4,704 matches
-
din care acesta "țese", precum Penelopa, propriile texte, numai ca să le descoase a doua zi, de dragul, bineînțeles, al celor mai nobile scopuri. Retorica critică, deci, înainte sau, mai bine zis, în loc de a se propune drept metodă de cercetare a fenomenului discursiv, își asumă, dimpotrivă, numai mandatul de a schița, în linii mari, o orientare generală a criticismului, care, ținând cont de neajunsurile demersurilor critice prealabile, să creeze noi posibilități de reprezentare pe scena cercetării academice. În acest sens, am văzut că
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
ideologică reprezintă nu neapărat o limitare, ci, cum ne îndeamnă McKerrow să înțelegem, însăși condiția noastră de posibilitate ca atare. Postmodernismul înseamnă însăși această revoluție pozitivă, această recuperare a porțiunilor de trecut sau de istorie, care sunt tot atâtea construcții discursive, care oferă, încă, "semințele" sau "germenii" posibilităților viitoare, suprapusă unei eradicări totale și tranșante a limitărilor, de dragul unor construcții ontologice, epistemologice, dar și discursive care să ofere omului locul și menirea de care se simte bine reprezentat pe scenele din
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
revoluție pozitivă, această recuperare a porțiunilor de trecut sau de istorie, care sunt tot atâtea construcții discursive, care oferă, încă, "semințele" sau "germenii" posibilităților viitoare, suprapusă unei eradicări totale și tranșante a limitărilor, de dragul unor construcții ontologice, epistemologice, dar și discursive care să ofere omului locul și menirea de care se simte bine reprezentat pe scenele din toate domeniile existenței, care îl solicită. Ray McKerrow, deci, ne îndeamnă să îndrăznim: el a cucerit lumea cercetării critico-retorice. Cum putem, oare, pune, vreodată
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
precum Husserl, pe vremuri, că astfel ajungem în esența lucrului de înțeles, de cunoscut și de trăit. Paranteza înseamnă și locul privilegiat al dialogului privat pe care îl întreținem cu o comunitate pe care o construim tot noi, prin mijloacele discursive pe care am învățat să le folosim, și pe care o chemăm la ființare asigurând-o permanent că e în siguranță, alianțele pe care le propunem sunt sigure, iar posibilitățile reprezentaționale pe care le oferim în breșa respectivă sunt tot
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
pot avea mai mult decât un caracter sporadic, insular. Ele pot deveni însuși semnul jocu-lui cultural în care ne-am angajat sau al politicii particulare a cercetării care ne definește provizoriu. Problemele apar atunci când paranteza sau parantezele ocupa întreg spațiul discursiv, până la a îl sufoca printr-o structurare, paradoxal, exhaustivă, limitatoare, constrângătoare. În ce mă privește, remarc acum, la finele acestor pagini, că este momentul pe care îl trăiesc. Această carte pe care tocmai o închei își asumă, prin urmare, dezparantezarea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
domeniului Științelor comunicării, își revendică și se definește prin acea stare-de- neascundere despre care s-a vorbit și se vorbește în epistemologie dintotdeauna. Această istorie a abordărilor critice și calitative ale fenomenelor comunicaționale este istoria pe care am construit-o discursiv, recuperând din trecut exclusiv memoria personală a interpelării pe care textele pe care le-am ales spre analiză mi-au oferit-o, eradicând total și tranșant toate celelalte documente (care pot face și sper că vor face obiectul analizelor personalizate
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
încercând să imaginez și să articulez posibilitățile viitoare ale demersului critico-retoric. Astfel, efortul dezparantezării mele mă poziționează, în acest moment, într-o postură ambiguă, fragilă, dar în același timp cât se poate de reală (desigur, în fictivul său datorat regimului discursiv) în propria mea istorie alternativă. Pe vremuri, scriam un jurnal, pe care tot eu l-am distrus, în ciuda masivității sale la momentul respectiv. Cred, în acest moment, cu toată puterea, că nu ne putem atașa cu bunăștiință de nici un fel
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
modernă a debutat mai devreme de momentul Balzac XE "Balzac, Honoré de" , iar marele Ranke l-a avut ca inspirație pe Sir Walter Scott... „A spune ceea ce doar romanul poate spune”, de la Don Quijote încoace, e o formidabilă șansă cognitivă, analitică, discursivă. Și Eliade XE "Eliade, Mircea" era fascinat de Balzac XE "Balzac, Honoré de" , îl recitea mereu... M.I.: Așa este. Așa citeam și eu la vârsta aceea: țineam minte toate faptele, toate personajele, până în cel mai mic amănunt - veneau spre mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
CONCEPT CENTRAL ÎN ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ / 55 2.1. Considerații privind conceptul de identitate / 58 2.1.1. Identitatea, un concept greu de circumscris / 59 2.1.2. Dimensiuni ale conceptului de identitate / 66 2.1.3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității / 70 2.2. Importanța identității în conceptualizarea sistemului internațional din perspectivă constructivistă / 72 2.2.1. Alexander Wendt / 74 2.2.2. Rodney Bruce Hall / 80 2.3. Identitatea în diverse lucrări constructiviste / 85 2.3.1. Identitatea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
