4,953 matches
-
și al alterărilor sale trebuie să selecteze acele evenimente care pot fi observate sau numite evenimente. Există două categorii de fenomene de natură majoră. Pe de o parte stimulii, adică activarea organelor de simț, apoi răspunsurile, adică secreția glandelor și contracția organelor de simț. Datorită „complicatului sistem intern al simțurilor” (intricate system of internal sense), organele răspund cu mișcări; mișcările și posturile (atitudinile) sunt stimuli importanți pentru acțiunile care urmează. Toate mișcările și toate răspunsurile sunt prilejuite în mod obișnuit de
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
acest demers reconstructiv. După Miller și Dollard, psihologii care s-au ocupat de stimul și de răspuns și au intenționat să folosească vechea definiție a stimulului ca o „energie specifică” (sau o „schimbare de energie”) și a răspunsului ca o „contracție musculară” specifică sau o „secreție glandulară” au avut dificultăți în explicarea flexibilității comportamentului, exemplificată prin modificări oportune ale răspunsurilor ce se pot adapta la noi situații - o dificultate cu atât mai mare cu cât nu există două situații complet identice
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aer-pompă, în lucrarea sa „De Respiratione” publicată în 1668, arată că, în trecerea sângelui prin plămâni, ceva trece din aer în sânge. Ca și Lower, consideră că acest ceva erau „particule nitroase” esențiale vieții. Azotul aerului era considerat esențial pentru contracția mușchilor. Contactul între particulele nitroase și spiritul animal produce o „explozie”, care determină scurtarea mușchiului. Lipsa aerului și a conținutului „azotat” privează sângele de căldură și conduce la oprirea inimii și moarte. Fără respirație nu există viață. Ultimele idei privind
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
corecte au fost puse cap la cap și reținute, cele incorecte (atât de multe) au fost pe parcurs eliminate. Când, însă, nu se cunoștea nimic din compoziția aerului, nimic din chimia complicată care are loc în celulele organismului, fenomenele vieții (contracția mușchilor sau bătăile inimii) trebuiau explicate într-un fel. Și în final au fost explicate cum se cuvine. Suficiența semidoctului se exprimă uneori astfel: „Ce a fost de descoperit, au decoperit înaintașii noștri. Când nu se cunoștea nimic, era ușor
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
destabilizatoare. Matricea perinatală II (MPF II) Această matrice inaugurează debutul nașterii propriu-zise. Comparativ cu secvența anterioară care, în mod normal, semnifică fuziunea perfectă dintre mamă și fetus, acum nolens volens, apare un antagonism între ei. Serenitatea peisajului este maculată de contracțiile uterine din ce în ce mai nemiloase și mai agresive, într-un uter închis ermetic. Corpul copilului este prins ca într-o menghină, care îl strivește din toate părțile cu o forță parcă inumană. Inevitabil, arterele uterine suferă compresiuni severe, care jugulează primejdios fluxul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
crude și mai terifiante experiențe de care poate avea parte în existența sa, nu numai din cauza configurației sale sumbre, ci și din pricina efectelor sale patogene în timp. Matricea perinatală III (MPF III) Prin această matrice, scenariul nașterii avansează, căci acum contracțiile uterine continuă într-un ritm din ce în ce mai alert, iar cervixul se deschide treptat, lăsând să se insinueze discret o geană de speranță în „camera de tortură”a uterului matern. Datorită unei imense presiuni mecanice, are loc propulsarea copilului în canalul nașterii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
este de 14 cm2, deci dublul orificiului mitral normal. La sfârșitul diastolei, după umplerea ventriculară, cele 2 valvule sunt mobilizate una către cealaltă până la apropiere, pentru ca apoi sistola ventriculară să le pună în tensiune pentru închiderea etanșă a orificiului mitral. Contracția mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
mușchilor pilieri (anterior și posterior), care se scurtează cu până la 20%, contribuie de asemenea la competența valvei mitrale. Deschiderea valvei mitrale are loc prin mobilitatea valvulelor mitrale legată de pliabilitatea intrinsecă și contribuția fluxului sanguin din inima stângă, realizată de contracția atrială stângă, relaxarea diastolică a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2 și P3 ale valvulei posterioare precum și comisurile dintre cele 2 valvule (antero-laterală și postero-medială) favorizează deschiderea largă și rapidă a valvei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
a VS („aspirația” VS) și mobilizarea valvulelor mitrale în direcții opuse. Incizurile dintre P1, P2 și P3 ale valvulei posterioare precum și comisurile dintre cele 2 valvule (antero-laterală și postero-medială) favorizează deschiderea largă și rapidă a valvei mitrale la începutul diastolei. Contracția sistolică a peretelui VS posterior condiționat de o circulație coronară adecvată prin artera circumflexă stângă contribuie la micșorarea orificiului mitral în sistolă cu pînă la 36%, astfel ca celelate elemente anatomice descrise să poată asigura închiderea etanșă a orificiului mitral
