10,875 matches
-
detecta conversațiile de la o distanță de peste un kilometru, iar variantele laser interceptează discuțiile purtate chiar în spatele geamurilor închise. De regulă, este foarte greu să știi în ce loc se efectuează supravegherea comunicației. De aceea, trebuie pornit de la premisa că orice conversație care conține informații valoroase este posibil să fie urmărită de cei interesați. Pentru contracarare pot fi luate două măsuri preventive: a) subiectele sensibile trebuie evitate în discuțiile telefonice sau în transmisiile fax; b) dacă telefonul sau faxul trebuie să fie
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de particularitățile rețelelor de transmisie a datelor și de multitudinea aspectelor specifice transmiterii de date prin radio. 7.1.2. Securitatea celularelortc "7.1.2. Securitatea celularelor" Un telefon celular are trei vulnerabilități majore pe linia securității: • vulnerabilitatea la monitorizarea conversației în timpul folosirii telefonului; • vulnerabilitatea telefonului de a fi pe post de microfon pentru monitorizarea conversațiilor din preajma sa în timp ce telefonul este inactiv; • vulnerabilitatea de a fi „clonat” sau ca numărul nostru ca de telefon să fie folosit de alții, înregistrând convorbirile
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prin radio. 7.1.2. Securitatea celularelortc "7.1.2. Securitatea celularelor" Un telefon celular are trei vulnerabilități majore pe linia securității: • vulnerabilitatea la monitorizarea conversației în timpul folosirii telefonului; • vulnerabilitatea telefonului de a fi pe post de microfon pentru monitorizarea conversațiilor din preajma sa în timp ce telefonul este inactiv; • vulnerabilitatea de a fi „clonat” sau ca numărul nostru ca de telefon să fie folosit de alții, înregistrând convorbirile în contul nostru. Pentru a înțelege slăbiciunile telefoanelor celulare este bine să cunoaștem câteva detalii
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
transmisiile sunt în sens dublu către site-ul celulei, atât timp cât telefonul este alimentat de la baterie și este pregătit să primească apeluri. Pe piețele occidentale există un echipament numit celltracker (urmăritor de celulă), cu care un „ascultător” se poate orienta spre conversațiile ce apar la un anumit telefon celular prin intermediul celui mai apropiat site-celulă. Numărul telefonului urmărit se introduce în echipament prin tastatură. Agențiile secrete, precum și cele ce supraveghează modul de respectare și punere în aplicare a legii, au la dispoziție echipamente
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
prin tastatură. Agențiile secrete, precum și cele ce supraveghează modul de respectare și punere în aplicare a legii, au la dispoziție echipamente și mai performante. De exemplu, Law Enforcement Corp face publicitate unui sistem care monitorizează 19 canale și urmărește trei conversații simultan. Așa se explică ușurința cu care convorbirea dintre prințesa Diana și prietenul ei, James Gilbey, a fost înregistrată pe bandă, timp de 23 de minute. Ulterior a fost publicată, aflându-se că prietenul prințesei o alinta cu apelativul „draga
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
sfârșitul un lider rebel al unui fost stat sovietic sau așa se explică de ce teroriștii nu prea apelează la telefonia celulară. Ei știu că un telefon celular poate fi transformat într-un microfon și emițător cu scopul de a asculta conversațiile din preajma lui. Noua funcție se realizează prin transmiterea către telefonul celular a unei comenzi de întreținere pe canalul de control, operațiune care aduce telefonul mobil în „modul diagnostic”, după care orice conversație din preajma telefonului mobil poate fi monitorizată prin canalul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
