5,717 matches
-
Nu mai vorbim doar de milă în cazul copiilor rămași orfani, ci putem chiar să prezentăm situații reale de intervenție specializată (desigur, pentru acele timpuri). Copiii săraci, aflați în dificultate, orfani, au beneficiat de protecție specială din partea domnitorilor, a curților domnești și a boierilor cu suflet. Li se asigura supraviețuirea, instrucția și formarea profesională conform categoriei sociale din care proveneau, precum și asigurarea moștenirii părintești. De exemplu, nou-născuții și copiii foarte mici rămași orfani erau încredințați doicilor în schimbul unei subvenții plătite de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
mai precis, la subcapitolul intitulat " Forme de asistență socială în spațiul românesc de-a lungul istoriei", am prezentat în detaliu în partea de început cum se practica asistența socială de către Biserică, sigur într-o legătură destul de strânsă cu întreaga curte domnească. În Biserica Ortodoxă, vedem că pe lângă mănăstiri erau ridicate clădiri destinate asistării tuturor celor aflați în nevoi. În Biserica Romano-Catolică acest aspect a mers mult mai departe, pentru că inclusiv latura monahală a fost împărțită pe diferite ordine, între care și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
us, Independent on Sunday, 21 iulie 1996. Barker, R. L., The social work dictionary, ediția a IV-a, NASW Press, Washington, DC, 1999. Bauman, Z., Globalizarea și efectele ei sociale, Editura Antet, București, 2005. Belu, D., Caracterul social al rugăciunii domnești, în "Studii teologice", an III, nr. 9-10, 1951. Blackburn, S., Dicționar de filosofie (Oxford) Editura Univers Enciclopedic, București, 1999. Bocancea, C., "Dimensiunea contextuală a asistenței sociale", în Neamțu, G. (coord.), Tratat de asistență socială, Editura Polirom, Iași, 2003. Bonțeanu, T.
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
izolate.Printre vechile creații ale artei populare,literatura mai menționează tatuajul, aspect remarcat de Herodot, Plinius și Valerius Flaveus. Atât bărbații cât și femeile se tatuau mai ales pe mâini cu semnul originii lor de neam.Doar semnele de neam domnesc erau mai speciale: Soarele în piept, luna în spate, pe fiecare umăr câte un luceafăr, un spic de grâu în creștetul capului și motivul săbiei mai jos de subsuoară. Unele elemente de mitofolclor prezintă o relație strânsă cm anumite locuri
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sau produse, umblau iarna cu urși adevărați, dresați să joace după tobă și practicau "călcatul ursului" cu rol terapeutic. În folclorul local există' și "Jocul Unirii" care începe cu un dansator ce poartă un frumos buzdugan împodobit sugerând un sceptru domnesc , apoi intră în joc un al doilea dansator, Încrucișânduși buzduganul cu primul, ceea ce semnifică înfrățirea și norocul în luptă pentru unirea principatelor. Ulterior mai apare un al treilea dansator, care se înfrățeș te cu primii doi și totul se încheie
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
om moale, molâu, blând”(reamintim că un mare atlet din Cluj se numea Ion Moina )+ suf. -ești. NEGOIEȘTI, sat din comuna Ștefan cel Mare, situat pe cursul inferior al râului Trotuș, la 10 km. de Onești, fiind inițial o proprietate domnească. De aceea, numele localității apare rar și relativ târziu în actele vremii. În orice caz, la începutul secolului al XV-lea, teritoriul pe care ființa localitatea aparținea strămoșilor lui Ștefan cel Mare, care îl stăpâneau pe partea dreaptă și cea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
lui Hașcă cu La Cișmea, Pârâul Morii cu La Gârlă ș.a. Dar, din punct de vedere lingvistic, cel mai important aspect îl constituie variația formală, în timp, în special a numelor de localități, așa cum poate fi constatată în documentele cancelariei domnești, în actele de danie, în cele de vânzare - cumpărare, ca și din hărțile militare sau silvice. Aici pot fi anexate și variantele unor nume din documentele redactate în limbi străine (latină, germană, maghiară - mai ales, franceză și italiană). Uneori, o
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
identificarea toponimului primar nu e deloc ușoară, el putând fi, adesea, doar presupus, și pe baza atestărilor documentare, chiar dacă acestea nu sunt concludente în toate cazurile. Oricum, trebuie ținut seama de realitatea geografică specifică, dar și de raporturile de proprietate (domnească, boierească, mănăstirească) care duc la fragmentarea nomenclaturii topice. Pentru dealuri și coline, raportarea denominării lor ține cont adesea de poziția lor față de oikonimele (nume de localități) învecinate. Aceste considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
