190,047 matches
-
mici împrumuturi, de la zi la zi, îmi lipsește uneori o sută de lei, nu am de tramvai, nu am mărci pentru o scrisoare (...), și totuși... plănuiesc un voiaj în Italia". E prea cu putință să fi fost "o nebunie", dar constatăm că Sebastian are în mod curent întîlniri cu societatea aleasă, cu "protipendada" epocii: "Ieri, ceai la doamna Ghiolu, ceai intim. Casa mi s-a părut somptuoasă, dar n-am privit-o cu prea mare atenție. Lume amuzantă. La dreapta mea
Sebastian ca personaj (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9308_a_10633]
-
o cursă de pasageri, un Il 14 tocmai se pregătea să decoleze. Când Zizy, cu pasul ei gimnastic, cu o sacoșă neagră în mână, se apropie de avioneta tăcută, nemișcată, ca o gâză în repaus, gata să-și ia zborul, constată că nu o aștepta nimeni. Așteaptă studiind aeroplanul. O jucărie, cu două aripi, părând ceva mai ușor decât ideea de zbor, ori ca zborul însuși, amintindu-și, din filmele, de demult, că pe un as celebru al celui dintâi război
Marșeuza (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9334_a_10659]
-
vorbirii țiganilor: șocarel, cărel, haordel. Din punct de vedere sociolingvistic, nu cred că e vreo problemă în a imagina pentru o formulă de tip interjecțional trecerea din limba romani în româna populară. În descîntece, ghicitori, jocuri de copii nu se constată doar conservarea elementelor arhaice, ci și interferențele cît se poate de firești cu alte limbi, inclusiv cu limba țiganilor din România. De altfel, Vasile Bogrea evoca, în articolul citat, o serie întreagă de turcisme, grecisme și țigănisme folosite în ghicitori
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
discuție este în esență metodologică, nu politică, și abordarea ei normală este aplicarea practică, de către specialiști. Iritările pe care le-a produs merită totuși atenție; pentru că din ele se pot trage mai multe observații și concluzii. În primul rînd, putem constata, din nou, că problemele lingvistice rămîn strîns legate de identitatea națională și ating zone surprinzător de sensibile ale opiniei publice. În jurul lor, spiritele se aprind cu ușurință (lucrul se poate constata și din numărul foarte mare de mesaje postate drept
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
mai multe observații și concluzii. În primul rînd, putem constata, din nou, că problemele lingvistice rămîn strîns legate de identitatea națională și ating zone surprinzător de sensibile ale opiniei publice. În jurul lor, spiritele se aprind cu ușurință (lucrul se poate constata și din numărul foarte mare de mesaje postate drept comentariu la cîte un articol pe această temă) și, cum se întîmplă adesea, chestiunea particulară este abandonată în favoarea marilor teze, temeri și teme: Să ne iubim limba pe care o vorbim
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
cartea de peste 500 de pagini cu rezumatele unora dintre comunicări, rezumate care pot da o idee despre noutățile prezentate. Participarea românească Mulți dintre românii care se ocupă de semiotică au lipsit de la acest congres; totuși, am avut satisfacția de a constata prezența mai multor universitari de la Iași, Cluj-Napoca, Bacău, Galați și București, la care adăugăm și un român profesor la o universitate pariziană; toți au atras atenția prin comunicări interesante. Rodica Amel (București) a vorbit despre relația dintre folosirea semnelor și
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
omului și a naturii, creația poetică, reflecția pe marginea ei și - fericirea supremă - alunecarea în copilăria paradiziacă. De obicei amar și trist de unul singur, personajul are asemenea momente luminoase, fixate în memorie și pe coala albă a zilei. Autoironic, constată că "partitura suflețelului" i-a invadat poezia, unde nu ar avea ce căuta. Dar, în pofida formulei sale melancolic-reflexive (dacă nu și depresivă), singurătatea poetului nu este durabilă. Cuplul o destramă, o dizolvă într-o mare de împlinire conjugală, captată în
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
Rodica Zafiu Am putut constata, în mai multe rînduri, cît de recente sînt normele explicite ale românei literare și cît de puțin pot corespunde ele variațiilor pe care le cunoștea uzul în limba mai veche. Un caz interesant îl constituie construcția prepozițională a pronumelui relativ
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
maladii imposibile, și ca medic, și ca pacient; am asistat oameni care crăpau. În anul VI, la Medicină legală, mi-a căzut, la examenul practic, să tai calota craniană, cu un fierăstrău micuț, zimțuit fin, îndepărtînd pletele încă crescînde... să constat leziunile cerebrale ale unei femei, o contabilă ce se aruncase în fața trenului din cauza unor mari lipsuri în casă, constatate de un control financiar. Trupul ei avea o albeață rece de nea... frumusețea ei m-a tulburat. I-am și scris