microfon și emițător cu scopul de a asculta conversațiile din preajma lui. Noua funcție se realizează prin transmiterea către telefonul celular a unei comenzi de întreținere pe canalul de control, operațiune care aduce telefonul mobil în „modul diagnostic”, după care orice conversație din preajma telefonului mobil poate fi monitorizată prin canalul de voce. Interesant este că utilizatorul nu-și să seama că este în modul diagnostic și că se recepționează toate sunetele din jurul lui, până când nu încearcă să sune pe cineva și-și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de creșterea insecurității, atât timp cât transmisiile pot fi recepționate de la mai mult de un kilometru distanță. Cu un telefon analogic foarte ieftin, oricine posedă un scanner radio și se află în vecinătatea unui telefon portabil poate să-și regleze scannerul pe conversația respectivă și să o asculte. De asemenea, interceptarea se poate efectua printr-un aparat similar portabil sau printr-un baby monitor, utilizat pentru supravegherea copiilor. O soartă similară o au microfoanele portabile folosite la ședințele de lucru sau la conferințe
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu aparatura obișnuită de scanare a frecvențelor radio. Doar aparatura foarte performantă poate fi folosită pentru interceptare. Oricum, un posesor de aparat portabil poate fi dușmanul principal al altui posesor de aparat identic, prin furtul tonului și folosirea lui pentru conversații facturate în contul titularului aparatului. Procedura este foarte simplă. Cineva, cu un aparat portabil activat, urcă în propriul autoturism și începe să se plimbe pe o stradă unde știe sau bănuiește că sunt mai multe portabile. Când telefonul lui primește
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
către nivelul n al alteia. În schimb, fiecare nivel realizează prelucrările specifice asupra datelor și le transmit nivelului inferior, până la nivelul fizic unde se realizează schimbul efectiv de date. Doar din punct de vedere logic se poate vorbi de o „conversație” între nivelurile a două mașini. Între oricare două niveluri adiacente există o interfață, care stabilește serviciile ce vor fi oferite nivelului superior. În momentul proiectării arhitecturii rețelei trebuie să se specifice clar numărul de niveluri și interfețele aferente. Mulțimea protocoalelor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
viruslist.com/eng/viruslist.html?id=3898. Script.ini: • acest vierme transmite un fișier fals script.ini celorlalți utilizatori ce participă la chat; • fișierul script.ini este un script mIRC plin cu comenzi ce va permite altor utilizatori să vadă conversațiile voastre prin IRC, să vă controleze sesiunea IRC și chiar să o întrerupă. Sheep: • cunoscut și sub numele Dolly sau Dolly The Sheep; • este un vierme ce se transmite automat la alți utilizatori IRC. Simpsalapim: • cunoscut și sub numele ANANAS, SCRIPT.INI
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu comportament combinat, de virus, vierme și troian. În ciuda scenariilor sumbre și a vocilor (avizate) care spun că virușii vor transforma viitorul comunicațiilor mobile într-un coșmar, ștergând datele din telefoane, accesând conturile bancare, sunând la numere cu suprataxă, înregistrând conversațiile și transmițându-le către ale numere de telefon, gradul de periculozitate a virușilor mobili nu este, în prezent, foarte ridicat. Mod de lucru Transmisia prin Bluetooth, specifică multora dintre ei, îi face pe atacatorii mobili mai asemănători cu virușii biologici
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