oferit un mod de gândire alternativ în ceea ce privește formarea sau reformarea ordinii internaționale plecând de la conceptele de identitate și cultură. Asumarea identității drept concept central al abordării constructiviste ne-a atras atenția asupra faptului că promovarea paradigmei securității umane se justifică discursiv pe baza ideii că toate viețile umane au aceeași valoare în virtutea faptului că aparținem cu toții umanității, spre deosebire de paradigma securității naționale care se bazează pe principiul privilegierii securității conaționalilor. Din perspectivă liberală, singura identitate fundamentală pe care o avem derivă din
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
diverși autori constructiviști au apelat la conceptul de identitate în studiile pe care le-au făcut. Apreciem că soluția pe care Charlotte Epstein 12 o propune în conceptualizarea identității este valoroasă și utilă pentru studiul relațiilor internaționale, și anume abordarea discursivă și înlocuirea termenului de identitate cu cel de identificare. În capitolul al treilea este discutat conceptul de securitate umană, importanța contextului internațional pentru evidențierea acestuia în studiile de securitate, în disciplina relațiilor internaționale, precum și prezența în discursul politic (dincolo de terminologie
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
radicali insistă că prima preocupare a analiștilor constructiviști ar trebui să fie aceea de a ridica întrebări privind modul în care oamenii se cunosc pe ei înșiși, precum și felul în care acționează conform acestor idei sau conceptualizări. Cuvintele, ca acte discursive ce creează cunoaștere și acțiuni umane legate de reguli, sunt considerate a fi mai edificatoare decât identitățile statale stipulate de Alexander Wendt. A înțelege modul în care oamenii se cunosc pe ei înșiși și creează condițiile sociale pentru ei și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
în care puterea este folosită pentru a constitui anumite dispoziții interpretative și formații subiective. Este vorba despre un tip de putere care produce înțelesuri, identități, interrelaționări și o serie de comportamente imaginabile.73 Relațiile internaționale sunt inextricabil legate de practicile discursive care pun în circulație reprezentări considerate "adevăruri". Scopul analizării acestor practici nu este de a se revela adevăruri esențiale care au fost ocultate, ci de a arăta cum anumite reprezentări legitimează anumite acțiuni.74 Constructiviștii pozitiviști încearcă să explice fenomenele
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ca fiind construite pe baza unei forțe reprezentaționale sau narative.177 Celălalt corpus de lucrări aparținând constructivismului critic are afinități cu analizele lingvistice promovate de studiile privind pacea și se descrie pe sine însuși ca fiind o abordare mai profundă, discursivă, a identității și securității, apropiindu-se în anumite cazuri de post-structuralism. Semnificativ este faptul că majoritatea constructiviștilor critici care adoptă perspectiva lingvistică se reflectă în abordarea convențională pentru că nu discută conceptul de securitate. Aceștia aduc argumente în sensul susținerii ideii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de post-structuralism. Semnificativ este faptul că majoritatea constructiviștilor critici care adoptă perspectiva lingvistică se reflectă în abordarea convențională pentru că nu discută conceptul de securitate. Aceștia aduc argumente în sensul susținerii ideii că multe concepte realiste, precum interesul național, sunt construite discursiv, prin reprezentări (ale statelor sau ale popoarelor) și prin elemente lingvistice (substantive, adjective, metafore, analogii).178 Politicile externe și de securitate nu sunt generate de interese naționale obiective, ci sunt legitimate prin construcții particulare care nu sunt doar cuvinte, dimpotrivă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
și discursurile dintr-o perspectivă logică sau ipotetică, mai puțin din perspectivă empirică, cum fac post-structuraliștii. În plus, concepția privind identitatea este mai mult constructivistă și mai puțin post-structuralistă. Constructiviștii critici vorbesc despre state ca actori, nu ca subiecți constituiți discursiv, existând uneori suprapuneri între identitate și rol. Acest lucru implică faptul că identitatea este o caracteristică pe care o are un stat, spre deosebire de altul, și care îl definește explicit. Pentru post-structuraliști identitatea este construită discursiv, iar statele (adică indivizii care
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
actori, nu ca subiecți constituiți discursiv, existând uneori suprapuneri între identitate și rol. Acest lucru implică faptul că identitatea este o caracteristică pe care o are un stat, spre deosebire de altul, și care îl definește explicit. Pentru post-structuraliști identitatea este construită discursiv, iar statele (adică indivizii care vorbesc în numele statelor) construiesc și mobilizează identități pentru a legitima diverse politici externe, identitatea nefiind o entitate care să poată fi controlată. Pe de altă parte, constructiviștii critici stabilesc identitățile pe baza unor cuvinte sau