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
mi-a căzut, la examenul practic, să tai calota craniană, cu un fierăstrău micuț, zimțuit fin, îndepărtînd pletele încă crescînde... să constat leziunile cerebrale ale unei femei, o contabilă ce se aruncase în fața trenului din cauza unor mari lipsuri în casă, constatate de un control financiar. Trupul ei avea o albeață rece de nea... frumusețea ei m-a tulburat. I-am și scris o poezie pe care nu am publicat-o niciodată... ș.a.m.d... ș.a.m.d... Iunie 2007
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
jurnal îi cere să-și denunțe prietenii și îl acuză că e un reacționar, un subversiv, gândind împotriva binelui patriei. Ceea ce înseamnă că el ar putea fi un delator, un uneltitor și un nepatriot. El se disculpă, cât poate, dar constată că nu este eficient, că acuzele, odată lansate, au creat vinovăția. Încearcă să se apare și să prevină propriul dezastru, anunțându-l cu sfială pe anchetator: "Domnule, repetă Chiril. Sunt un om slab... vreau să vă spun că eu știu
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
utopii juvenile. În aceste circumstanțe, marele nostru artist a rămas mai departe acolo, la Paris, unde se stabilise definitiv cu vreo douăzeci și cinci de ani în urmă, adică în 1965, și unde a și murit la puțin timp după ce s-a constatat oficial că nu este apt pentru a se înoarce în țară, via Academia Română. Au trecut ani grei de la aceste întîmplări, s-au schimbat multe guverne și destui miniștri, dar Ion Vlad nu s-a mai întors acasă nici măcar ca artist
S.O.S., Ion Vlad by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9388_a_10713]
-
scriitorului: enclavă ascunsă unde se poate oricînd retrage, jurnalul e și un stimulent pentru perioadele dese în care scrisul îi provoacă "idiosincrazie", un instrument de orientare tactică pentru viitoarele ofensive ("Nu poți fi informat dacă nu ești în prealabil orientat...", constată luptătorul), o "bază de aprovizionare" cu fapte, planuri, schițe de atac, substanță pentru alte texte: "Ar trebui mai multă subtilitate, mai multă libertate în acest scris intim... Cred că îmi mai trebuie exercițiu pentru asta și mai ales, dat fiindcă
Omul în conflict cu lumea și cu sine by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9362_a_10687]
-
legat de tradiția criticii literare franceze, așa încît considerațiile pe care le emite pe tema acesteia au adesea un aer pro domo. întîi de toate e vorba de o mentalitate raționalist-echilibrată, altminteri zis de un clasicism pe care-l putem constata, în înfățișări uneori difuze, alteori explicite, la majoritatea numelor sale exponențiale, începînd cu Sainte-Beuve. După o apropiere de orientarea romantică (episodul Hernani), acesta "operează o mișcare prudentă de retragere", în virtutea fondului clasic al educației sale. Semnificativ este omagiul pe care
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
a spațiului spiritual, dar fără a anula antecedentele raționaliste, trecutul clasicizant care se vădește în stare a se adapta furtunii moderniste, de-a supraviețui acesteia printr-o remarcabilă maleabilitate: "O astfel de tradiție se dezagregă cu greu, oricît s-ar constata regresul studiilor umanistice în învățămîntul modern francez. însuși instinctul retoric al națiunii, care își trage rădăcinile din spiritul comun al galoromanilor, stă ca o garanție de durată a tradiției literare franceze. Capabilă de transformări nesfîrșite și de evoluții radicale, această
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
civică? Nu ți se pare că se continuă frecvent, sub bariera "apolitismului", acea ideologizare pe dos preconizată de oficialitatea regimului totalitar ajuns la ananghie, care cerea scriitorului muțenie în privința temelor de interes general, resimțite ca "dificile"? Nu e greu de constatat că analiza fenomenului politic e mult mai degajată decît cea a fenomenului literar... - Dragul meu, intelectualul e când invitat să participe la civica viață, când poftit, mai pe scurt, să-și vadă de treburile lui. Apolitismul a luat naștere în
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
pe scurt, să-și vadă de treburile lui. Apolitismul a luat naștere în acea păcătoasă societate în care omul numit de bine zbiera măgărește că el politică nu face, că nu aparține nici unui partid politic. Același specimen care, mai apoi, constată cu uluire cum politica devine un cuibar de afaceriști veroși, de împătimiți ai înavuțirii, pistolari deghizați în experți. Mă refer la o categorie largă, dar și la acei învârtiți care au pus în practică dictonul "și cu dânsa-ntr-însa și cu
