4,975 matches
-
și de infractorii care o populează, el ajunge să le prelungească detenția prin tot felul de mecanisme interne care-i rup de lumea reală, întorcîndu-le pașii înapoi în închisoare. Afirmația lui Michel Foucault: "Delincvența este un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține forțat o barbarie anticivilizatoare și o cultură inutilă unei societăți normale. Dacă secolul al XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul al naționalismului și socialismului. Unirea de la 1918
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de arme foarte tari pentru a demola fundamentul creat de mine pentru ceea ce cred. Este bine că apar toate aceste lucruri și cititorul va ști să selecteze din noianul de informații de pe piață, pe acelea care îl vor convinge prin consistența, calitatea și credibilitatea lor.
Cu șevaletul prin lume. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1039]
-
și se împarte în mare măsură între serviciu, familie și, eventual, un grup restrâns de prieteni apropiați. Cu alte persoane ne întâlnim ocazional, însă nu avem timp să dezvoltăm relații semnificative. Facebook face ca aceste relații să capete mai multă consistență, pentru că ne furnizează un fir permanent de comunicare. și îi readuce în viața noas tră, în același fel, peste spațiu și timp, pe prietenii aflați la dis tanță - fosta colegă de școală generală, vecinul cu care jucai frunza în fața blocului
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
viața noastră la un moment dat; cu ajutorul tehnologiei ei, a păstra con tactul este mai comod și mai ușor decât oricând. Sigur că multe dintre aceste relații nu vor avea niciodată, pe Facebook sau alte rețele de socializare online, aceeași consistență pe care o are o relație de prietenie bazată pe întâlniri frecvente în carne și oase. Dar, fără Facebook, ar fi și mai puțin con sistente sau n-ar exista deloc. Un instrument util, sau o pierdere de vreme? Întrebarea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
nemulțumirea orașelor crește. Edictul din 1692, care prevedea sarcinile municipalității, urmărea să aducă pe linia de plutire casieriile statului. El agrava dominația oligarhiilor restrânse, care datorau totul regelui și nimic sufragiului locuitorilor; astfel, acest edict a alterat și mai mult consistența orașului ca instituție politică. Numai Parisul a făcut întrucâtva excepție și a ajuns să concureze statul. "Simplul fapt al concentrării fizice a populației în capitală constituia un pericol pentru elitele de la curte și creștea potențial forța sa socială, autoritatea sa
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
al Doilea Imperiu s-au revendicat cel mai adesea de la supunerea efortului colectiv în profitul intereselor private. Inițiativa publică era preluată de afaceriștii în căutare de câștiguri personale, pe care le acumulau fără rușine în disprețul interesului general. Dacă examinăm consistența acțiunii publice impulsionate de Napoleon al III-lea, trebuie să-i atribuim împăratului și un spirit întreprinzător care lipsea proprietarilor și rentierilor în numele cărora vorbea. Napoleon al III-lea a îndrăznit să treacă dincolo de interesele private care frânaseră proiectele urbane
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aplicarea planurilor și laxismul punerii lor în act au mers mână în mână. Acest laxism era mijlocul de manifestare a acestei rigori"1. Oricât de pertinentă ar fi analiza lui Marcel Cornu asupra proiectelor lui Haussmann, aceasta exagerează influența și consistența "planurilor de urbanism" haussmaniene. Haussmann sau Napoleon al III-lea nu aveau o concepție definitivată privind dezvoltarea urbană. Alain Cottereau, sociolog și istoric, ne spune că ar fi inexact să prezentăm acțiunea lui Haussmann ca prima mare încercare de planificare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
integrarea socială, de evoluția modurilor de viață și de deschiderea către schimbări sociale. Protagoniștii politicii locuinței o dominantă a problemei urbane la mijlocul anilor 1960 vor afișa ambiția de a aborda penuria de locuințe, apropierea claselor sociale și a grupurilor culturale. Consistența acestei orientări este destul de dificil de apreciat. Este oare vorba despre o modalitate de a ascunde motivațiile, de obicei cinice, care au prezidat concepția politicii de susținere a construirii de locuințe? Este o utopie necesară dinamizării acțiunii? Cert este că
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
