6,256 matches
-
albastru. Pasajul conține o previziune a ceea ce se va întâmpla. În general scapă de senzaționalism - cu excepția lui "mizerabil", care este în mod fundamental emotiv, nu la fel cu "răvășit" și "pe jumătate sufocat" care pot fi în aceeași măsură și descriptive - prezentându-i cititorului ceea ce acesta așteaptă să întâlnească ca fiindu-i familiar prin mijlocirea trecerii în revistă vizuale. Portretul este de o complexitate ontologică, profund și ambiguu prin contrastele vizuale, unde lumina și întunericul, binele și răul, și umbrele dintre
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sau măcar o parte a jurnalismului literar din acea perioadă era ideologic în mod deschis. Stott propune împărțirea reportajului documentar în două categorii: reportajul instrumental, ce încerca să incite la acțiune socială și reportajul mai "conservator", pe care îl numește "descriptiv" (238, 240). În opinia lui, întrucât reportajul instrumental era impregnat de semnificații ideologice prea evidente, unii critici au început să resimtă nevoia unui reportaj mai neutru din punct de vedere ideologic (deși nu neapărat a unui reportaj obiectiv). După cum afirma
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
facă același lucru atunci când a descris punga de apă ce a căzut purtând doar propriul ei mesaj, dar s-a lăsat dominat de orientarea sa politică de stânga. Întrucât reevaluarea națională avea loc în aceeași perioadă cu Marea Criză, reportajul descriptiv era deseori "în căutarea Americii", ceea ce va deveni și subtitlul unei cărți publicate de Asch în 1937, intitulate The Road: In Search of America (Drumul - În căutarea Americii, n. trad.). Cartea descrie o călătorie de-a lungul țării pe care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a vecinului", lucru ce nu putea fi realizat prin jurnalismul obiectivizat. Un alt comentariu relevant îl constituie evaluarea jurnalismului lui Anderson de către Moley: "nu are niciun scop ascuns, nici o cauză de susținut" (3). Acest comentariu reflectă intenția unui reportaj documentar descriptiv și nu instrumental, oricât de problematică ar fi subiectivitatea într-o scriitură ce se vrea neutră. În același an în care a apărut culegerea lui Anderson, Erskine Caldwell și-a publicat propriile impresii în urma unei călătorii prin țară, într-un
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
veșnic schimbătoare confirmă existența unei lumi nedeterminate ce nu acceptă concluzii decisive. Stoot mai spune că "I've seen America" a devenit "forma predominantă de non-ficțiune" la sfârșitul anilor '30 (251). În ciuda atâtor eforturi de a scrie un jurnalism literar descriptiv, nici Anderson și nici Caldwell nu au reușit să evite în totalitate o abordare ideologică în scriitura lor. Stott îl acuză pe Caldwell de a fi oferit piatra filozofală cititorilor săi (242). În mod ironic, tocmai Caldwell își prevenea cititorii
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
comuniste ale lui Caldwell. Acest lucru este evident, spre exemplu, în ultimul capitol în care el pledează pentru colectivizarea fermelor după modelul stalinist, neștiind, bineînțeles, ce coșmar devenise colectivizarea în Uniunea Sovietică. Chiar și fragmentul de mai sus, oricât de descriptiv ar părea, este fundamentat pe o serie de provocări discursive aduse conservatorilor care pledaseră pentru privarea de drepturi politice a săracilor ce nu își puteau întreține familia. Cu alte cuvinte, nu reușește "să își impună propriile opinii prin intermediul... imagisticei", după cum
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
tot sufletul ca ostaticii de la Louvain să nu fie executați. Chiar dacă punctul său de vedere este sentimental, el apelează la speranță pentru a înțelege subiectivitățile altora. Tema "În căutarea Americii" a dus la apariția unui jurnalism literar cu un grad descriptiv mai ridicat, ce nu se limita doar la relatarea călătoriilor făcute cu automobilul. La sfârșitul anilor '30 ai secolului al XX-lea, editura Farrar și Rinehart a inițiat publicarea seriei Rivers of America (Râurile Americii) ce urma să prezinte în
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
John Hershey, apărută întâi în ziarul New Yorker în 1946 și apoi în format de carte. Ambele ocupă un loc fundamental în istoria jurnalismului literar american. În primul rând, ele au evoluat din jurnalismul literar instrumental și respectiv din cel descriptiv al anilor '30, iar în al doilea rând, anticipează jurnalismul anilor '60 ai secolului al XX-lea. Prin urmare, ambele lucrări reprezintă cei doi poli ce formează un spectru prin care subiectivitatea pare să opereze în încercarea sa de a
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
importantă lucrare din acea perioadă a fost Hiroshima lui Hersey, apărută la un an după încheierea războiului. În timp ce Let Us Now Praise Famous Men aparține de jurnalismul literar instrumental, Hiroshima se încadrează în mod evident în ceea ce Stott numea jurnalismul "descriptiv". Faptul că Hersey a reușit să mențină un ton neutru - lăsând cititorul, ca să îl cităm pe Asch, "să tragă propriile sale concluzii" - a determinat-o pe Phyllis Frus să denunțe această neutralitate drept un defect major al cărții, deși tot