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
mâna să rămân un bătrân reacționar, cu puseuri de stânga. Mă bucur că nu mă întrebi ce-aș face dacă aș lua-o de la început. Cu toate că n-ar fi vorba de acele întrebări fără răspuns care provoacă melancolii covârșitoare. Dar constat că m-am rătăcit: doreai să știi care sunt personalitățile literare cu care mă simt afin. Cele ale perioadei de formație, cele ale maturității, cele ale vârstei socotite a înțelepciunii? Titanii liricii interbelice, desigur, cu o aplecare sentimentală către lirica
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
dirijat în anii ^90, Observatorul cultural pe care l-a dirijat ieri și Altitudinile de azi. Pentru Mircea Vasilescu nu există decît Dilemateca. Pentru George Onofrei, numai Suplimentul de cultură. Pentru Aura Christi, numai Contemporanul. Parcurgînd preambulul la anchetă, am constatat că A(na) C(hirițoiu) remarcă în răspunsuri, neasumarea unei poziții ideologice clare, nu și cecitatea celor intervievați. Nu știm nici de ce au fost selectate anumite reviste și nu altele. Ne-am delectat în schimb cu truismele lui Carmen Mușat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9415_a_10740]
-
de situație umană pe care o și numește „situație a resurselor comune” și cuprinde, în cadrul acestor situații, pe acelea care afectează între 50 și 15.000 de persoane (Ostrom, 2007, p. 40). Comparând situația analizată cu modelul instituțional menționat anterior, constatăm că avem în vedere tot o situație la „scară mică”, comunitatea celor două sate însumând 2.000-3.000 de persoane (din totalul de aproximativ 5.000 de persoane cât reprezintă întreaga populație a comunei Limanu ). Totodată, respectivele comunități depind de
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
Studiul este structurat istoric, urmărind comparativ schimbările care au loc în Vama Veche și 2 Mai în mai multe etape: până în 1989, între 1990 și 1996, între 1996 și 2003 și din 2003 încoace. Pentru a pune în evidență diferențele constatate între cele două spații socioumane, am analizat comparativ mai multe elemente. După cum vom demonstra, constrângerile formale sau informale au avut o influență hotărâtoare asupra strategiilor individuale, respectiv pentru obținerea unor beneficii din turism în cele două comunități. 5.3.1
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
în zonă este deci aceea că, încă înainte de 1989, existau diferențe majore între cele două sate. Chiar dacă după 1989, pe fondul schimbărilor instituționale de nivel constituțional, care vor permite accesul în zonă mult mai ușor, fluxul turiștilor crește constant, vom constata în con tinuare diferențe importante legate de modul în care comunitățile locale profită de oportunitatea oferită de prezența turiștilor. Strategiile actorilor locali (apropriatori) pe care ne vom concentra în continuare vor fi condiționate de o serie de elemente precum: configurația
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
mai mică decât cea existentă în 2 Mai. În consecință, și numărul gospodăriilor este cam în aceeași relație de proporționalitate, în jur de doar 35 de gospodării în Vama Veche, în timp ce în 2 Mai erau peste 600. Așa cum avea să constate și Vintilă Mihăilescu într-o cercetare realizată în zonă, se conturează mai degrabă un: • „turism de curte” în 2 Mai, bazat pe cazare în gazdă și unde curtea joacă un rol important ca spațiu de socializare între turiști sau turiști
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
de plajă” în Vama Veche, în special „mersul cu cortul”, bazat pe autogestiunea resurselor necesare petrecerii concediului (Mihăilescu, 2005, p. 73). Așa cum menționam anterior, o schimbare substanțială se produce în ceea ce privește proprietatea privată și mai ales libera inițiativă. După cum vom putea constata, și în acest sens vor exista diferențe între cele două localități. Dacă în Vama Veche inițiativa privată începe să se contureze timid după 1994-1995, în 2 Mai spiritul antreprenorial se va manifesta din plin în toată această perioadă, chiar de la
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
fondul creșterii cererii de cazare, mai ales în Vama Veche, prețul terenurilor va exploda. În pofida transformărilor petrecute la nivel macro, strategiile de viață ale localnicilor din cele două localități costiere nu se modifică substanțial în primii ani după 1990. Putem constata totuși o îmbunătățire a atmosferei generale în rândul localnicilor din Vama Veche pe fondul informațiilor că localitatea lor nu va dispărea. În ansamblu, datorită atractivității turistice în creștere pe perioada verii, situația generală se îmbunătățește pentru majoritatea localnicilor. În 2
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]