câmpul politic. Alegerile municipale din anii 1965 și 1971 acordă un loc central temei orașului și urbanizării 271. Atunci apare discursul care face din comună o entitate substanțială, nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei noi puteri locale ridica întrebarea dacă ea putea inaugura o adevărată dezbatere asupra politicii urbane. În loc să impună sau să opună orientări posibile ale guvernării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este scop în sine, ci un mijloc între altele pentru favorizarea unei politici care să apere cadrul vieții"4, strategia modernizatorilor acțiunii publice nu mai era aceea de a împiedica aleșii căutând sprijinul forțelor vii, ci de a-i instrui. Consistența juridică a contractelor de amenajare a orașelor mijlocii este, desigur, slabă 5, dar finalitatea lor adevărată era de a "forma" aleșii. Era vorba, în cadrul negocierilor care precedau constituirea dosarului, de sensibilizarea aleșilor municipali față de noile demersuri de dezvoltare urbană, mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și reînnoire urbană" nu comportă dispoziții referitoare la fondul funciar, ceea ce lasă intactă problema de a afla terenuri la prețuri suficient de rezonabile pentru lansarea operațiilor de construcție a locuințelor sociale. Va trebui să treacă mult timp pentru a evalua consistența și efectele acestei treceri de la planificare la proiect. Se poate însă releva deja, cât de mult, în acești ani, s-au folosit primarii de noțiunile de proiect al orașului și proiect urban, acestea devenind abuzive și incantatorii în discursurile lor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de disfuncții, dintre care cea mai periculoasă are ca rezultat reducerea la zero a beneficiilor potențiale ale anumitor decizii prin înlocuirea lor cu alte decizii luate mai înainte de aceleași autorități"350. Problema relevă adesea mai puțin absența mijloacelor, cât lipsa consistenței orientărilor politice. Astfel deplânge Jean-Marc Offner -, va trebui să avem într-o zi curajul să ne întrebăm asupra efectelor perverse ale încasărilor din transporturi resursă actualmente indispensabilă pentru exploatarea și investițiile în rețelele de transport colectiv urban -, care au dotat
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Există aici un grav derapaj instituțional"436. Pentru a relua expresia foarte populară folosită de John Kenneth Galbraith, filiera tinde să se inverseze 437. Oferta marilor grupuri condiționează 438 cererea aleșilor locali. Experiența dobândită în finalizarea mai multor lucrări conferă consistență analizei nevoilor populației, întreprinsă de aceste grupuri care se pot autoproclama, între ghilimele fie spus, ca fiind semireprezentanți. Menite dezvoltării 439, marile grupuri explorează toate căile susceptibile a asigura creșterea proprie. "Indiscutabil, acest lucru generează o situație care le obligă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
căror logică este aceea a cuceririi pieței. Ele au pus juriști să studieze toate formulele în vigoare. METP exista și înainte, însă dormita. Acum a fost reactivată"441. Primarul antreprenor politic? Acest progres al firmelor private pune sub semnul întrebării consistența noilor puteri conferite primarilor ca urmare a descentralizării 442 și consecințele sale pentru democrația comunală 443. În formularea lui Élisabeth Campagnac: Întrebarea este dacă, în cadrul acestui proces, se derulează un adevărat parteneriat public-privat întreprinderea contribuie cu experiența sa în materie
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să se dezvolte autonom o politică anticorupție. În sfârșit, "dacă există incertitudini mari în privința capacității administrațiilor de a trata prejudiciile aduse probității publice, capacitatea justiției de a învesti acest domeniu rămâne la fel de problematică"469. Viața politică nu va câștiga în consistență decât dacă promovarea dezbaterilor publice va avea loc simultan cu recunoașterea capacităților reglatoare ale dreptului, mai ales în ceea ce privește "preaplinul alianțelor între puterea municipală și marile grupuri urbane"470. Arestarea primarului din Grenoble sau punerea sub urmărire a patronului numărul unu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
parțial ponderată prin așa-numita teorie a gravitației (Dodd, 1950), care urmează logica de bază a gravitației definită de Isaac Newton în fizica clasică: cu cât distanța dintre două zone incluse în rețeaua de migrație este mai mare, cu atât consistența trendului dintre cele două zone tinde să se diminueze. În plus, trebuie avut în vedere faptul că atitudinile și comportamentul potențialilor emigranți se constituie numai la nivelul raționalității individuale ce vizează de asemenea interesele grupului proxim (eventual ale familiei lărgite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
firesc să înfățișăm, succint, viziunea despre conceptul care figurează în însăși denumirea orientării. Este vorba, apoi, despre o lucrare considerată „un document fondator recunoscut al studiilor culturale britanice” (Peters, 2003, 228), care prefigurează o viziune despre comunicare, o viziune cu consistență reală și cu elemente de originalitate de nimeni puse la îndoială. În momentul apariției lucrării lui Williams, dominante în epocă erau criticile culturale promovate de către Adorno și Horkheimer și, în spațiul britanic, de către Q.D. Leavis și F.R. Leavis (pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și identificarea principalelor probleme. 2. Training-ul propriu-zis. 3. Manifestarea unei atitudini nondefensive, a empatiei, exprimarea sentimentelor. 4. Dezvoltarea relațiilor interpersonale, stimularea spiritului de echipă (se recomandă ca această atitudine să fie exersată pe parcursul mai multor ședințe, pentru a căpăta consistență). 5. Explorarea relevanței experienței în termenii situațiilor sau problemelor concrete. Ceea ce putem remarca este faptul că etapele trei și patru sunt, în realitate, circumscrise celei de-a doua, reprezentând detalieri ale acesteia. Pe parcursul derulării training-ului, moderatorul (trainerul) are menirea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
