13,637 matches
-
în toate contextele și la toate nivelurile (Scott, 1990, pp. XI-XIII). Acest fapt nu corespunde distincției paretiene dintre excelență și preeminență. Și unii, și alții se pot mulțumi cu constatarea unei poziții de superioritate socială de facto. Totuși, pentru primii, elita se confundă cu clasa conducătoare pe care o găsim în posturile cu responsabilități, în diversele organisme ale statului sau în sectorul privat. Alain Touraine adoptă o poziție mai nuanțată în privința dilemei unitate/pluralitate. Orice sistem politic, ne atrage el atenția
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de descompunere și de incoerență, agregatul de lobbyuri și de grupuri de interese având un conținut diferit de la un sector instituțional la altul (Touraine, 1973, pp. 214-216). În capitolele următoare, vom trece succesiv în revistă argumentele care pledează în favoarea unității elitei conducătoare sau a pluralității elitelor în competiție. CAPITOLUL 2 ELITA - CLASĂ CONDUCĂTOARE Relațiile dintre noțiunea de elită și cea de clasă socială sunt învăluite în confuzie. Pentru unii, elita (elită conducătoare, guvernamentală, de putere) este o clasă socială, întrucât are
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
agregatul de lobbyuri și de grupuri de interese având un conținut diferit de la un sector instituțional la altul (Touraine, 1973, pp. 214-216). În capitolele următoare, vom trece succesiv în revistă argumentele care pledează în favoarea unității elitei conducătoare sau a pluralității elitelor în competiție. CAPITOLUL 2 ELITA - CLASĂ CONDUCĂTOARE Relațiile dintre noțiunea de elită și cea de clasă socială sunt învăluite în confuzie. Pentru unii, elita (elită conducătoare, guvernamentală, de putere) este o clasă socială, întrucât are caracteristicile majore ale acesteia: statut
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
grupuri de interese având un conținut diferit de la un sector instituțional la altul (Touraine, 1973, pp. 214-216). În capitolele următoare, vom trece succesiv în revistă argumentele care pledează în favoarea unității elitei conducătoare sau a pluralității elitelor în competiție. CAPITOLUL 2 ELITA - CLASĂ CONDUCĂTOARE Relațiile dintre noțiunea de elită și cea de clasă socială sunt învăluite în confuzie. Pentru unii, elita (elită conducătoare, guvernamentală, de putere) este o clasă socială, întrucât are caracteristicile majore ale acesteia: statut mai mult sau mai puțin
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de la un sector instituțional la altul (Touraine, 1973, pp. 214-216). În capitolele următoare, vom trece succesiv în revistă argumentele care pledează în favoarea unității elitei conducătoare sau a pluralității elitelor în competiție. CAPITOLUL 2 ELITA - CLASĂ CONDUCĂTOARE Relațiile dintre noțiunea de elită și cea de clasă socială sunt învăluite în confuzie. Pentru unii, elita (elită conducătoare, guvernamentală, de putere) este o clasă socială, întrucât are caracteristicile majore ale acesteia: statut mai mult sau mai puțin omogen, nivel de formație și de venituri
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
următoare, vom trece succesiv în revistă argumentele care pledează în favoarea unității elitei conducătoare sau a pluralității elitelor în competiție. CAPITOLUL 2 ELITA - CLASĂ CONDUCĂTOARE Relațiile dintre noțiunea de elită și cea de clasă socială sunt învăluite în confuzie. Pentru unii, elita (elită conducătoare, guvernamentală, de putere) este o clasă socială, întrucât are caracteristicile majore ale acesteia: statut mai mult sau mai puțin omogen, nivel de formație și de venituri corespunzător, conștiința apartenenței la o categorie cu interese profund asemănătoare. Termenul elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vom trece succesiv în revistă argumentele care pledează în favoarea unității elitei conducătoare sau a pluralității elitelor în competiție. CAPITOLUL 2 ELITA - CLASĂ CONDUCĂTOARE Relațiile dintre noțiunea de elită și cea de clasă socială sunt învăluite în confuzie. Pentru unii, elita (elită conducătoare, guvernamentală, de putere) este o clasă socială, întrucât are caracteristicile majore ale acesteia: statut mai mult sau mai puțin omogen, nivel de formație și de venituri corespunzător, conștiința apartenenței la o categorie cu interese profund asemănătoare. Termenul elită s-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elita (elită conducătoare, guvernamentală, de putere) este o clasă socială, întrucât are caracteristicile majore ale acesteia: statut mai mult sau mai puțin omogen, nivel de formație și de venituri corespunzător, conștiința apartenenței la o categorie cu interese profund asemănătoare. Termenul elită s-ar suprapune deci sintagmei „clasă conducătoare”, (ruling class, în literatura de limbă engleză). Pentru alții, dimpotrivă, fiecare clasă are propria elită și am putea număra tot atâtea elite câte clase sociale deosebim. Astfel, vedem cum reapare folosirea controversată a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
