6,333 matches
-
la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968), prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism cuminte, vizibil marcat de modelele anilor ‘60, Nichita Stănescu și Nicolae Labiș. O lirică a sentimentului, neelaborată, fără nimic șocant ori agresiv, melodioasă, cantabilă (uneori pe tipar folcloric), spontană până la facilitate. O constantă în scrisul său e lapidaritatea versului: poeme și
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
cel mai mult Îmi place referința nu la arhetip, ci la anarhie, care trimite Înspre imprevizibilul freatic, plăsmuitor al vieții. Spre ceva ce se desface, se destramă luxuriant, orgiastic, ca și cum n-ar mai dori să subziste În perimetrul controlat și cuminte al limitei sau al formei - care, În ultimă instanță, tot limită se cheamă că este, o limită a plasticizării, cum o definea Nietzsche. Noi trăim azi Într-o realitate transstructurală, transsistemică, și lucrul acesta se petrece, practic, printr-o nouă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a teoriei, sau a abstracției. Cornel Vâlcu: Explicația pentru care am ales să aduc În discuție capitolul acesta este că, dintre cele șase capitole pe care le-am scris până acum, l-am ales, În mod voit, pe cel mai „cuminte” - pe cel care avea aspectul cel mai clar de științificitate și În care parantezele sunt puține, sunt relativ cuminți și sunt liniștite. Iar dac-aș vrea să spun despre cum s-a scris - cât s-a scris până acum - din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a fost una a așteptării. Dar destul de ciudat, a unei așteptări care să aducă soluția oarecum de-a gata, să sune „deșteptarea”. Era o așteptare pregătită nu atât de speranțele Îndreptățite spre mai bine, cât de o tradiție a ascultării cuminți. Ideea că drumul despărțirii de comunism este fără Întoarcere ne poate determina să stăm pe loc. Perspective dinainte făcute am mai avut, ele sunt probabil cele care pot da fiori. A ne obișnui cu schimbarea rapidă de perspective mi se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
te face auzit În acest mediu, e nevoie să dai curs dorinței de a concura, de a intra În competiția politică și de a pune mâna pe puterea dorită. Ceea ce transpare aici printre rânduri este un complex al fiului prea cuminte. Biblia ne oferă exemplul fiului risipitor, cel care pleacă de acasă, se revoltă Împotriva autorității tatălui. În mod paradoxal (deoarece una din trăsăturile generației ’80 a fost tocmai revolta Împotriva autorității), iată că aici iese la lumină o trăsătură contrară
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ilustrată cu fragmente de cântec popular. Perioada tulburărilor țărănești din 1907 avea să-i inspire alte două texte: O părere în chestia țărănească (1907), în care, nepărtinitor, preconizează rezolvarea crizei prin reforme culturale și administrative, și Din vatra unui sătean cuminte (1911), proză de oarecare abilitate epică, pledoarie nedisimulată în favoarea culturalizării satelor. D.-D. tinde să elaboreze și comentarii mai ambițioase, după cum o dovedește un prim volum din Considerațiuni critice asupra poeziei noastre poporane, intitulat Doine (1903). Într-un proiect, erau
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
cântări la „Povestea neamului de la Traian la Carol I. 106-1906”, de Alexandru Davila, București, 1906; Versuri din „Povestea neamului” (în colaborare cu Vasile Leonescu), București, 1906; Carol-Vodă-Fătfrumos, București, 1907; O părere în chestia țărănească, București, 1907; Din vatra unui sătean cuminte, București, 1911; Contra Austriei, București, 1915. Repere bibliografice: Chendi, Pagini, 597-598; Sanielevici, Încercări, 98-101; Ciorănescu, Teatr. rom., 140; Mîndra, Jocul, 108-109. V.P.S.
DUŢESCU-DUŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286922_a_288251]
-
prin nămeți, Chișinău, 1976; Cinci povești pentru copii, mai așa și mai hazlii, Chișinău, 1977; Diapazon, Chișinău, 1978; Spre cosmodrom, Chișinău, 1979; Darul primăverii, Chișinău, 1980; Povestiri, Chișinău, 1980; Din cartea c-un noian de file, Chișinău, 1982; Ia, măgăruș cuminte, Chișinău, 1985; Cine-i mai isteț, Chișinău, 1986. A.B.
