14,043 matches
-
13 etc. 257 Am optat pentru această sintagmă terminologică, sinonimă cu activitatea-lecție pentru a sublinia accepțiunea cuvântului activitate în acest context. 258 În unele didactici se prezintă distinct printre ,,activitățile obligatorii de dezvoltare a vorbirii și educare a limbajului" preșcolarilor convorbirea după ilustrații vezi, de exemplu, Bulc 2005. 259 Vezi, de exemplu, sugestii pentru: Cunoașterea mediului: La plimbare, În grădina zoologică, Familia mea, Afară ninge (plouă), Casa noastră, Munca oamenilor în grădină, A sosit toamna, Pădurea și foloasele ei, Cum circulăm
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dialogului adică momente în care domină o preocupare de interes actual, din care cauză fiecare partener vorbește despre altceva)" Slama-Cazacu 1999: 303. 285 În general, lectura după imagini, povestirea, repovestirea, povestirea creată, poezia, jocul didactic, jocul-exercițiu pentru exprimarea corectă și convorbirea tematică sunt prezentate ca forme de realizare a strategiilor de îndeplinire a obiectivelor și conținuturilor activităților de dezvoltare a vorbirii copiilor preșcolari Moale 2005: 21. 286 Vezi capitolul 8. 287 Vezi, de exemplu, scrierea semnelor grafice: linia dreaptă orizontală, verticală
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
pe bază de chestionar Ancheta este o probă care constă din răspunsurile date de subiecți la o serie de întrebări scrise pe un formular special denumit chestionar, în legătură cu o anumită temă. Este o metodă de cercetare directă, sub forma unei „convorbiri în scris” dintre cercetător și subiect [F. Antonelli, I. Drăgan, M. Epuran, T. Rotariu, P. Iluț; G. Simion]. Pentru realizarea experimentului propus au fost întocmite și transmise 63 de chestionare profesorilor, antrenorilor și coregrafilor în gimnastica artistică feminină de la cluburile
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această operă, odată încheiată, îl ocupă în orizontul cultural românesc. Cultura română i-a oferit, după propria mărturisire, viziunea personalistă asupra lumii. Într-un articol din "Convorbiri literare" din 1933, C. Rădulescu-Motru afirma prezența a două filoane spirituale în filosofia românească: filosofia de erudiție a profesorilor greci și tradiția filosofică autohtonă. Prima oferă extensiune reflexiunii filosofice, a doua, intensiune. Tradiției filosofice autohtone îi este propriu și un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
2008 Ediție Adrian Michiduță. RADULESCU-MOTRU, C., La conscience transcendantale. Critique de la philosophie kantiene, în "Revue de Métaphysique et de Morale", Paris, 1913. RADULESCU-MOTRU, C., Filosofia lui Imm. Kant, în "Viața românească" 5/1924. RADULESCU-MOTRU, C., Filosofia în România veche, în "Convorbiri literare", apr. 1933. RADULESCU-MOTRU, C., Apriorism, vocație, știință, în "Revista de filosofie", 1-2/1941. RADULESCU-MOTRU, C., Ofensiva contra filosofiei științifice, în vol. Mărturisiri, Editura Minerva, București, 1990 (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 7/1943). RADULESCU-MOTRU, C., Mărturisiri făcute la Asociația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
1996. NISTOR, Octavian, Introducere la vol. Filosofie neokantiană în texte, Editura Științifică, București, 1993. OSTWALD, W., Les fondements énergétiques de la Science de la civilisation, V. Giard et E. Briere, Paris, 1910. OSTWALD, W., Mișcarea perpetuă. Conceptul energiei, traducere de, Editura Revistei "Convorbiri științifice și filosofice", București, 1912. OSTWALD, W., Le monisme comme but de la civilisation, Edité par le Comité International du monisme, Hambourg, 1913. PASCAL, B., Pensées. Les Provinciales, Booking International, Paris, 1995. PAULSEN, Fr., Introducere în filosofie, traducere de I. Lupu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
București, 1987. VLADUȚESCU, Gheorghe, O istorie a ideilor filosofice, Editura Științifică, București, 1990. VLADUȚESCU, Gheorghe, Bufnița Minervei, Editura Științifică, București, 1996. WEBER, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, traducere de Ihor Lemnij, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Lecții și convorbiri despre estetică, psihologie și credința religioasă, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1993. WITTGENSTEIN, L., Însemnări postume, 1914-1951, traducere de Mircea Flonta și Adrian-Paul Iliescu, Editura Humanitas, București, 1995. ZAMFIRESCU, Vasile Dem., Nedreptatea ontică, Editura Trei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Personalismul energetic și alte scrieri, Studiu, antologie și note de Gheorghe Al. Cazan, București, Editura Eminescu, 1984, p. 511. 3 Pentru lucrările exegeților menționați, a se vedea Bibliografia ce încheie această lucrare. 4 C. Rădulescu-Motru, Filosofia în România veche, în "Convorbiri literare", apr. 1933, p. 304. 5 Eugeniu Sperantia, C. Rădulescu-Motru psiholog, în "Revista de filosofie", vol. XVII, 1932. 6 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, în vol. Personalismul energetic și alte scrieri, p. 534. 7 Tudor Vianu, Conceptul omului în filosofia d-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