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
empirice. Rezultatul poate fi surprinzător.232 În lucrarea Civilizing the Enemy 233, autorul analizează retorica "civilizației vestice" și implicațiile acestui discurs în stabilirea arhitecturii internaționale de după Al Doilea Război Mondial, mai precis efectul cauzal în susținerea reconstrucției Germaniei, ca resursă discursivă pentru delegitimarea opțiunilor politice care se opuneau includerii acestei țări în instituțiile economice și militare conduse de SUA. Occidentalismul este elementul critic pentru succesul implementării politicilor de reconstrucție post-război.234 În abordările constructiviste se pleacă de la asumpția că identitățile sunt
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
unei identități? Variază aceste elemente în funcție de identități? Putem izola o serie de practici constitutive sau de agenți? Cine participă la construcția identităților? Cum este "administrată" construcția unei identități? Cum se poate implica cineva într-o investigație empirică a unei construcții discursive a identităților? Ce tipuri și forme de discurs contează și care dintre acestea nu contează? Ce importanță trebuie acordată anumitor discursuri sau narațiuni?259 Kevin Dunn260, Douglas Blum261 și Patrick Jackson 262 oferă analize unice, compatibile, cu privire la construcția identităților și
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
David Black 264 și Marianne Marchand 265 examinează multiplicitatea identităților din unghiuri diferite și afirmă că o înțelegere adecvată a identității umane ca fapt social total poate fi realizată numai prin paradigma socio-constructivistă. 2.1.3. Identificare versus identitate. Abordarea discursivă a identității În articolul Who speaks? Discourse, the subject and the study of identity in international politics 266, Charlote Epstein își propune să demonstreze valoarea teoretică adăugată a axării pe discurs în studiul identității. Autoarea aduce argumente că abordarea prin
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cu abordările propuse de constructiviști. Charlote Epstein începe prezentarea printr-o critică a modului în care este înțeles Sinele în cadrul disciplinei relațiilor internaționale, care a preluat necritic acest concept din psihologie. Soluția propusă de Jacques Lacan 267, aceea de 'subiect discursiv' (speaking subject) oferă o bază non-esențialistă pentru teoretizarea identității care a fost trecută cu vedere. Autoarea face distincția între poziționarea subiectului (subject-positions) și subiectivități. Distincția este crucială pentru că permite abordării prin discurs să fie aplicată diverselor nivele de analiză, de la
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nivelul statal. Discursul oferă un mod de studiere a identității statale fără a se prezuma că statul are un Sine. Autoarea pledează în favoarea utilizării discursului pentru studierea identității ca factor în politica internațională. Subiectul este conceptul de bază pentru abordarea discursivă. Critica lui Lacan cu privire la 'psihologia Ego-ului' servește la evidențierea rolului central jucat de discursuri în formarea identităților și, foarte important, pentru clarificarea fundamentelor pentru evidențierea contribuției abordării discursive în politica internațională. Teoria socială a identității formulată de Jacques Lacan pornește
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ca factor în politica internațională. Subiectul este conceptul de bază pentru abordarea discursivă. Critica lui Lacan cu privire la 'psihologia Ego-ului' servește la evidențierea rolului central jucat de discursuri în formarea identităților și, foarte important, pentru clarificarea fundamentelor pentru evidențierea contribuției abordării discursive în politica internațională. Teoria socială a identității formulată de Jacques Lacan pornește de la ideea că, spre deosebire de psihologie, unde se asumă unitatea subiectului, se bazează pe o ontologie alternativă a identității care a fost ignorată în mare parte de constructiviști. La
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
noțiunea unui Sine coeziv, care nu are corespondent în realitate, prin urmare recomandarea lui Lacan este schimbarea noțiunii Sinelui cu cea a Subiectului. Pentru Lacan limbajul, și nu alt fapt social, este trăsătura definitorie a realității sociale, propunând o teorie discursivă a socialului. Indivizii sunt subiecți ai dorințelor, fiind componenta pre-socială a identității. Cea de-a doua componentă a identității este subiectul discursiv. Abilitatea de a vorbi, de a produce semnificații sau de a simboliza este o caracteristică cheie a identității
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Subiectului. Pentru Lacan limbajul, și nu alt fapt social, este trăsătura definitorie a realității sociale, propunând o teorie discursivă a socialului. Indivizii sunt subiecți ai dorințelor, fiind componenta pre-socială a identității. Cea de-a doua componentă a identității este subiectul discursiv. Abilitatea de a vorbi, de a produce semnificații sau de a simboliza este o caracteristică cheie a identității. În analiza lui Lacan lumea socială sau ordinea simbolică este constitutivă identității. Ceea ce face identitatea posibilă este înscrierea individului în ordinea simbolică
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]