tel. 0264/595339 CONSTANȚA Librăria Sophia, str. Dragoș Vodă nr. 13, tel. 0241/616365 CRAIOVA Librăria Thalia, Teatrul Național Craiova, tel. 0251/415782 DEVA Librăria Prescom Divers, str. Ana Ipătescu nr. 11, tel. 0254/213782 GALAȚI Librăria Costache Negri, str. Domnească nr. 27, tel 0236/472927 TG. JIU Librăria Mihai Eminescu, str. Tudor Vladimirescu nr. 40, tel. 0253/214910 IAȘI Librăria Casa Cărții, Bd. Ștefan cel Mare nr.56, tel. 0232/270479 Librăria Junimea, Piața Unirii nr. 4, tel. 0232/412712
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
și susțin Gh. Asachi, V. Alecsandri, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi, Al. Russo, C. Negri, D. Bolintineanu, N. Bălcescu ș.a., dar chiar și după 1848, atare practici mondene gravitează tot în jurul marilor familii, ca Văcărescu, Golescu, Ghica, Faca, sau în jurul Curții domnești, rămase etalon de bon ton. Diverse societăți au tot luat naștere, în această epocă, sub dezideratul propășirii, cu scopuri nobile și educative, însă nici un c.l. Numai I. Heliade-Rădulescu este întemeietorul febril a două astfel de organizații, cu tentă pronunțat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
Ștefan Voinescu. Și-a făcut studiile în țară. Intrat în armata națională, aghiotant de secție, în 1830 făcea parte din Statul Major. După un an e avansat căpitan, iar în 1836 maior. Fost în subordinele lui I. Câmpineanu, V., aghiotant domnesc în 1841, abandonează cariera armelor în 1843. Alegând magistratura, va fi numit procuror al Curții de Revizie. În 1843 aderă la societatea secretă Frăția, fiind ales și în comitetul de conducere. Prestigiul său e în continuă creștere nu doar pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
Iată proba: „... tineretul din Frontul Plugarilor are 606 tineri în comunele următoare: Solești - 47; Gârceni - 15; Coșești - 13; Ferești - 13; Miclești - 30; Ciortești (acum, în județul Iași n.n.) - 42; Poienești - 31; Ivănești - 34; Laza - 80; Lipovăț - 10; Pușcași - 29; Moara Domnească - 57; Tanacu - 50; Coșești - 16; Mânjești - 27; Delești - 47; Doagele - 30; Cursești - 10”. Probabil dintr-o eroare, comuna Coșești a fost trecută de două ori, dar noi am transcris exact informația din documentul original. Este demn de remarcat faptul că
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Jos, Mânjești, Tanacu, Muntenii de Sus, Brodoc și Zăpodeni. S-au reorganizat și activizat în aceste comune și toate satele un număr de 331 de tineri plugari (deci, nu de „progresiști” sau „uteciști”, n.n.). Au rămas de reorganizat comunele: Moara Domnească, Ștefan cel Mare și Deleni. Aici nu s’a putut organiza deoarece întâmpinăm o rezistență mare din partea reacțiunii (a se citi, „a oamenilor cinstiți și harnici”, n. și subl.ns.). În Plasa Negrești s-au reorganizat un număr de 5
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tot au fost dar numai când în județ a poposit cizmarul-plugardeputat Neculai Bârlădeanu, proaspăt deputat „ales” din partea BPD: „...tineretul sătesc din plasa Codăești au luat parte la întruniri alături de vrâstnici, întruniri programate de prietenul deputat Bârlădeanu după cum urmează: com. Moara Domnească - 42 tineri; com. Ferești - 123 tineri; com. Dănești - 178 tineri; com. Miclești - 42 tineri; com. Dobrovăț - 103 tineri; com. Tăcuta - 194 tineri”. Credem că numărătoarea era făcută „din ochi” că doar Cotruță nu pleca la întruniri și cu socotitorul sau
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
proletari, adică, cei puțini și șmecheri au ajuns să-i conducă pe cei mulți și onești care, dacă mai aveau și ceva pământ sau câte o mică afacere, au înfundat pușcăriile și lagărele morții. Din păcate, ca și la Moara Domnească, arhivele sunt foarte subțiri ceea ce denotă faptul că pe cei ajunși la putere prea puțin îi interesa de ceea ce rămâne în urma lor chiar dacă, nu-i putem acuza în totalitate pe foștii președinți ai Sfatului Popular odată ce primeau ordine de distrugere
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Ferești pe Gheorghe Boncu”. Prin urmare, cam asta era activitatea politică a comunei. Tot din dosarul cercetat am aflat și numărul sufletelor trăitoare în comuna Valea Rea a anului 1946 și anume 2.241. 4. Partidului Comunist Român la Moara Domnească Fără nici cea mai mică tradiție politică, lipsit aproape în totalitate de suport uman, Partidul Comunist Român (PCR) a apărut în județul Vaslui abia după ce ofensiva nimicitoare a armatelor sovietice a ajuns și pe acest teritoriu. Conform documentelor de arhivă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
18. Puhoaiele bolșevice au venit dinspre pe direcțiile: CoropceniCodăiești-Soleș -Văleni-Moara Domnească-Vaslui și BârnovaScânteia-Rebricea Cănțălărești-Ștefan cel Mare-Vaslui. Oamenii din aceste localități s-au ascuns care și cum a putut fiecare de frica tâlharilor lui Stalin. În Clădirea fostei primării din Moara Domnească. Acum, Căminul cultural ai evrei, cu o singură excepție și aceea notabilă deoarece era de genul... feminin! a. Cum a ajuns PCR Moara Domnească De fapt, peste numai cât e sfârșit, după cum spuneam, au ocupat Vasluiul fără să fi întâmpinat
