care, fără a-mi pune vreo întrebare, m-a introdus direct în biroul unde, în pijama, el lucra la masa de scris. Eram intimidat și confuz, iar marele critic, după ce m-a poftit să mă așez într-un fotoliu, m-a examinat o clipă și apoi mi-a făcut o politicoasă, dar severă morală că-l deranjez la o oră nepotrivită, împiedicându-l de la lucru. Trebuia
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care dezvoltarea urbană, victimă a efectelor globalizării economiei, este din ce în ce mai mult confiscată de mecanismele financiare și tehnocratice? Răspunsul pe care îl dăm nu poate fi decât unul nuanțat. Actuala dezvoltare a comunicării, care suscită creșterea competiției între orașe și caracterul confuz al "guvernanței urbane", ar putea să constituie una dintre noile măști ale depolitizării. Cu toate acestea, în orașul victimă a logicilor separării și "fricii de săraci", apare necesitatea ca dezvoltarea economică, socială și urbană să se întemeieze pe dezvoltarea democrației
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cele necesare?"5 Țăranul neliniștit din cauza sumelor cheltuite pentru capitală sau proprietarul parizian expulzat din "cuibul său" nu au avut decât să rabde zeci de ani în așteptarea roadelor acestei strategii de dezvoltare, ale acestui proiect însoțit de visul puțin confuz al edificării unui oraș grandios și uman, inspirat de saint-simonism și de ceea ce reținuse împăratul în urma sejurului său în Anglia. Inaugurând bulevardul Sébastopol, pe 5 aprilie 1858, împăratul ținea să amintească: "Corpul legislativ [...] lăsând la o parte orice sentiment de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
relaționare cu comunitatea"13. Acest program viza astfel instituirea unei noi sociabilități populare urbane, prin dotarea fiecărui oraș cu o rețea de echipamente și de servicii de proximitate susceptibile să rezolve problemele școlarității, igienei și solidarității. Politica locuințelor căpăta treptat, confuz, trăsăturile unei politici urbane. Dar, în fața costului ridicat al pământului, aceste orașe-grădină au fost tot mai constrânse să nu asigure decât funcția unică de "locuință-dormitor", abandonând obiectivul anunțat. Cele cincisprezece "periferii-grădină" construite în regiunea pariziană între 1921 și 1939 au
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a anumitor regiuni și la neglijarea altora". Dacă prezentarea lui Eugène Claudius-Petit punea bazele doctrinare ale unei politici coerente de amenajare a teritoriului, Ministerul Reconstrucției continua să acționeze în manieră empirică, prin măsuri răzlețe; în plus, acesta întreținea un raport confuz cu noul regionalism de după război, care traducea voința de a promova expansiunea economică și socială a regiunilor 89. Până în anii 1960, efortul de reglementare în materie de amenajare a teritoriului părea limitat de lipsa unității de concepție și de absența
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Acestei diminuări a constrângerii trebuia să i se substituie adeziunea la proiect. Perfecționarea planificării urbane și stăpânirea incidențelor sale economice primesc denumirea de "proiect strategic", sau de "proiect al orașului", în ciuda eforturilor teoretice de a favoriza o utilizare mai puțin confuză și nediferențiată a acestor termeni 342. Aceste proiecte, care determină, la capătul unui demers în parteneriat, alegerile fundamentale și ambițiile orașului pe termen mediu și lung, oferă un cadru de cooperare a diferiților actori ai amenajării urbane. Pentru Ministerul Echipamentului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
conduse de grupuri restrânse care, într-un fel sau altul, vor să domine și se adresează audienței de pe o asemenea poziție. Dar comunicarea de masă „eșuează și va continua să eșueze când eforturile sale de transmitere întâlnesc nu o nesiguranță confuză, ci o experiență structurată și consolidată” (Williams, 1958, 313). Experiența comună și structurată este caracteristica esențială a comunității. Ea are rolul de a filtra, de a evalua prin prisma intereselor și valorilor sale diferite mesaje. Deci, comunicarea autentică trebuie să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
bogat; convingerile nu se pot forma din nimic și, oricum, nu pot lua naștere doar în urma unui proces de transmitere. Comunicarea de masă, spune el, „eșuează și va continua să eșueze atunci când eforturile sale de transmitere întâlnesc nu o nesiguranță confuză, ci o experiență structurată și consolidată” (1958, 313). Poziție limpede, conturând o altă viziune despre comunicare, în care nu avem de-a face doar cu două persoane, ci cu două lumi, cu două tipuri de experiențe sociale. De aceea, comunicarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
trebuie să fie în totalitate obiectivă, să se bazeze pe observații concrete, pe date care pot fi verificate, iar baza cunoașterii trebuie să fie empirică, nu logică, abstractă. Funcția cercetătorului era de a separa faptele obiective și observabile de interpretările confuze și subiective ale oamenilor obișnuiți. Rezultatele științifice erau considerate valide numai în măsura în care corelațiile identificate permiteau predicțiile (Purcell, 1973, 10-22). Între 1913 și 1919, John Watson publică principalele lucrări care ancorează adânc cercetarea psihologică în empirism, subliniind că scopul psihologiei este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mulți oameni, ca să fie martori ai experiențelor sale. Nu știu prin ce fatalitate toată lumea pleca de la el, de fiecare dată, mulțumită de tururile sale de forță și prea puțin mulțumită de autorul lor. Se exprima cu greutate, ideile lui erau confuze, iar susceptibilitatea lui, care era ușor de stârnit prin cea mai mică obiecție, prin cel mai mic semn de desconsiderare sau de indiferență, susceptibilitatea aceasta, făcându-l să ia foc, îl îndemna la violență, îi tulbura toate ideile și îl
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]