27,244 matches
-
cu sens asemănător se numără: vorbitor, în opoziție cu ascultător; expeditor, în opoziție cu destinatar; autor, în opoziție cu cititor; cel care codifică un mesaj, în opoziție cu cel care decodifică un mesaj ; locutor, în opoziție cu interlocutor. V. locutor, destinatar, interlocutor. CONSTANTINESCU-DOBRIDOR 1998; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. OV EMOȚIE. Situată în paradigma stărilor afective (alături de trăiri, sentimente, afecte, dispoziții ș.a.), emoția este o manifestare afectivă involuntară și ilogică de durată scurtă și intensitate medie, care se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mesajului, a codului și a contextului. Există astfel o funcție emotivă (sau expresivă) care redă atitudinea vorbitorului față de ceea ce exprimă enunțul, fiind centrată asupra emițătorului mesajului (Mi-e teamă să nu se răzgîndească.; Uf, iar este frig!). Orientarea enunțului către destinatar se realizează prin funcția conativă (sau persuasivă) a limbii, ceea ce produce selecția unor mijloace gramaticale de adresare (Te rog să fii atent!). Funcția referențială (sau denominativă) este primordială în cele mai multe enunțuri, fiindcă ele sînt alcătuite de obicei pentru a transmite
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un element non-lingvistic, de principiul cooperativ pe parcursul schimburilor verbale și de exploatarea maximelor conversației (maxima cantității, calității, relevanței și manierei). În cadrul implicaturilor conversaționale, H. P. Grice deosebește implicaturile conversaționale standard de cele non-standard. Implicaturile conversaționale standard fac apel la capacitatea destinatarului de a amplifica prin deducții ceea ce spune destinatorul în cadrul unei enunțări care respectă principiul cooperativ, implicaturile conversaționale non-standard constînd în transgresarea sau exploatarea deliberată a unor anumite maxime conversaționale (figurile de stil). Implicaturile standard pot fi generalizate, asociate expresiei lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l i z a d i s c u r s u l u i, inferențele sînt operații prin care se obțin sensurile implicite din actele discursive, sensuri care sînt atribuite de subiectul vorbitor sau sînt (re)construite de interlocutor (destinatarul enunțurilor și interpretantul lor). Dacă, în cazul locutorului, inferența participă la construirea enunțurilor, în cazul locutorului, ea este un proces de interpretare a lor, însă ambele situații se raportează la formule logice și cognitive comune, deoarece există presupoziția ca sensul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constitutiv al procesului de enunțare reprezentat prin locutor (cel care enunță) și alocutor (cel căruia îi este adresat enunțul). A. J. Greimas și J. Courtès, mai tîrziu, în 1993, numesc interlocutori pe cei doi actanți ai dialogului dintr-un discurs: destinatarul și destinatorul. Ulterior, în definirea termenului accentul este pus pe funcția interlocutorului ca subiect de enunț, adică aceea de a asigura intermitent rolul de alocutor (eu/voi) reversibil în locutor (eu/noi). O perspectivă definițională mai amplă o întîlnim la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Charaudeau, unde termenul interlocutor este definit dintr-o dublă perspectivă: cea a sensului comun și cea a lingvisticii limbii și a lingvisticii discursului. Astfel, în sensul comun, interlocutorul este persoana care dialoghează, discută, conversează cu o alta și care reprezintă destinatarul subiectului vorbitor cu drept de a lua cuvîntul pentru a răspunde, la rîndul său, locutorului. Acest sens este preluat de lingvistica limbii și de lingvistica discursului pentru a desemna, la plural, partenerii unui schimb verbal în situația de comunicare orală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
radiofonice etc.). În ceea ce privește natura și funcția noțiunii "interlocutor", se manifestă o anumită ambiguitate: unii lingviști atribuie interlocutorilor un statut de actori externi actului enunțării (emițători și receptori), alții le atribuie un statut de protagoniști interni procesului de enunțare (enunțiatori și destinatari). V. destinatar, emițător, locutor, receptor. DUCROT - TODOROV 1972; GREIMAS - COURTÈS 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. LC INTERPRETARE. În tradiția lingvistică instituită de concepția lui Ferdinand de Saussure, interpretarea este parafraza prin care se redă un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În ceea ce privește natura și funcția noțiunii "interlocutor", se manifestă o anumită ambiguitate: unii lingviști atribuie interlocutorilor un statut de actori externi actului enunțării (emițători și receptori), alții le atribuie un statut de protagoniști interni procesului de enunțare (enunțiatori și destinatari). V. destinatar, emițător, locutor, receptor. DUCROT - TODOROV 1972; GREIMAS - COURTÈS 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. LC INTERPRETARE. În tradiția lingvistică instituită de concepția lui Ferdinand de Saussure, interpretarea este parafraza prin care se redă un conținut echivalent