omogen, nivel de formație și de venituri corespunzător, conștiința apartenenței la o categorie cu interese profund asemănătoare. Termenul elită s-ar suprapune deci sintagmei „clasă conducătoare”, (ruling class, în literatura de limbă engleză). Pentru alții, dimpotrivă, fiecare clasă are propria elită și am putea număra tot atâtea elite câte clase sociale deosebim. Astfel, vedem cum reapare folosirea controversată a singularului și a pluralului. Dar, în acest capitol, va fi vorba efectiv despre elită, în calitatea ei de minoritate conducătoare, oricare ar
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
corespunzător, conștiința apartenenței la o categorie cu interese profund asemănătoare. Termenul elită s-ar suprapune deci sintagmei „clasă conducătoare”, (ruling class, în literatura de limbă engleză). Pentru alții, dimpotrivă, fiecare clasă are propria elită și am putea număra tot atâtea elite câte clase sociale deosebim. Astfel, vedem cum reapare folosirea controversată a singularului și a pluralului. Dar, în acest capitol, va fi vorba efectiv despre elită, în calitatea ei de minoritate conducătoare, oricare ar fi unitatea sau diversitatea acestei minorități. Teoria
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
engleză). Pentru alții, dimpotrivă, fiecare clasă are propria elită și am putea număra tot atâtea elite câte clase sociale deosebim. Astfel, vedem cum reapare folosirea controversată a singularului și a pluralului. Dar, în acest capitol, va fi vorba efectiv despre elită, în calitatea ei de minoritate conducătoare, oricare ar fi unitatea sau diversitatea acestei minorități. Teoria elitelor (studiul sistematic al proceselor care afectează elitele conducătoare) a fost considerat în mod frecvent un substitut al teoriei luptei de clasă. Totuși, să reținem
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
câte clase sociale deosebim. Astfel, vedem cum reapare folosirea controversată a singularului și a pluralului. Dar, în acest capitol, va fi vorba efectiv despre elită, în calitatea ei de minoritate conducătoare, oricare ar fi unitatea sau diversitatea acestei minorități. Teoria elitelor (studiul sistematic al proceselor care afectează elitele conducătoare) a fost considerat în mod frecvent un substitut al teoriei luptei de clasă. Totuși, să reținem că declinul noțiunii de luptă de clasă în cursul ultimelor decenii nu a favorizat câtuși de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
reapare folosirea controversată a singularului și a pluralului. Dar, în acest capitol, va fi vorba efectiv despre elită, în calitatea ei de minoritate conducătoare, oricare ar fi unitatea sau diversitatea acestei minorități. Teoria elitelor (studiul sistematic al proceselor care afectează elitele conducătoare) a fost considerat în mod frecvent un substitut al teoriei luptei de clasă. Totuși, să reținem că declinul noțiunii de luptă de clasă în cursul ultimelor decenii nu a favorizat câtuși de puțin noțiunea de elită. Individualismul egalitarist ambiant
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
proceselor care afectează elitele conducătoare) a fost considerat în mod frecvent un substitut al teoriei luptei de clasă. Totuși, să reținem că declinul noțiunii de luptă de clasă în cursul ultimelor decenii nu a favorizat câtuși de puțin noțiunea de elită. Individualismul egalitarist ambiant a creat, desigur, un climat defavorabil ideii de bariere de clasă, dar acest climat nu este deloc mai favorabil ideii de categorii, care n-ar fi accesibile decât în mod selectiv. Este evocată mai degrabă omogenizarea relativă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai favorabil ideii de categorii, care n-ar fi accesibile decât în mod selectiv. Este evocată mai degrabă omogenizarea relativă a gusturilor și a practicilor într-o societate nivelată, în sânul ierarhiilor relativ fluide. Dar caracterul aparent antitetic al teoriei elitelor și al teoriei luptei de clasă merită să ne oprim mai îndelung asupra acestui aspect. Pentru majoritatea autorilor din secolul al XIX-lea (și pentru Marx, mai ales) statul, guvernarea și politica sunt epifenomene care nu merită o tratare aparte