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
putea fi un semn bun pentru jurnalismul literar, care își recunoștea în mod deschis originea fenomenologică și mijloacele de creație. Totuși, în această a doua perioadă de liniște a jurnalismului literar, ziarul New Yorker a continuat să își publice lucrările descriptive, cum ar fi relatările lui Joseph Mitchell, destul de asemănătoare cu cele ale lui Crane, despre viața lipsită de evenimente din orașul New York. După cum afirma Norman Sims, "Mitchell și câțiva colegi de-ai săi de la New Yorker sunt cei care au
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
terapeutice de primă intenție, luând în considerație localizarea infecțiilor intraabdominale, scorul Carmeli și afecțiunile asociate bolii de bază; analiza deceselor; - evaluarea factorilor de prognostic prin utilizarea scorului Apache II modificat. VII.3. MATERIAL ȘI METODĂ S-a realizat un studiu descriptiv clinic și de laborator de tip retrospectiv și prospectiv prin urmărirea în dinamică, în departamentul Terapie Intensivă a Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, a 385 cazuri de infecții intraabdominale tratate chirurgical în perioada 2006-2009. Diagnosticul
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fosfatază alcalină, indicele de protrombină);evaluarea metabolismului glucidic; - evaluarea metabolismului acido-bazic; - evaluarea antibioterapiei de primă intenție; - evoluția clinică sub tratament, - analiza deceselor;studiul factorilor de prognostic - scorul APACHE II modificat. Metode statistice În analiza statistică s-au utilizat atât metodele descriptive cât și cele analitice. După culegerea datelor, într-o formă accesibilă pentru a le asigura caracterul informațional, s-a efectuat prelucrarea acestora. Acțiunile de prelucrare au cuprins etapa de ordonare, sistematizare, centralizare și reducere a volumului informațiilor culese, prin operații
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
de venă safenă la pacienții renali sunt disponibile puține date. în timp ce la pacienții non-renali reducerea agresivă a nivelului colesterolului seric (la ‡ 2,5 mmol/l pentru LDL-colesterol) aduce beneficii certe, pentru examinarea restenozării precoce la pacienții uremici nu există studii descriptive largi și cu atât mai puțin studii intervenționale. Kaneko și col. [1994] detaliază rezultatele examinării histologice la nivelul venelor implantate la pacienți uremici care au decedat la câțiva ani după efectuarea by-pass-ului, descriindu-se o proliferare intensă a intimei venoase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aparenta incoerență pentru alții, Într-un cuvânt, de a crea ficțiune stabilă care să Încifreze experiența". PARNASIANISMUL Parnasianismul este un curent literar apărut la sfârșitul secolului al XIX-lea, ca o reacție (neoclasică) la romantism. Acest curent cultiva expresia impersonală, descriptivă, ornamentală și cizelată, raportată la peisaje exotice și la obiecte de artă, cărora le consacra poezii de virtuozitate formală. A promovat expresia impersonală, a obiectivat natura, pornind de la receptarea senzorială a elementelor ei; a cultivat În poezie formele fixe: sonetul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
simplu, sugerează un anumit tipar menit să organizeze discursul poetic. Există astfel, un Început, prezentarea datelor; altfel spus, o expozițiune, o desfășurarea a acțiunii și un final. Cuvântul reprezentând reperul, titlul, a fost lăsat singur. Literatura populară cultivă titlul parțial descriptiv; el adaugă cuvântului, substantivului articulat, numele personajului protagonist, uneori exotic, ori măcar un atribut al eroului. Se realizează astfel „atragerea” cititorului către text. Marin Sorescu procedează invers; omisiunea invită la lectură. În același timp, simplitatea titlului dă tonul general al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Autorul folosește stilul jurnalistic, telegrafic, propoziția scurtă. Multe conținuturi au structură de conspect, din nevoia unei documentări generoase. O parte importantă din cele relatate are aspect informativ, metaforele generoase ale autorului nelipsind. Există cifre multe, nume multe, cu un caracter descriptiv, enciclopedist, variat. Nu am observat să existe o aplecare specială spre psihologii individuale sau de masă, atunci când vorbește de mentalități, autorul pare a prelua de fapt informații statistice și a opina pe baza lor. Mereu apare câte un retoric "la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
evaluare, “fiecărui calificativ îi corespunde un nivel de performanță detaliat prin descriptori de performanță atașați. Aceștia se stabilesc pornind de la indicii de satisfacere a obiectivului propus, care permit o evaluare gradată”[19]. Aspectele pozitive și constructive ale evaluării de tip descriptiv sunt: oferă evaluării un caracter preponderent creativ; provoacă la elevi eforturi conștiente (pornind de la ideea că elevii și părinții acestora sunt informați referitor la competențele prevăzute în descriptori); prezintă transparență, indicând clar treptele ce trebuie parcurse pentru atingerea performanței maxime
