4,789 matches
-
al secolului XX, Tudor Arghezi, dacă ar fi avut prilejul să-și strângă laolaltă studiile, articolele și eseurile. Volumul postum Eminescu. Arghezi, îngrijit de George Muntean, probează același interes statornic pentru marele poet, urmărit îndeaproape în toate manifestările sale literare definitorii: poezie, proză, publicistică. Sunt reunite aici recenzii, articole, eseuri: Cuvinte potrivite, Cărticică de seară, Tudor Arghezi (IĂ, Ce-ai cu mine, vântule?, Cimitirul Buna-Vestire, Prozator militant, Tudor Arghezi (IIĂ, Universalitatea liricii argheziene, Statornicii, Sintaxa poeziei, Tudor Arghezi (IIIĂ, Inefabilul arghezian
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Stamati - observă Vladimir Streinu - se poate spune cu dificultate că e poet, "putem reține de la întâiul Alecsandri ca semn neîndoielnic al participării lui la fizionomia lirică a epocii un exotism îndeosebi turcovenețiano-iberic, exotism nomenclatural, topografic și onomastic..." Exotismul este nota definitorie și a liricii lui D. Bolintineanu din epoca premergătoare Junimii; I. Catina încordase "o mică liră și filantropică și revoluționară" ; Baronzi făcuse dovada "unei modernități destul de curajoase" prin amestecul de dantesc și rizibil și prin limbajul îndrăzneț, în timp ce Al. Depărățeanu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de primă mărime: E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu, Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu (ca să nu mai punem la socoteală valorile de plan secundă, dovedind toți "o înzestrare ce depășește cerințele obișnuite ale breslei." Autorul stabilește apoi notele definitorii ale poetului intelectualist, de tăietură clasică, stăruind asupra lui Vladimir Streinu, ale cărui scrieri reliefează "un critic și un eseist de înaltă distincție, cu vederi ferme și chibzuite, erudit și subtil în analize, convingător, de cele mai multe ori, în teoretizări și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
profunzime cu mult mai mult decât ar fi rezolvat prin extindere." Mircea Zaciu a închinat câteva calde pagini memoriei criticului, la dispariția acestuia, sub un frumos și emoționant titlu: Moartea lui Horațio . Succinta evocare stă sub semnul unui prim enunț definitoriu: "Vladimir Streinu a fost, în splendida pleiadă de spirite alese a literaturii interbelice, un arbitru al eleganței critice . Elogiul - deloc circumstanțial - are încărcătura unei prețuiri reale: "Vorbind în numele unui principiu de echilibru, intervenția lui păstra timbrul măsurat al unor certitudini
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
Vladimir Streinu era un avocat al substantivului în fața căruia era o plăcere chiar să pierzi procesul, într-atât de subtilă era sentința și atât de măgulitoare rostirea execuției capitale." În pofida subiectivității conținute - nutrită de o prețuire reală - portretul fixează notele definitorii ale omului și literatului, încrustându-se semnificativ în memorie. O contribuție stimabilă și substanțială la îmbogățirea exegezei consacrate criticului aduce Ov. S. Crohmălniceanu . Acesta vede în Vladimir Streinu pe unul din reprezentanții de frunte ai criticii foiletonistice, care "a contribuit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de stridențe ori excese retorice: un Iorga trecut prin școala clasicismului..." Al. Oprea prinde câteva trăsături caracterizante proprii polemistului, "cu aprinderi și incisivități voalate", dar destul de transparente, spirit parcimonios, "care caută să cenzureze pornirile vijelioase", structural "un delicat". Ce este definitoriu pentru Vladimir Streinu, criticul? Răspunsul lui Al. Oprea este edificator: "eforturile continui de a transcende latura conjuncturală sau prozaică a existenței nu merg în direcția unei vieți intelectuale sofisticate, ci au în vedere atingerea seninătății și a echilibrului clasic." Este
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ipostază de creator și critic, cu marea poezie românească și universală, Vladimir Streinu exprimă cazul fericit de automodelare statornică din unghiul exegezei, primenindu-și constant impresiile, împrospătându-și arsenalul interpretării, șlefuindu-și uneltele, tinzând neobosit spre conturarea acelui spațiu estetic definitoriu pentru fiecare operă cercetată. Profund instructiv și adesea revelator este și criticul de proză. Dacă privim o clipă lista autorilor români comentați, de la Odobescu și Hogaș la Liviu Rebreanu și Mihail Sadoveanu, de la Ionel Teodoreanu și Mircea Eliade la Marin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
cosmice, despre solidificarea accelerată a umanității actuale, din ce în ce mai puțin capabilă să se miște pe verticala lumilor. Asemenea, de pildă, lui Gabriel Marcel, el consideră că Dumnezeu e mort reprezintă proiecția și dovada morții omului, care nu-și mai onorează condiția definitorie, nu mai reușește să acorde depășirii de sine adevăratul sens absolut. Dar, de pe această poziție, André Scrima are realismul și grația spirituală de a nu expulza vîrsta noastră tîrzie din teritoriul unde divinul își imprimă semnele și ordinea. Pentru el
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