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mimică, iar în scris prin puncte de suspensie ori redare în italice). Cuvîntul grecesc de la baza termenului ironie semnifica "întrebare", căci faptul de a întreba, simulînd ignoranța, face parte din maieutica socratică. Această perspectivă a întrebării rămîne însă actuală, deoarece destinatarul enunțului ironic trebuie să se întrebe asupra sensului real al lui. Pornind de la sugestiile retoricii, există abordări ale retoricii prin considerarea ei ca o figură bazată pe discordanța dintre diferitele niveluri de enunțare ale unui text. În acest caz, ironia
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
denominației în metaforă, aceasta înseamnă că el este parte componentă la nivel enunțiativ în ironie, deaoarece dialogul enunțiativ, care pornește de la aceeași formă enunțiativă, corespunde unor sensuri diferite. Sub aspectul producerii sensului, ironia și metafora acționează asupra reprezentărilor convenționale obligînd destinatarul să se întrebe în legătură cu sensul produs și să realizeze o interpretare. Producerea sensului reprezintă astfel o manifestare a intersubiectivității. Dialogismul ironiei se manifestă în enunț ca un dialog între două instanțe ale textului implicate în mod necesar. Aceasta nu presupune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
din discurs, fiind specifică textului literar (ritm, prozodie, calambur). GREIMAS 1966; GRUPUL µ 1970; GREIMAS 1972; GREIMAS - COURTES 1979; SIOUFFI 1999; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. SA Î ÎNCORPORARE. Pentru a denumi relația pe care etosul o stabilește între un discurs și destinatarul lui, D. Maingueneau a propus, în 1984, termenul încorporare. Semnificația exprimată de acesta are trei laturi inseparabile: 1) pe parcursul lecturii sau audiției, discursul permite destinatarului să-și construiască o reprezentare dinamică asupra enunțului, 2) destinatarul asimilează, încorporează schemele caracteristice ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Î ÎNCORPORARE. Pentru a denumi relația pe care etosul o stabilește între un discurs și destinatarul lui, D. Maingueneau a propus, în 1984, termenul încorporare. Semnificația exprimată de acesta are trei laturi inseparabile: 1) pe parcursul lecturii sau audiției, discursul permite destinatarului să-și construiască o reprezentare dinamică asupra enunțului, 2) destinatarul asimilează, încorporează schemele caracteristice ale acestui enunț, 3) acest proces dublu permite încorporarea imaginarului destinatarului în comunitatea care aderă la acest discurs. În acest sens, destinatarul nu este un simplu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
stabilește între un discurs și destinatarul lui, D. Maingueneau a propus, în 1984, termenul încorporare. Semnificația exprimată de acesta are trei laturi inseparabile: 1) pe parcursul lecturii sau audiției, discursul permite destinatarului să-și construiască o reprezentare dinamică asupra enunțului, 2) destinatarul asimilează, încorporează schemele caracteristice ale acestui enunț, 3) acest proces dublu permite încorporarea imaginarului destinatarului în comunitatea care aderă la acest discurs. În acest sens, destinatarul nu este un simplu consumator al ideilor sau al informațiilor, el accede la o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Semnificația exprimată de acesta are trei laturi inseparabile: 1) pe parcursul lecturii sau audiției, discursul permite destinatarului să-și construiască o reprezentare dinamică asupra enunțului, 2) destinatarul asimilează, încorporează schemele caracteristice ale acestui enunț, 3) acest proces dublu permite încorporarea imaginarului destinatarului în comunitatea care aderă la acest discurs. În acest sens, destinatarul nu este un simplu consumator al ideilor sau al informațiilor, el accede la o "manieră de a fi" traversînd o "manieră de a spune". V. etos. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau audiției, discursul permite destinatarului să-și construiască o reprezentare dinamică asupra enunțului, 2) destinatarul asimilează, încorporează schemele caracteristice ale acestui enunț, 3) acest proces dublu permite încorporarea imaginarului destinatarului în comunitatea care aderă la acest discurs. În acest sens, destinatarul nu este un simplu consumator al ideilor sau al informațiilor, el accede la o "manieră de a fi" traversînd o "manieră de a spune". V. etos. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN ÎNTREBARE. Actul de vorbire performat de locutor pentru a obține
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și de cele ale receptării, lectorul apare în ipostaza de co-enunțiator virtual, aflat într-o situație de interacțiune amînată. În afara teoriilor despre receptare, termenul lector este relativ puțin folosit ca atare în analizele lingvistice, el fiind înlocuit de termeni ca destinatar sau receptor sau, în funcție de genul discursiv, chiar interlocutor. "Lector model / ideal" este o noțiune frecvent exploatată în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, opunînd publicul efectiv unui public-țintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ideal" este o noțiune frecvent exploatată în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, opunînd publicul efectiv unui public-țintă pe care textul îl vizează în mod special.V. așteptare, destinatar, receptor. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DH LEGILE DISCURSULUI. Interpretarea unui discurs trebuie să se întemeieze pe respectarea unui ansamblu de legi ale discursului, ca norme impuse producerii enunțurilor, pe care locutorii trebuie să le respecte. La