62. 265 Ibidem, p. 61. 266 Ibidem. 267 Ibidem, p. 80 268 Energia (1908), Fundamentele energetice ale științei civilizației (1909), Imperativul energetic (1912), Monismul ca scop al civilizației (1913) ș.a. 269 W. Ostwald, Mișcarea perpetuă. Conceptul energiei, București, Editura Revistei "Convorbiri științifice și filosofice", 1912, p. 15; Acest volum reproduce o parte a lucrării Energia (1908) . 270 Constantin Antoniade, Iluziunea realistă. Încercare de critică filosofică, în vol. Opere, București, Editura Eminescu, 1985, p. 42. 271 W. Ostwald, Les fondements énergétiques de la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
actul III, după sosirea ambasadorului Veneției, singurul moment din spectacol în care se aducea un deserviciu minim desfășurării dramei. De la inceput Verdi simțise că monumentalului concertato (conform disposizione scenica) din actul III îi lipsește claritatea și limpezimea: cele două importante convorbiri ale lui Iago - prima cu Otello, apoi cea de a doua cu Cassio - nu reușeau să concentreze suficient atenția. Pentru Paris el a folosit ocazia să scurteze radical această scenă și aproape că a recompus-o total (începând cu replică
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
artistic" • "Arta actorului și rigoarea matematică" • "Principii de psihopedagogie, aplicate la arta actorului" • "Orizontul cultural, condiție sineqvanon al performanței actoricești. • "Specifiul comunicării prin artă" • "Metode și scopuri în arta improvizației" În calitate de scriitor a colaborat cu diferite reviste și ziare : Cronica, Convorbiri literare, Gazeta literară , Revista teatrul și Dacia literară. Calul verde Dan Nasta: Cu misterul în care Constantin Popa își învăluie un protest fără echivoc, ridică acuitatea pamfletului la iradiația parabolei, iar scriitura acestui acrobatic contrapunct existențial este de o autentică
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ce se-ntîmplă după revoluție...! (preotul simte agresiunea, se oprește, îi privește pe cei trei, tace și pleacă din nou) Dascălul: (rămas puțin în urma preotului) Așa e cum spune părintele... (cădelnițează și pleacă) Octav: (după ce s-a consumat impresia lăsată de convorbirea cu "clerul") Se pare că trecerea preotului pe-aici a fost tot... din voia Domnului... Groparul: Dacă e așa, atunci mi-am cam păpat funcția de gropar șef adjunct... și mă transferă la dezhumări... Asta e. Costache: Eu îl înțeleg
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
date pentru dosarul de personal utile în cazul în care candidatul devine angajat, date privind rezultatele concursului de selecție. În final formularul conține un text de declarație prin care solicitantul își asumă răspunderea în legătură cu exactitatea informațiilor înscrise; d) Interviul este convorbirea directă dintre reprezentanții firmei și candidat. Scopul interviului în cadrul procesului de selecție este de a permite firmei să constate și să-și dezvolte interesul față de candidat. În practică sunt întâlnite mai multe tipuri de interviuri, astfel: interviu structurat; interviu nestructurat
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
existența pe aceste meleaguri (de la decanul facultății și până la, foarte recent, administratorul nostru). Ne-am Întâlnit de multe ori, pe rând la fiecare, la câte o sfințire, o aniversare, o degustare sau o desfătare. Prilej de noi și inedite legături, convorbiri și comuniuni. „Mai toarnă, măi, Cornele, un păhărel!” „Adu și tu, Costică, niște nuci!” „Măi Sorine, nu te prosti. Ia și mănâncă!” „Iolanda, nu mai chicoti!” „Ia mai taci, măi, Adriane, ce tot bârfești!” Ne și gândeam unii dintre noi
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
diplomatice comportă implicații care ar putea leza interesele vitale ale R.F.G. și de aceea, trebuie pregătită temeinic spre a se evita un eventual eșec. Prudența și modul responsabil în care Partea vest-germană înțelegea să gestioneze problema, erau dovedite de următoarea convorbire: * Partea vest-germană avea în vedere crearea de condiții pentru adoptarea de "hotărâri politice" de către Guvernul său (pregătirea opiniei publice și în primul rând, a Parlamentului; preîntâmpinarea unor eventuale reacții pe plan internațional; elaborarea unor soluții de ordin formal și politic
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
recunoașterea actualelor frontiere (două state germane), de declararea Acordului de la Műnchen ca nul și neavenit și va prezenta poziția României. Cu prilejul vizitei în R.D.G. a ministrului afacerilor externe, să se însereze un paragraf în care să se arate: "în cadrul convorbirilor purtate de ministrul afacerilor externe al României, Corneliu Mănescu cu ministrul afacerilor externe al R.F.G., Willy Brandt, s-a convenit asupra stabilirii de relații diplomatice între Republica Socialistă România și Republica Federală a Germaniei și în acest scop, înființarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de la....... până la .... o vizită oficială în Republica Federală a Germaniei. În timpul șederii sale în R.F. a Germaniei, ministrul afacerilor externe român a fost primit de.... și a vizitat....(completările după vizită, atmosferă etc.). Cei doi miniștri de externe au purtat convorbiri asupra stadiului și dezvoltării relațiilor dintre Republica Federală a Germaniei și Republica Socialistă România, precum și asupra problemelor internaționale de interes comun. Ambele părți și-au exprimat satisfacția în legătură cu evoluția schimburilor economice și culturale dintre țările lor. Ele au subliniat că