spiritual ascuns. Discernămîntul înseamnă aici a identifica într-o temă ceea ce e carență, balast, închidere, a separa și a fixa aceste aspecte în negativul lor, pentru ca, astfel degajată, tema să fie răsucită ascendent, să devină vector spre zenit. Ce teme definitorii ale modernității tîrzii suportă un atare tratament? Care ar putea fi avantajele ei proprii în materie de cunoaștere metafizică, de căutare spirituală? E aproape inutil să spun că nu mă refer aici la avantaje care ar fi proprietatea exclusivă a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sămînța bună de învățătură și dacă nu împărtășesc cu soții lor progresul intelectual [subl. n.], femeile, lăsate de capul lor, zămislesc idei nepotrivite și planuri sau emoții josnice. Gîndită după modelul creșterii neîmpiedicate și complete, libertatea era valoarea umană esențială, definitorie, bunul cel mai de preț al omului, era statura lui dreaptă. Cu acest înțeles în minte, am putea spune că îndemnul din Facerea creșteți și vă înmulțiți nu cuprinde o repetiție de intensificare, ci distincția dintre înmulțirea numerică a omului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
admite scenariul SF potrivit căruia, în afară de oameni, există poate extratereștri, supuși și ei, pe alte planete, unor condiții spațio temporale, dotați și ei probabil cu rațiune. Omul universal a devenit pentru noi mai degrabă general umanul, se referă la trăsăturile definitorii ale umanității, la acele valori sau principii pe care se speră toți oamenii le împărtășesc. Cînd vorbim despre o religie universală, nu o considerăm astfel fiindcă ea dă acces la totalitatea realului și la Principiul lui divin (cum face orice
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
au fost atîtea altele de-a lungul vremii. O libertate care ne depășește ființa Dacă diferența de nivel între general și universal ne spune ceva, dacă ea ajunge să ne facă semn, atunci tema libertății își recapătă verticala. Libertatea individului, definitorie pentru noi, tîrziu modernii, poate deveni simbol. Faptul că ea ne-a intrat în sînge ne poate da experiența de la care să pornim pentru a ne interesa de celelalte trepte ale libertății : libertatea omului complet și libertatea completă a divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ne descoperim oare destul de bine așezați pentru a-i percepe străina maiestate, neasemănarea cu tot ce își are locul în preajma noastră? Pornind chiar de la distanța, brutală astăzi, dintre categoriile religiei și organizarea socială se poate sesiza/testa/exersa o calitate definitorie a atitudinii credincioase. Fiind drum împreună cu Spiritul care o cheamă și o angajează, acesteia nu i se potrivesc modurile de gîndire instalate, limitative, sedentare. Ea se sprijină, dimpotrivă, pe o gîndire vectorială, pe forme mentale care își conțin în propria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
solicita, dimpotrivă, la maximum creativitatea și libertatea omului, puterea lui de a vindeca lumea de boala obiectivării, capacitatea de a o privi deja în lumina de dincolo, de a o transmuta prin actele sale în acea lumină. Două dintre trăsăturile definitorii ale modernității tîrzii dezobiectivarea sensului religios și valoarea persoanei se colorează diferit, inversat, după cum sînt privite dintr-o perspectivă sau alta. Dacă e religioasă, perspectiva obiectivantă se îngrijorează de anemierea influenței sociale a credinței și se străduiește să recîștige cît
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
drepturile fundamentale ale omului", trebuie spus că acest fapt i se datorează în primul rând lui John Locke. După cum arată și Gabriela Rățulea în lucrarea sa, Locke nu a fost singurul teoretician ce a creat nucleul doctrinar al liberalismului democratic definitoriu occidentalismului, dar el a avut puterea de sinteză și a reușit să dea coerență acestei doctrine. Din păcate, se uită adesea acest lucru, alți gânditori ce i-au succedat (Montesquieu, Rousseau, Constant ș.a.) având "presă mai bună". Într-un astfel
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
regim politic, așa cum s-a încercat în Basarabia, nici prin proclamarea unui stat, ca în 1359, 1917 sau 1944. Vorbind tot despre întemeierea Țării Moldovei, același Vasile Stati găsește, în 2004, altă motivație a actului decât apariția națiunii moldovenești: „motivul definitoriu, cauza principală a apariției și afirmării noului stat a fost năzuința de eliberare națională, socială și politică a comunității etnice cu numele de moldoveni, constituită pe baza întrepătrunderii și conviețuirii urmașilor dacilor liberi din spațiul carpato-nistrean cu populația romanizată de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
augmentat în fapt printr-un așa-numit nou diletantism, după cum erau puse sub lupa anamnezei, cu concluzii quasiultimative, figura omului de știință, raportul dintre știință și cultură, apologia experiențelor în care generația se va încerca (între ele, cea religioasă fiind definitorie pentru unitatea unei culturi), pentru ca, în unele episoade ale acelui îndreptar, să fie judecate critic dimensiuni ale vieții spirituale. Eliade formula, în Itinerariu spiritual, un pronostic pe care, din fericire pentru noi, istoria ulterioară l-a confirmat pe deplin. El