FILIP-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286999_a_288328]
-
în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii din trecut), Radu Gyr (Rugă veche, Rugă nouă), Nuși Tulliu, Traian Chelariu, C. Zarojanu, Ovidiu Hulea
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
București unde, după numărul 1/1923 rămâne numai administrația. Lansată sub conducerea unui comitet, de la numărul 2 are ca redactor pe Gr. Veja, președintele Cercului. Cuvântul înainte cere sprijin din partea tinerimii și promite „sacrificii multe” pentru a promova „o literatură cuminte și mai ales sinceră”. Angajamentele sunt modestia, idealismul și atitudinea combativă față de estetism și față de „vârtejul nebun de vorbe” de pe piața literară, calificată ca „un pustiu de întuneric”. Sunt tipărite cu precădere producțiile Cercului, ale cărui întruniri, consacrate omagial lui
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
cercetată cu multă culoare originea (pe care insul o falsificase), îi este dezvăluită lipsa de onestitate (călcase o „convenție” cu Cantacuzinii), iar țelurile lui combatante (antiturcești) sunt taxate drept „visuri nebunești”, iresponsabile și complet opuse atitudinii unor boieri prudenți și „cuminți”. Figurile detestabile abundă în cronică. Deloc reținut, autorul îi atacă, le rezervă stigmatizări particulare, execrații individualizate, precise, eficiente. Mai cu seamă celor „amestecați” în sângele lui Costandin postelnicul (postelnicul Constantin Cantacuzino), precum marele paharnic Constantin Vărzaru, moștenitor al unor gene
LETOPISEŢUL CANTACUZINESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287787_a_289116]
-
la despărțirea propriu-zisă se depărtează afectiv și social de celălalt, își creează un „teritoriu” al lui, în afara vieții de cuplu: are alți prieteni, alte activități de loisir etc. Încet-încet, separarea socială și afectivă este percepută și trăită negativ de partenerul „cuminte”, care începe să i-o reproșeze inițiatorului. Se creează un cerc vicios, până când una din părți, de obicei inițiatorul (care foarte probabil între timp a și intrat într-o altă relație intimă), se decide să pună capăt vieții de cuplu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atunci când copiii rămași cu mama se mută la tată, înseamnă că o fac pentru că nu se mai înțeleg cu aceasta, iar ea nu-i mai poate stăpâni. Mama vitregă va avea deci de-a face cu niște tineri nu tocmai „cuminți”. Chiar și în societățile mai egalitariste în ceea ce privește statutul domestic bărbat-femeie, cum sunt cele occidentale, în speță cea nord-americană, întrucât femeile sunt implicate mai mult în creșterea copiilor, sarcinile și dificultățile ca mame vitrege sunt mai complexe. Dar nici tații vitregi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alt veac”), sub același semn al neliniștilor, candorii și dorurilor, versuri ce marchează vârstele poetului. Tristeți moldave, străbătute de un vag sentiment religios sunt exprimate în formă clasică, iar stihurile („o luptă cu vechi arme și fără de trofeu”) se înșiruie cuminți, mărturii „sub al tristeții arc”, fără miză estetică, doar ca semne ale trecerii prin lume. În altă zonă, ca rod al unor cercetări asidue a spațiilor de interferență între istorie și cultură, studiile lui S. despre Mihai Eminescu, îndeosebi lucrarea
SAIZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289437_a_290766]
-
calitatea de a vorbi mult, dar la obiect (despre scopurile grupului, mijloacele de realizare a lor și soliditatea părerilor celorlalți membri). După impactul pe care îl au asupra vieții colectivităților umane, se discută despre lideri consensuali, obișnuiți - care asigură îndeplinirea „cuminte” a scopurilor și activităților curente, tradiționale - și lideri transformatori sau carismatici, personaje creative ce inovează viața grupurilor, produc schimbări radicale. Despre ei va fi vorba în finalul acestei secțiuni. Potrivit stilului de conducere, există lideri democrați, autoritari, laissez-faire, lideri orientați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ca loc al întâmplărilor comuna natală. Dincolo de țăranii săi certăreți, înțelepți și hazoși, rămâne esențial ca personaj un loc - Miorcani, un fel de Humulești modern. În Lacătul apei (1986), de exemplu, L. folosește o modalitate ficțională tradițională, cu subiecte aparent cuminți: Calul, narațiune unde și animalul îmbătrânește odată cu satul, Stânca de săpun, relatând călătoria inițiatică a unor copii, Identitate, despre lumea țiganilor nomazi, Aproape de nuci, povestea unui cimitir semifantastic, legând miraculos lumea celor plecați de cei vii, Luna în crivăț, imaginea
LUNGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