stabilite; Fezabilitatea, caracterul realist; * Economicitatea, ce exprimă consumul optim al resurselor; * Precizia și simplitatea, ceea ce implică stabilirea acelor obiective și resurse care se dovedesc necesare susținerii intențiilor; * Sistematizarea, lizibilitatea și claritatea în concepere și redactare; * Operaționalitatea (aplicare ușoară); * Unitatea și consistența, astfel încât să nu conțină contradicții conceptuale; Continuitatea, acțiunile decurgând firesc unele din altele; * Flexibilitatea, adaptabilitatea la situații noi, ceea ce presupune și alocarea unor resurse pentru situații neprevăzute; * Încadrarea optimă în timp, pentru fiecare etapă fiind prevăzute repere temporale; * Viabilitatea și
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
necesare îndeplinirii obiectivelor școlii: condițiile materiale, mediul fizic, strategiile de acțiune, competența și stilul managerial, modalitățile de comunicare intra și interorganizațională etc. 3. Socio afectivi și motivaționali ce vizează structura relațiilor nonformale, formale, concordanța obiectivelor organizaționale și individuale, așteptările personalului, consistența practicilor motivaționale, posibilitățile de accedere la un statut profesional superior, dar și relațiile dintre directorul școlii și ceilalți membri ai organizației. Deducem de aici că o mare responsabilitate în crearea unui climat organizațional pozitiv o are managerul școlar care, prin
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
a școlii, misiunea trebuie individualizată și asumată de către fiecare unitate școlară în parte, făcând-o în același timp cunoscută atât în interiorul, cât și în exteriorul școlii. Ea are rolul de a orienta activitatea școlii respective, asigurându-i totodată coerența și consistența necesară. Nu este indicată copierea misiunii altor școli, nici formularea sa în termeni triumfaliști. Dimpotrivă, ea trebuie să fie reală, inteligibilă, să poată fi susținută și demonstrată de fapte, să fie în strânsă legătură cu calitatea educației, curriculum-ul, managementul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
și credințelor, instrument de manipulare, prin inculcarea de atitudini și valori noi auditoriului. Caracteristicile limbajului politic Limbajul politic nu reprezintă un ornament, o suprastructură, ci este constitutiv acțiunii politice, în măsura în care reprezentările politice, prin care indivizii și grupările se definesc, capătă consistență și vizibilitate prin intermediul manifestărilor discursive. Numeroase acte politice sunt prin natura lor acte de discurs (un exemplu în acest sens îl oferă demisiile), iar altele se sprijină în realizarea lor pe cuvânt. Printre trăsăturile specifice limbajului politic, menționăm natura interdiscursivă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Definit drept "manifestarea discursivă a unei puteri absolute propagandă, ideologie, "ideocrație""72, limbajul totalitar manifestă un impact covârșitor asupra spiritului și sensibilității auditoriului și, nu în ultimul rând, asupra realității. Puterea dictatorială se sprijină pe forța cuvântului de a da consistență unor realități imaginare și de a arunca în neant realități care nu corespund noii ideologii. Limbajul totalitar, fie că este nazist, fascist, stalinist, dobândește caracterul unui limbaj întemeietor, având puterea Cuvântului dintâi de a crea lumea, de a împărți lucrurile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
puritatea copilului. În acest fel ei reușesc să găsească forme noi de interpretare a lumii reale, apelînd mai mult sau mai puțin conștient la tehnici creative ce implică eludarea legilor fizicii, modificarea formei și mărimii obiectelor, schimbarea proporțiilor, culorii sau consistenței materialului, etc., care Îi ajută să-și exprime sentimentele. În plus, artistul naiv lucrează pentru a exprima ceea ce simte, spre deosebire de copil, care desenează În special pentru a Învăța. Arta primitivă cu care este uneori asimilată arta naivă, a dezvoltat un
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
și emulii săi încercau să-și conducă trupul de carne spre întîlnirea cu principiul lui. Posturile, disciplina rugăciunii și a muncii manuale nu urmăreau să mortifice trupul pieritor, ci să-l subțieze, să-l facă să regăsească întrucîtva liniștea, respirația, consistența ce-i fuseseră proprii în Paradis. Ei încercau să ducă trupul cît mai departe în aventura persoanei lor integrale. Departe de a-l reprima, asceții severi ai pustiei purtau o rafinată grijă spirituală trupului. Aveau o atitudine de tip înglobant
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]