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. DH LEGILE DISCURSULUI. Interpretarea unui discurs trebuie să se întemeieze pe respectarea unui ansamblu de legi ale discursului, ca norme impuse producerii enunțurilor, pe care locutorii trebuie să le respecte. La rîndul lor, destinatarii presupun că enunțiatorii au respectat aceste legi, ceea ce le permite să deducă toate informațiile implicate de satisfacerea lor. Aceste informații, numite subînțelesuri, sînt tocmai acelea pe care locutorul are intenția de a le transmite. Aceste legi sînt convenții, analoge regulilor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că, prin introducerea valorilor argumentative în semnificație, frazele se descriu deja prin raportarea lor la ceea ce se face cu ele enunțîndu-le. Legea exhaustivității prescrie că un enunț furnizează informația pertinentă "maximă". Dintre toate informațiile de care dispune, enunțiatorul va oferi destinatarului pe acelea care sînt, după aprecierea lui, cele mai importante pentru acesta. Această lege cere ca locutorul să dea, asupra temei despre care vorbește, informațiile cele mai puternice pe care le are, și care sînt susceptibile de a-l interesa
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
acelea care sînt, după aprecierea lui, cele mai importante pentru acesta. Această lege cere ca locutorul să dea, asupra temei despre care vorbește, informațiile cele mai puternice pe care le are, și care sînt susceptibile de a-l interesa pe destinatar. Legea informativității exclude faptul că ar fi posibil să se vorbească fără a se spune nimic. Noțiunea de informativitate variază în funcție de destinatari și de contexte, orice enunțare avînd ca scop informarea auditorului. Un enunț trebuie să aducă destinatarului informații pe
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vorbește, informațiile cele mai puternice pe care le are, și care sînt susceptibile de a-l interesa pe destinatar. Legea informativității exclude faptul că ar fi posibil să se vorbească fără a se spune nimic. Noțiunea de informativitate variază în funcție de destinatari și de contexte, orice enunțare avînd ca scop informarea auditorului. Un enunț trebuie să aducă destinatarului informații pe care anterior acesta le ignora. Legea economiei reprezintă un caz particular al legii informativității. Ea pretinde ca fiecare determinare particulară, introdusă într-
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
interesa pe destinatar. Legea informativității exclude faptul că ar fi posibil să se vorbească fără a se spune nimic. Noțiunea de informativitate variază în funcție de destinatari și de contexte, orice enunțare avînd ca scop informarea auditorului. Un enunț trebuie să aducă destinatarului informații pe care anterior acesta le ignora. Legea economiei reprezintă un caz particular al legii informativității. Ea pretinde ca fiecare determinare particulară, introdusă într-un enunț afirmativ, să aibă o valoare informativă. Legea litotei cere ca enunțul, interpretat ca litotă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Această haină îți vine bine.). Legile care generează cantitatea de informație atribuită enunțului se aseamănă cu maxima cantității la H. P. Grice. Legea interesului pretinde că nu putem vorbi legitim altuia decît de ceea ce este estimat că-l interesează. Dacă destinatarul nu este interesat de actul de afirmare al locutorului, atunci el va răspunde prin: Nu mă interesează; Și ce dacă? etc. Această lege corespunde maximei relației la H. P. Grice. Legea înlănțuirii presupune că, într-o înlănțuire de enunțuri, cînd
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cooperării este și principiul pertinenței care se referă la calitatea discursului de a fi adecvat, bine fundamentat; în acest sens, legea exhaustivității este subordonată principiului pertinenței, adică locutorul dă maximum de informații, dar numai pe acelea susceptibile de a conveni destinatarului. Detaliile copleșitoare sînt tot atît de criticabile ca și reținerea unei părți a informației. Evaluarea pertinenței unui enunț depinde de destinatari. Ei vor judeca mai mult sau mai puțin pertinent un enunț în funcție de cunoștințele de care deja dispun într-un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
exhaustivității este subordonată principiului pertinenței, adică locutorul dă maximum de informații, dar numai pe acelea susceptibile de a conveni destinatarului. Detaliile copleșitoare sînt tot atît de criticabile ca și reținerea unei părți a informației. Evaluarea pertinenței unui enunț depinde de destinatari. Ei vor judeca mai mult sau mai puțin pertinent un enunț în funcție de cunoștințele de care deja dispun într-un context dat. Un alt principiu care condiționează comunicarea este principiul sincerității, conform căruia se presupune că orice enunțare este sinceră. Pentru că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]