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
VS în AS ca urmare a incompetenței valvei mitrale. Ventriculografia stângă permite evaluarea vizuală a severității IM după cum urmează: - IM 1+ (ușoară) contrastul dispare după fiecare asistolă, nu se opacifiază întregul AS, - IM 2+ (moderată) contrastul nu dispare după o contracție, poate opacifia ușor întreg AS, - IM 3+ (moderată spre severă) contrastul opacifiază întreg AS, egal în intensitate cu VS - IM 4+ opacifiere totală a AS după prima sistolă, contrastul se îndreaptă spre venele pulmonare [6]. Presiuni pulmonare medii de peste 20
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
rising”, „parvus et tardus”, uneori „trill” spre arterele carotide, în fosa jugulară. Intensitatea suflului nu se corelează cu severitatea stenozei [11]. • Suflu diastolic precoce, fin, de insuficiență aortică asociată • Zgomot 1 normal sau estompat, precedat de zgomot 4 (HVS și contracție atrială stîngă energică) Zgomot 2 unic, dacă valva este calcificată sau estomparea zgomotului 2 pe măsură ce componenta aortică se pierde. APRECIEREA GRADULUI STENOZEI AORTICE Severitatea stenozei aortice este dificil de precizat.Totuși, este o boală progresivă, iar datele hemodinamice, ecocardiografice și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Eckardt et al., 1999]. Cauzele exacte ale HTA induse prin EPO nu sunt cunoscute, însă creșterea viscozității plasmatice și a rezistenței vasculare periferice par să joace un rol determinant. în plus, EPO s-ar lega direct de receptori endoteliali, determinând contracția mulsculaturii netede vasculare. S-a sugerat că HTA indusă de EPO ar fi independentă de nivelul hematocritului, fiind asociată cu niveluri crescute ale calciului citosolic și cu atenuarea activității de producere a oxidului nitric. Ca atare, acest tip de HTA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by L. Segall, G. Mircescu, A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/91910_a_92405]
-
MIOCARDICĂ Excitabilitatea (batmotropismul) reprezintă capacitatea miocardului de a răspunde la acțiunea unui stimul a cărui intensitate depășește o anumită valoare prag. Modalitatea de răspuns constă în modificarea polarității membranare sub forma așa-numitului potențial de acțiune, responabil apoi de inițierea contracției miocardice prin intermediul cuplului electro-contractil. Potențialul de acțiune Înregistrarea grafică cu ajutorul microelectrozilor a potențialului de acțiune celular la nivelul inimii, a arătat că există mai multe tipuri distincte ale acestuia, în funcție de zona de recoltare (fig. 5.3). În esență toate aceste
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
celor cu răspuns lent. El poate fi blocat competitiv de cationi bivalenți (Mg2+) și prin efectul medicamentelor blocante ale canalelor lente de Ca+2 (Verapamil, Diltiazem). Pătrunderea intracelulară a Ca+2 în timpul platoului potențialului de acțiune este responsabilă de declanșarea contracției miocardice în cadrul cuplului electro-contractil [14-17]. Curenții spre exterior sunt realizați de ionul de K+. Curentul tranzitor spre exterior (Ito) care joacă rolul esențial în geneza repolarizării inițiale se continuă și pe parcursul platoului. Curentul rectificator (IKir) care asigura efluxul bazal de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
lungi, asigurând protecția ventriculilor față de frecvențe atriale mari în cazul unor aritmii supraventriculare,- viteza scăzută de conducere a impulsului la acest nivel (0,01-0,10 m/s), asigurând o întârziere a conducerii impulsului de 100-200 ms și prin aceasta sincronizarea contracției ventriculare față de cea atrială. Alături de prezența celulelor cu răspuns lent, o serie de alți factori cum ar fi raritatea joncțiunilor strânse, diametrul mic al fibrelor și accesul multiplu în nodul atrioventricular sunt implicați în explicarea conducerii lente la acest nivel
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
mușchilor papilari și în zonele adiacente peretelui liber, întinzându-se apoi tangențial spre epicard unde ajunge cam în 25 ms, înaintea activării suprafeței epicardice a ventriculului stâng [35]. Secvența normală a activării ventriculare are o importanță deosebită pentru realizarea unei contracții sincrone ce favorizează activitatea de pompă a inimii. Orice întârziere a excitației în anumite teritorii poate duce la scăderea eficienței acestei activități cu până la 20-30% [51]. EVALUAREA FENOMENELOR ELECTRICE ALE INIMII ELECTROCARDIOGRAMA Electrocardiograma (ECG) reprezintă înregistrarea grafică a variațiilor de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
în ml/s. În acest mod, rezistența periferică totală este de aproximativ 1 URP în circulația sistemică și de 0,1-0,2 URP în circulația pulmonară. Deoarece vâscozitatea și lungimea vasului se mențin constante pe termen lung, modificările razei prin contracția mușchiului neted vascular reprezintă modalitatea fiziologică prin care mecanismele de control ale organismului reglează fluxul circulator în diverse teritorii, prin modificarea rezistenței la flux. Eficiența acestor mecanisme de reglare este deosebită, tocmai având în vedere dependența rezistenței la flux de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