-se seama de principiile de bună practică comercială în tranzacții și de principiile care guvernează protecția minorilor și a altor persoane lipsite de capacitate de exercițiu, precum și de principiile referitoare la bunele moravuri. În cazul comunicărilor telefonice, la începutul oricărei conversații cu consumatorul comerciantul are obligația de a-și declina identitatea, precum și de a indica în mod explicit scopul comercial al apelului. Ordonanța precizează și aspecte privind dreptul de denunțare unilaterală a contractului, executarea contractelor la distanță, limitări în utilizarea unor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un poet, 138-140; Dimitriu, Singurătatea, 198-202; Doinaș, Lectura, 224-229; Sângeorzan, Conversații, 97-99; Lit. rom. cont., I, 603-605; Martin, Paranteze, 96-98; Ciobanu, Opera, 178-181; Moraru, Textul, 103-106; Grigurcu, Existența, 395-398; D. Filipescu, Prozatorul care se dezvăluie, LCF, 1986, 27; Ștefănescu, Prim-plan, 286-290; Ioanid Romanescu, Cine să-l apere?, CRC, 1991, 21
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
care ocrotește și poate transfigura un univers. Citabil este spațiul holdei, al grâului verde. Enigmaticul începe să-și facă loc în versuri care au, totuși, fluență. O „amintire vieneză” (Pe bulevard) introduce (nu fără explicabile stîngăcii) dialogul dezabuzat, ușor cinic, conversația fantastă: „Salut tramvaiul cunoscut/ ce vine din cartierul meu// Niciodată n-ai să-mi strângi pleoapele/ Între palatele-ți depărtatele// - Ce facem, mergem, puiule?// - Dragostea mea n-are franci// dar dacă vrei să bei două ramuri!// Și mașinile mă ocolesc
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
al obsesiei. Cea mai reușită piesă din volum este Plicty, „o radiografie ingenioasă a stării de spleen” (Nicolae Manolescu). Textul constituie în același timp o provocare și un experiment: polifonic și intertextual (procesând atât fragmente livrești, cât și frânturi din conversații cotidiene), pueril și atent manufacturat, poemul transferă senzația de plictiseală dinspre tematica spre retorica discursului. În fond, complicata armătură sintactică din Plicty nu e altceva decât o monodie bine controlată, care secretează continuu același sentiment al vidului semantic: „Între niște
POPESCU-22. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288943_a_290272]
-
jurnal intermitent, nedatat, minuțios, atribuit unui fost demnitar. Fost ministru secretar de stat, acum pensionar, acesta se întâlnește, în diferite locuri, cu amici, foști colegi, cunoscuți. De fiecare dată participă la un mod de viață nou: între ei se înfiripă conversații, se încing discuții. Subiectele sunt de toate felurile, dar ponderea o dețin cele politice. Unii interlocutori fuseseră, după 1989, în închisoare (ca și autorul însuși), dar nici unul nu dezvăluie ceva din această experiență, și, în genere, nu abordează chestiuni de
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
Poezie, 224-225; Piru, Poezia, II, 490-494; Alexiu, Ideografii, 87-92; Alboiu, Un poet, 223-224; Iorgulescu, Scriitori, 129-132; Regman, Explorări, 15-18, 235-239; Poantă, Radiografii, I, 253-257, II, 90-95; Grigurcu, Poeți, 485-489; Ruja, Valori, 118-121; Felea, Aspecte, II, 219-226; Cristea, Faptul, 166-170; Sângeorzan, Conversații, 109-113; Iorgulescu, Critică, 74-78; Moraru, Semnele, 129-136; Iorgulescu, Ceara, 169-173; Regman, Noi explorări, 72-74; Tuchilă, Cetățile, 191-206; Ștefan Aug. Doinaș, „O milă sălbatică”, RL, 1984, 28; Ion Pop, „Proba cu polen”, ST, 1984, 12; Tartler, Melopoetica, 42-45; Tașcu, Poezia, 189-196
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Grigurcu, Poeți, 359-362; Ion Vlad, Jurnalul poetului, TR, 1980, 11; Eugen Simion, „Jurnal de noapte”, RL, 1980, 19; Lucian Alexiu, „Jurnal de noapte”, O, 1980, 20; Mircea Vaida, „Un civil în secolul douăzeci”, TR, 1980, 42; Cristea, Faptul, 162-165; Sângeorzan, Conversații, 100-105; Marius Robescu, Un poet la răscrucea fenomenelor, VR, 1981, 3; Gheorghe Grigurcu, Temperatura unei poezii: Nicolae Prelipceanu, TR, 1981, 50; Tomuș, Mișcarea, 156-159; Livescu, Scene, 129-133; Regman, Noi explorări, 59-67; Laurențiu Ulici, „Fericit prin corespondență”, CNT, 1983, 6; Mircea