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a apărat punctul său de vedere, dar și dorința comună indiscutabilă de a găsi soluții logice și acceptabile, modele chiar și pentru alte state interesate în problema germană, vom reda succint, acest dialog (pe zile). Din cauza repetărilor de poziție, a convorbirilor făcute cu sublinieri sau explicații (citarea unor precedente, exemplificări) ori a reformulărilor de documente care au fost prezentate, parcurgerea celor notate în minute poate să apară, la prima vedere, neinteresantă; în realitate, discuțiile au permis ca părțile să-și înțeleagă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
stabilirea relațiilor diplomatice și oficializarea lor Vizita la Bonn a ministrului afacerilor externe român, Corneliu Mănescu a avut loc în perioada 30 ianuarie 3 februarie 1967, el fiind însoțit de către o delegație constituită din diplomați (Anexa II). Programul vizitei cuprindea: convorbiri și tratative între cei doi miniștri de externe (unele documente au fost definitivate, chiar în cursul acestor întâlniri), iar acestea au avut loc în primele zile la Bonn; primirea șefului diplomației române, la Cancelarul vest-german; vizite în landurile Renania de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Îmi amintesc și acum de anecdota pe care Corneliu Mănescu i-a servit-o lui Willy Brandt într-o problemă care incita mai curând la remarci ironice sau iritante, decât să bine dispună. În prima zi a vizitei, în cursul convorbirilor, când era vorba despre balanța comercială disproporționat în defavoarea Părții române (având un volum mai mic de exporturi în R.F.G.), Corneliu Mănescu a solicitat concursul Părții vest-germane pentru echilibrarea balanței, iar Willy Brandt a menționat o cale, și anume, și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
un asemenea nivel și într-o asemenea împrejurare, încât mi-am reamintit-o și atunci când Președintele Franței, generalul Charles de Gaulle, în cursul vizitei la București în 1968, a făcut remarca, atunci când Nicolae Ceaușescu, însoțit de Ion Gh. Maurer la convorbiri, îi prezenta interlocutorului stadiul relațiilor României cu URSS, că nu trebuie să uite faptul că URSS este puternică, un colos care se află în imediata vecinătate; participam la aceste convorbiri și am reținut remarca, dar aveam să o înțeleg în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
remarca, atunci când Nicolae Ceaușescu, însoțit de Ion Gh. Maurer la convorbiri, îi prezenta interlocutorului stadiul relațiilor României cu URSS, că nu trebuie să uite faptul că URSS este puternică, un colos care se află în imediata vecinătate; participam la aceste convorbiri și am reținut remarca, dar aveam să o înțeleg în mod zguduitor în lunile viitoare, când s-a produs invazia cu trupele unor țări ale Tratatului de la Varșovia, iar primăvara de la Praga a dispărut. Stabilirea relațiilor diplomatice a adus lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și important. El va trebui continuat și dus cu răbdare chiar și în probleme unde sunt diferențe, deoarece experiența a arătat că aceasta este calea de urmat chiar dacă uneori se dovedește destul de complexă"(din declarația lui W. Brandt). În cursul convorbirilor pe care le-a avut cu ministrul de externe român Corneliu Mănescu (3 august 1967), s-a făcut o analiză amănunțită a stadiului relațiilor româno-vest-germane. Discuțiile dintre cei doi miniștri de externe și primirea oaspetelui de către șeful statului român au
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
St. Paul's Cathedral sunt înmormântați ducele de Wellington, învingătorul lui Napoleon la Waterloo, și amiralul Nelson, câștigătorul bătăliei navale de la Trafalgar. În afară de aspectele protocolare deosebite care însoțesc vizitele la acest nivel, arhicunoscute în lumea întreagă, vizita a prilejuit și convorbiri interguvernamentale concrete în domenii de interes reciproc. Atunci, la ordinea zilei, era colaborarea în domeniul aeronautic, în cadrul căreia România procurase pentru liniile TAROM avioane de transport medium-curier BAC 1-11 și începuse să producă anumite părți componente în țară și în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ei compatrioți Traian Vuia, Aurel Vlaicu și Henry Coandă. În continuare, s-au vizitat uzinele Rolls Royce, secția de motoare. Delegația a fost interesată să cunoască amănunte despre motoarele ,,Spey" cu care era echipat avionul BAC 1-11. Ca urmare a convorbirilor dintre reprezentanții guvernamentali, s-au semnat o serie de documente: Comunicatul comun asupra vizitei semnat din partea română de Președintele României, iar din partea britanica de către Primul-ministru, James Callaghan; Acordul de cooperare în domeniile învățământului, științei și culturii. Convenția privind asistența juridică
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]