cutiei? Mai mult decât atât, dacă le veți cere să dea ei înșiși exemple privitoare la conținutul cutiei, vor avea atât acțiuni de reflecție și analiză, cât și de producere a unor idei care de care mai variate, de la cele „cuminți”, la idei creative și/sau amuzante. Iată de ce, la fel de bine astfel de metode le puteam include în rândul metodelor de reflecție, de analiză, de producere a ideilor etc. Datorită importanței acestei motivații de cunoaștere în viața omului modern și relevanței
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu doar pe orizontala faptelor, a întâmplărilor și evenimentelor, ci și pe verticala înălțată în planul realului de către niște profeți iluminați. Cu alte cuvinte, rolul acestor personaje-tampon este și acela de a face legătura - și totodată distincția - între planul realității cuminți , „normale”, și cel al extazelor mistice. DANIEL CRISTEA-ENACHE SCRIERI: Vântul sau țipătul altuia, București, 1992; Eu și iadul, pref. Vasile Andru, București, 1993; Simbol sau vedenie, București, 1995; Aripile arhanghelului Mihail, București, 1996; Apocalips amânat, București, 1997; Cer iertare, București
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
Luceafărul”, în 1966, iar editorial cu volumul de povestiri Dimineața, apărut în același an. În țară a colaborat la „România literară”, „Luceafărul”, „Ramuri”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic” ș.a. A scris numeroase scenarii de film: Diminețile unui băiat cuminte (1967; premiat la Festivalul de la Cannes), Legenda (1968; premiat la Festivalul de la Teheran), Decolarea (1971), Vilegiatura (1973) - turnate în regia lui Andrei Blaier -, Filip cel Bun (1975, în regia lui Dan Pița), Ultimele zile ale verii (1977, în regia lui
STOICIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289957_a_291286]
-
prin împrumuturi onomastice din Țiganiada lui Ion Budai-Deleanu, piesa deschide seria evocărilor istorice dramatizate. Diferite între ele, mergând de la convenționalismul schematic al viziunii „operetistice” la verva inteligent administrată (Procesul domnului Caragiale, cu referire la conflictul Caragiale-Caion) ori la evocarea ilustrativă, „cuminte” și meșteșugărească, de popularizare istorică (Cuza Vodă, Eminescu), acestea rămân inferioare producției de până atunci a lui Ș. Dintre ele, cel mai valoros text, cel mai cunoscut rămâne Căruța cu paiațe, evocare cu o construcție inteligentă (sunt mobilizate zeci de
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
am pierdut, dar tu m-ai găsit Într-un ram neînflorit de iubire, Din speranțele tale mi-ai dăruit Flori de câmp ce împart fericire. Mai rămâi, este-a mea rugăminte, Pe pământul cireșelor coapte, Tu ești îngerul meu, cel cuminte, Ce pășește cu mine în noapte. Daniel Luca 30 03 2016 ... Citește mai mult M-am pierdut cu valul prin pietre,Într-un râu care curge spre mareși-am deschis în suflet ferestreSă-ți ascult doar divina chemare.Mi-ai zâmbit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
o carte.M-am pierdut, dar tu m-ai găsitîntr-un ram neînflorit de iubire,Din speranțele tale mi-ai dăruitFlori de câmp ce împart fericire. Mai rămâi, este-a mea rugăminte,Pe pământul cireșelor coapte,Tu ești îngerul meu, cel cuminte,Ce pășește cu mine în noapte.Daniel Luca 30 03 2016... XIV. REGRET..., de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1906 din 20 martie 2016. Aștept să înflorești iubire, să-mi spui că primăvara n-a murit, Că n-ai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Tu vei rămâne steaua mea albastră, Ce-mi luminează drumul către zori. Prin toamna mângâiată de-amintiri Te-ascund sub frunza care pleacă-n nori, Am sa păstrez petalele de trandafiri Să te-nvelesc atunci când vin ninsori. Ca doi copii cuminți, prin ... Citește mai mult Când vântul bate țărmul meu de vis, Iar pescărușii pierd drumul spre soare,Te chem să vii pe-aleea florii de cais,Să-mi lași sărutul tău, ca pe o alinare.Pe valuri de lumină rătăcim
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
o ducă-n zări...Tu vei rămâne steaua mea albastră,Ce-mi luminează drumul către zori.Prin toamna mângâiată de-amintiriTe-ascund sub frunza care pleacă-n nori,Am sa păstrez petalele de trandafiriSă te-nvelesc atunci când vin ninsori.Ca doi copii cuminți, prin ... XVI. TE VOI IUBI MEREU!, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1881 din 24 februarie 2016. Astăzi, sunt dincolo de cer, Prin roua stelelor pășesc, Din Universul meu te strig, Doar să îți spun cât te iubesc. Privești acum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
le ascund, să nu mai pășească pe urmele pașilor tăi. Aș construi o colivie fermecată ca să le ferec acolo. Obraznicele! Nu vor să mă asculte. Aleargă mereu către tine. Te întâmpină si se aștern la picioarele tale într-un covor cuminte și drăgăstos. S-ar putea să mă supăr și să nu le mai vreau înapoi. Ți le voi dărui așa cum ți le dăruiesc în fiecare moment al existenței mele. Secundă după secundă , îmi simt pieptul tot mai gol... Gândurile nu
DANIELA DUMITRESCU [Corola-blog/BlogPost/381176_a_382505]