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la arest. În sfârșit, pe 10 octombrie 1944, ieșea din găoacea oului rusesc bolșevic prima „celulă” de partid din care, inițial, făceau parte aproape num la va luni, activiștii comuniști de la „județeană” au împânzit toate satele județului, nu numai Moara Domnească, în căutare de adepți ai „noii ordini democratice de tip nou”, adică bolșevice. Pe data de 16 septembrie 1945, tov. Ioan Ciolpan (secretarul „celulei” PCR din sat) a convocat o ședință la care au participat următorii cetățeni: Iancu Mandache, Gheorghe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
fost acordat dar rambursarea lui s-a făcut cu o dobândă de 1000/100! Tot șmecherul de la „centru” a mai propus „...să se înscrie și o femeie sau 2 în celulă” și a reamintit „tovarășilor de luptă proletară” de la Moara Domnească despre: „...înființarea Comperativei”. Acestea au fost doar două crâmpeie din viața de atunci a locuitorilor din Moara Domnească dar mă miră faptul că prin aceste procese verbale nu se sufla o vorbă despre i a Dacă Postul de jandarmi Valea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atunci a locuitorilor din Moara Domnească dar mă miră faptul că prin aceste procese verbale nu se sufla o vorbă despre i a Dacă Postul de jandarmi Valea Rea (Văleni) era subordonat Sectorului de jandarmi Codăiești, atunci Postul din Moara Domnească fusese arondat Sectorului de jandarmi Vaslui, fiind mai aproape doar cu 2-3 kilometri de orașul reședință de județ. În fondul arhivistic al acestui post am găsit un dosar interesant, care-i privește pe locuitorii acestei foste și vechi comune, astăzi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ocupație, 1,5 milioane. „Exploatatorii” de la sate aveau dreptul la un schimb mult mai mic! De, comuniștii români importați de la Moscova tocmai începuseră apriga și inumana „luptă de clasă” împotriva „chiaburilor”! Mergând mai departe pe informările jandarmului șef de la Moara Domnească, iată ce mai scria el în aprilie 1948 referitor la nemulțumirile populației din raza sa de activitate: „ ...populația din satul Portari este nemulțumită pe considerentul că funcționarii (gestionarii n.n.) cooperativei sătești îi obligă ca la orice marfă vândută către cetățenii
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Constantin Câmpeanu directorul Școlii din Portari în ziua de 9 mai 1948 în loc să adune copiii și populația pentru a le vorbi de însemnătatea zilei, numitul s’a dus în vizită la Preotul Florea, cunoscut reacționar, idem în comuna satul Moara Domnească”. Pe data de 14 mai 1948, recunoscător faptului că mai putea mânca o bucată de pâine albă aruncată de către comuniști, șeful postului scria următoarele: „...deținem informațiuni că ultimii prizonieri sosiți din URSS în satul Moara Domnească au spus că în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în comuna satul Moara Domnească”. Pe data de 14 mai 1948, recunoscător faptului că mai putea mânca o bucată de pâine albă aruncată de către comuniști, șeful postului scria următoarele: „...deținem informațiuni că ultimii prizonieri sosiți din URSS în satul Moara Domnească au spus că în această țară au dus’o foarte greu (subl.ns.) și că țăranii din colhozurile sovietice le’au spus că se trăiește foarte greu cu pământul confiscat”. Iată la ce concluzie „deșteaptă” a ajuns șeful de post
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
că în această țară au dus’o foarte greu (subl.ns.) și că țăranii din colhozurile sovietice le’au spus că se trăiește foarte greu cu pământul confiscat”. Iată la ce concluzie „deșteaptă” a ajuns șeful de post de la Moara Domnească: „...deducem că acești prizonieri sunt din păturile burgheze”. Iată și propunerea „democratului” șef: „...o strictă supraveghere a acestor prizonieri”. „Ridicarea” pensiilor IOVR de către „democratul” regim bolșevic, a produs iarăși murmure în lumea celor îndreptățiți. Referitor la această temă, vom cita
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
șef: „...o strictă supraveghere a acestor prizonieri”. „Ridicarea” pensiilor IOVR de către „democratul” regim bolșevic, a produs iarăși murmure în lumea celor îndreptățiți. Referitor la această temă, vom cita dintr-o notă informativă a șefului de post de jandarmi din Moara Domnească: „...deținem informațiuni că în rândurile văduvelor de război din comuna Moara Domnească ce li s’au ridicat pensiile, domnește o stare de spirit agitată, unele din ele afirmând categoric că dacă știau acest lucru înainte de alegeri nu mai votau cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]