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Retezat, unde vânează, pescuiește, citește, scrie, meditează, însinguratul își notează reveriile, experiențele de „hoinar singuratic”, reproduce textele publicate în „Vânătorul și pescarul sportiv”, pe când dirija acest periodic, derulează rememorări cinegetice și piscicole, evocă momente din copilărie și adolescență, scene și conversații (la Mogoșoaia, la mare, în Deltă și în alte locuri) cu scriitori și alți intelectuali, români și străini (Mihail Sadoveanu, Victor Eftimiu, Ionel Pop, Miron Radu Paraschivescu, Dimos Rendis, Carlos Alvarez), călătorii în Italia, în Grecia, un sejur în Iowa
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
IV, 202-226; Poantă, Radiografii, I, 41-46, II, 27-30, 135-140; Călinescu, Perspective, 48-52, 59-63; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 163-197; Mioara Apolzan, Casa ficțiunii, Cluj-Napoca, 1979, 117-153; Braga, Destinul, 101-105; Mancaș, Teatrul, 213-215; Cubleșan, Teatrul, 161-165; Ștefănescu, Jurnal, 190-194; Sângeorzan, Conversații, 194-208; Băileșteanu, Refracții, 162-171; Tomuș, Mișcarea, 216-228; Mirela Roznoveanu, Dumitru Radu Popescu, București, 1981; Valentin Tașcu, Dincoace și dincolo de F, Cluj-Napoca, 1981; Iorgulescu, Critică, 160-168; Culcer, Serii, 147-154; Brădățeanu, Istoria, III, 255-265; Iorgulescu, Ceara, 174-188; Marcea, Varietăți, 242-246; Simuț, Diferența
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
Tudor, „Nimic despre fericire”, TR, 1985, 12; Marius Petrescu, Într-un registru „egal cu sine”, LCF, 1989, 50; Radu Ciobanu, Un roman cu medici și despre medici, T, 1990, 3; Nicolae Balotă, Povestea unei vieți, CC, 1990, 2; Virgil Leon, Conversații cu Banu Rădulescu, APF, 1992, 3-5; Dicț. scriit. rom., IV, 30-31. D.Gr.
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
Cronicar, Radical ș.a. Având totdeauna în minte o arhitectură programatică - trezirea conștiinței naționale în contextul mutațiilor politice dramatice survenite după încheierea războiului sau stimularea, odată cu sentimentul solidarității civice, a individualității și spiritului critic -, scriitorul abordează, în rubrici intitulate „Exerciții de conversație”, „Prin sate bănățene” sau „Săptămâna politică”, domenii dintre cele mai diverse, de la lecții de scriere corectă a limbii române la cronici culturale și dramatice, de la note de călătorie la comentarii ale realităților politice din Vechiul Regat -, extinse, acestea din urmă
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
rubrică permanentă de eseu politic („Recurs”), iar din 1997 este director editorial la „Transilvania jurnal”, apoi redactor responsabil al ediției clujene a ziarului „Evenimentul zilei”. Colaborează cu versuri, recenzii, eseuri, însemnări la „Amfiteatru”, „Vatra”, „Familia”, „Astra”, „Cronica”, „Steaua”, „Contrapunct”, „22”, „Conversația” (Arad), „Poesis” ș.a. Debutează editorial cu volumul de poeme Cartea de iarnă (1981). Selecții din poemele sale apar traduse în limbile maghiară, germană, italiană, franceză, în reviste și în antologii românești și străine. În timpul și după stagiul efectuat în Elveția
MURESAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288306_a_289635]
-
destramă brutal, tărâmul paradisiac, numit prin cuvinte de rezonanță blagiană - „acolo este veșnică vară” -, lasă loc imaginii bibliotecilor „prădate”. SCRIERI: Poeme, București, 1973; Roza și închipuirea, București, 1976; Duminică spre luni, București, 1980; Cazemata de rouă, București, 1983; Scenă de conversație, București, 1986; Turnul cailor albaștri, București, 1987; Gara de Est, București, 2003. Antologii: „Revista literară radio” comentată de scriitori și ascultători, București, 1976. Repere bibliografice: Nicolae Prelipceanu, „Poeme”, TR, 1974, 6; Mircea Iorgulescu, „Poeme”, LCF, 1974, 11; George Mircea, Două
NEGOIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288403_a_289732]