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
în patru grupuri primind fiecare o informație diferită. Diferențele se refereau la nivelul normelor injonctive care sugerează ce trebuie făcut (fie «experții vă recomandă să alocați 15% din veniturile dumneavoastră pentru plan», fie nici o informațieă și care este nivelul normelor descriptive care raportează ce fac oamenii (fie «în medie salariații alocă între 25 și 5% din veniturile lor», fie «în medie salariații alocă între 7% și 12% din veniturile lor»Ă. Rezultatele arată că deciziile studenților sunt foarte sensibile atât la
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
în medie salariații alocă între 25 și 5% din veniturile lor», fie «în medie salariații alocă între 7% și 12% din veniturile lor»Ă. Rezultatele arată că deciziile studenților sunt foarte sensibile atât la normele injonctive, cât și la cele descriptive. Astfel, în absența informațiilor injonctive, studenții decid să economisească în medie 9,2% din veniturile lor când li se spune că salariații alocă în general între 7% și 12% din veniturile lor pentru planul de economii contra doar 6,8
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
suficiente deprinderi practice de folosire a limbajului gestual pentru a fi capabili să comunice eficient cu elevii surzi. Pentru a veni în întâmpinarea profesorilor debutanți sau suplinitori din școlile pentru deficienți de auz, ne-am propus să elaborăm un dicționar descriptiv al gesturilor folosite mai frecvent în comunicarea cu elevii surzi. În ultimii câțiva ani s-au publicat mai multe dicționare mimico-gestuale românești<footnote Drăguțoiu,I. Dicționar bilingv mimico-gestual, Sibiu, 1992 footnote>,<footnote *** Dicționar de limbaj gestual românesc, sub coord. Bogdan
Proiect de standardizarea unui vocabular gestual pentru profesori debutan?i by VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84345_a_85670]
-
îndeplinește sarcinile școlare și, ținând cont că este un elev bun cu intelect de limită, ar trebui recompensat personalizat pentru a-l motiva." Dacă analizăm acest discurs observăm mai multe tipuri de ascriptori, fiecare îndeplinind o funcție semnificativă: • un ascriptor descriptiv cu funcție informativă: ,,M. prezintă numai comportamente dezirabile: este disciplinat, cooperant, își îndeplinește sarcinile școlare etc."; • un ascriptor apreciativ cu funcție evaluativă: ,,este un elev bun cu intelect de limită"; • un ascriptor prescriptiv cu funcție incitativă: ,,ar trebui recompensat personalizat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
parte apariției unor noi servicii și bunuri de consum care au facilitat diversificarea petrecerii timpului liber. În opinia lui Chaney, schimbarea culturală fără precedent s-ar datora multiplicării practicilor de reprezentare exercitate prin expansiunea literaturii de reflecție teoretică, a studiilor descriptive și a raporturilor etnografice, constituindu-se în principal ca obiect de studiu al teoriei sociale în care cultura poate fi înțeleasă fie ca o construcție artistică a unei comunități sau a umanității, fie ca o formă de viață care se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
structurat pentru abordarea critică a culturii, în special în forma sa particulară de "cultură vizuală". Pozițiile critice asumate în studiile cotidianității, care sunt influențate de practicile și reprezentările artistice și influențează, la rândul lor, manifestarea acestor fenomene artistice, se exercită descriptiv și analitic prin întrebuințarea unui complex de teorii critice culturale, printre care poststructuralismul, psihanaliza, (neo)marxismul, critica ideologiei și post-colonialismul propun un nou mod de a percepe producția și experiența culturală într-o pluralitate de viziuni asupra contemporaneității. 1.2
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
despre o poziție egalitară și democratică, făcând posibilă apariția unui nou spațiu public. Însă, în acest spațiu public al exprimării opiniei și judecății de valoare cu privire la practica artistică asistăm la o abandonare a pretențiilor evaluative ale esteticii în favoarea unor poziții descriptive și interpretative. Tipurile de critici dominante, cea tehnică, așa-zis instruită, avertizată, și cea poetică, așa-zis subiectivă, impresionistă, combină date despre dimensiunea cognitivă a artei și experiența estetică. Evaluarea poate fi pusă în relație atât cu descrierea proprietăților artistice
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
subiective ori rezultatul programării sociale, Goldman sesizează că putem avea de-a face cu o serie de proprietăți, împărtășite de la o operă la alta, care ar putea asigura valoarea unei opere. Înțelegerea proprietăților estetice ca proprietăți relaționale care oferă conținutul descriptiv al lucrărilor îl determină pe Goodman să facă referință la o componentă normativă, receptată atât afectiv, cât și cognitiv, ce ar presupune stabilirea unei relații de acceptare a verdictului între critic și spectator 24. Pentru Colin Lyas, însă, activitatea acordării
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]