flux de puterea a patra a razei. Introducând în formula fluxului determinanții rezistenței, se obține ecuația lui Poiseuille. DESCRIEREA MECANICII CARDIACE Ventriculul stâng (VS) are forma unui cilindru cu un capăt conoid, realizând aspectul unui elipsoid cu pereți groși; în timpul contracției el trece de la forma elipsoidală la una mai sferică prin: - scurtarea axei bază-vârf, datorită faptului că planul valvei mitrale coboară 1-2 cm spre apex, care la rândul său urcă spre baza inimii; - alungirea axei transversale, care însă este asociată cu
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
care face parte dintr-o sferă, septul interventricular având o formă convexă spre cavitatea VD, iar peretele liber fiind asemănător unei calote sferice care înfășoară septul. Expulzia sângelui din ventriculul drept se face prin trei mecanisme: - scurtarea axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari, care trag inelul valvei tricuspide în jos; - contracția peretelui liber ventricular care este concav, astfel se apropie de septul interventricular; - contracția fasciculelor miocardice circulare ale VS, care determină creșterea convexității septului interventricular, micșorând axul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
VD, iar peretele liber fiind asemănător unei calote sferice care înfășoară septul. Expulzia sângelui din ventriculul drept se face prin trei mecanisme: - scurtarea axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari, care trag inelul valvei tricuspide în jos; - contracția peretelui liber ventricular care este concav, astfel se apropie de septul interventricular; - contracția fasciculelor miocardice circulare ale VS, care determină creșterea convexității septului interventricular, micșorând axul transversal al VD. În acest mod, VD realizează o mișcare de „burduf” sau „foale
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
sângelui din ventriculul drept se face prin trei mecanisme: - scurtarea axului longitudinal prin contracția fasciculelor musculare și a mușchilor papilari, care trag inelul valvei tricuspide în jos; - contracția peretelui liber ventricular care este concav, astfel se apropie de septul interventricular; - contracția fasciculelor miocardice circulare ale VS, care determină creșterea convexității septului interventricular, micșorând axul transversal al VD. În acest mod, VD realizează o mișcare de „burduf” sau „foale de fierărie” care permite expulzia unei cantități importante de sânge fără creșterea importantă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
care permite expulzia unei cantități importante de sânge fără creșterea importantă a presiunii ventriculare. Diferențele de geometrie între cei doi ventriculi permit păstrarea unui volum sistolic egal în condițiile în care ei lucrează la regimuri presionale foarte diferite [1]. Sincronismul contracției ventriculare, asigurat prin intermediul activării ventriculare pe calea sistemului His-Purkinje, este deosebit de important pentru realizarea unei contracții eficiente. Consecințele unei activări ventriculare anormale sunt importante îndeosebi în cazul blocului de ramură stângă (fig. 5.34). În această situație se produce activarea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
geometrie între cei doi ventriculi permit păstrarea unui volum sistolic egal în condițiile în care ei lucrează la regimuri presionale foarte diferite [1]. Sincronismul contracției ventriculare, asigurat prin intermediul activării ventriculare pe calea sistemului His-Purkinje, este deosebit de important pentru realizarea unei contracții eficiente. Consecințele unei activări ventriculare anormale sunt importante îndeosebi în cazul blocului de ramură stângă (fig. 5.34). În această situație se produce activarea inițială a VD cu o mișcare anormală a septului interventricular care bombează în spre VS. Contracția
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
contracții eficiente. Consecințele unei activări ventriculare anormale sunt importante îndeosebi în cazul blocului de ramură stângă (fig. 5.34). În această situație se produce activarea inițială a VD cu o mișcare anormală a septului interventricular care bombează în spre VS. Contracția tardivă a peretelui lateral al VS determină deplasarea ulterioară a septului interventricular în spre VD, astfel încât o anumită cantitate de sânge este reprezintă de fapt un volum pendulant în interiorul cavității ventriculare, scăzând considerabil eficiența ejecției. Activarea tardivă a mușchilor papilari
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
insuficiență mitrală consecutivă. În fine, activarea lentă a ventriculilor determină scurtarea diastolei, afectând atât umplerea ventriculară cât și recuperarea energetică a miocardului. Consecința acestor procese este o insuficiență mecano-energetică, determinată de un volum sistolic redus asociat unui consum energetic crescut. Contracția ineficientă declanșează semnale proliferative care determină remodelarea cardiacă, iar distensia anormală a unor fibre miocardice poate fi responsabilă, prin feedback mecanoelectric, de declanșarea unor aritmii. Corectarea acestor anomalii prin terapia de resincronizare, constând în stimularea externă a celor doi ventriculi
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]