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
după Morin, emancipează intelectualul, nu poate fi înțeles decît într-un atare joc istoric, ca și celălalt mare mit produs de epoca luminilor, mitul Naturii. Marile evenimente istorice au sedimentat în matrița intelectualului, prin sita conformism devianță, note mai totdeauna definitorii. În secolul al XIX-lea, bunăoară, intelectualii vor fi slujitorii poporului suveran (toată epoca a fost, o știm, una a maselor) și asta după ce Revoluția franceză urcase pe soclu acest mit, prin care a uzurpat și substituit pe cel al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
controlate de partid. Folosită ca important instrument de propagandă și de susținere a cultului personalității, imaginea eroică a femeii sovietice, mamă, soție, muncitoare stahanovistă, eliberată și emancipată prin muncă, precum și soldat pe front în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, rămâne definitorie pentru epoca stalinistă și model de urmat pentru celelalte țări comuniste. Astfel, proiectul politic al Partidului Comunist Român cu privire la statutul femeii a debutat în anii '50-'60 sub influența ideologiei emancipatoare și a modelului sovietic. În perioada comunismului naționalist (anii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
capul locului soția și tovarășa sa de viață, i s-ar putea atribui un rol chiar de la începutul carierei lui politice. Dar relația lor de cuplu nu va fi invocată, deși perspectiva pe care o propune acest text este psihosociologică. Definitorie în estimarea responsabilității politice este implicarea la nivelul instituțiilor puterii. În exercitarea puterii în comunism doi factori sunt capitali: în primul rând ideologia, în al doilea, raporturile ierarhice, mai ales pe axa verticală. Ideologia rămâne referința cea mai importantă care
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fie flatat - și trebuie spus că cei care s-au lăsat prinși în acest joc au fost numeroși"82. Toate aceste formule pledează pentru integrarea șefului suprem comunist în spațiul cultural românesc. Un analist politic a încercat să desprindă trăsăturile definitorii ale cultului în context național: "i) întîi, este incompatibil cu ideologia pe care conducătorul o invocă; ii) cultul este contemporan cu subiectul său; iii) pierdere totală a sensului și măsurii; iv) caracteul instituțional al cultului; v) transformarea conducătorului din erou
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
în valuri spre orașe, mai ales spre centrele industriale, unde cererea de locuri de muncă a făcut posibilă absorbția rapidă a acestor valuri migratorii interne. Schimbarea contextului social a adus cu sine câteva modificări importante în comportamentul matrimonial al românilor. Definitorii sunt două aspecte: ieșirea tinerilor de sub patronajul părinților și diversificarea pieței maritale. Dacă în locurile de origine tinerii aveau relativ puține alternative când venea vorba de alegerea partenerului de viață, dacă alegerea lor trebuia cel puțin aprobată de familie - dacă
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
marital al românilor în câteva subperioade. În prima etapă a regimului comunist, ce se întinde până la preluarea puterii de către Nicolae Ceaușescu, se vorbește de existența unei crize la nivel familial, conturată pe fondul încercărilor statului de a dezbina societatea. Elementele definitorii ale acestei crize sunt industrializarea masivă, colectivizare, exod rural, școlarizarea, utilizarea forței de muncă feminine. Toate și-au pus amprenta asupra vieții de familie dar nu trebuie scăpat din vedere faptul că oamenii tocmai ieșiseră dintr-un război devastator, iar
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
afectau fundamental scopul actului medical și relația pacient-medic: necesitatea obținerii mărturisirii femeii, presiunile asupra ei, accesul restricționat la trusa de chiuretaj, infinitele rapoarte și aprobări necesare, posibila culpabilizare a medicilor și cea aproape sigură a femeii devin tot atâtea elemente definitorii ale politizării treptate a actului medical în cadrul unei politici pronataliste restrictive. În condițiile în care prevederile prin care se normează efectuarea acestei operații devin din ce în ce mai numeroase probabil datorită potențialului infracțional al acestei intervenții chirurgicale, recursul la histerectomie - preferat în 4
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
oamenilor. Din punctul de vedere al ideologiei marxiste, între cele două componente exista o relație de interdependență și de condiționare reciprocă. Condițiile materiale stimulau și favorizau apariția noului om socialist, dar pentru ca ele să aibă loc, contribuția suprastructurii era una definitorie. Însă, această participare la acțiunea de construire a socialismului depindea de achiziționarea unor cunoștințe politice specifice. Ele trebuiau să asiste și să ajute populația să conștientizeze importanța rolului său în materializarea obiectivelor transformării socialiste a țării și totodată, să o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]