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Aron, revoluțiile din trecut s-au produs întotdeauna sub impulsul unor minorități sau au numărat minorități printre beneficiari (Aron, 2002, p. 51). Așadar, până aici, ne putem limita la o suprapunere a ideii de clasă dominantă și a celei de elită conducătoare. În concepția de inspirație marxistă, această suprapunere nu e totuși o constantă a istoriei: ea nu este destinată să dureze. Revoluția proletară trebuie să se distanțeze de această eternă revenire a unor minorități la funcțiile de conducere. Punând capăt
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
societăți fără clase. Viziunea de tip marxist a schimbării sociale se bazează deci pe ideea unei transformări radicale ce suprimă confruntările trecutului și face să devină caducă distincția dintre minoritatea conducătoare și majoritatea dominată. Asupra acestui punct, teoreticienii clasici ai elitelor (Pareto, Mosca și Michels) se îndepărtează în mod categoric de viziunea unui viitor legată de teoria luptei de clasă. În concepția lor, nu există nici o rațiune serioasă pentru ca domnia minorităților conducătoare să ia sfârșit, iar credința în instaurarea unei ordini
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care ar aboli deosebirile dintre dominatori și dominați ține de utopia socială. Toate societățile omenești cunoscute au fost conduse de minorități, făcându-ne să credem că numai caracteristicile acestor minorități pot varia. O schimbare revoluționară ce pune capăt dominației unei elite nu poate decât să aducă la putere o altă elită. Totuși, în plan teoretic, nu există o adevărată contradicție între lupta de clasă și dominația elitelor. O societate poate fi lipsită de clase, traversată de antagonisme între acestea, și poate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
utopia socială. Toate societățile omenești cunoscute au fost conduse de minorități, făcându-ne să credem că numai caracteristicile acestor minorități pot varia. O schimbare revoluționară ce pune capăt dominației unei elite nu poate decât să aducă la putere o altă elită. Totuși, în plan teoretic, nu există o adevărată contradicție între lupta de clasă și dominația elitelor. O societate poate fi lipsită de clase, traversată de antagonisme între acestea, și poate să rămână în același timp condusă de o minoritate care
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
numai caracteristicile acestor minorități pot varia. O schimbare revoluționară ce pune capăt dominației unei elite nu poate decât să aducă la putere o altă elită. Totuși, în plan teoretic, nu există o adevărată contradicție între lupta de clasă și dominația elitelor. O societate poate fi lipsită de clase, traversată de antagonisme între acestea, și poate să rămână în același timp condusă de o minoritate care nu se identifică pe deplin cu niciuna dintre clasele ei. În schimb, pe un plan metateoretic
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Pentru teoreticienii luptei de clasă, devenirea istorică este purtătoarea unei promisiuni de domolire a istoriei, într-o societate reconciliată cu ea însăși. Astfel, suntem în fața unei viziuni fundamental optimiste a viitorului omenirii, bazată pe ideea de progres. În comparație cu ea, teoriile elitelor apar chiar de la început pesimiste, chiar dacă, înainte de toate, se vor realiste. Concepția acestor teoreticieni despre cursul istoriei este ciclică. În istorie, nu există desăvârșire. Aceleași cauze produc aceleași efecte și nici un proiect de reorganizare socială nu poate elimina necesitatea unei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
apar chiar de la început pesimiste, chiar dacă, înainte de toate, se vor realiste. Concepția acestor teoreticieni despre cursul istoriei este ciclică. În istorie, nu există desăvârșire. Aceleași cauze produc aceleași efecte și nici un proiect de reorganizare socială nu poate elimina necesitatea unei elite conducătoare; în schimb, ceea ce se poate schimba, în bine sau în rău, este felul în care elita conducătoare își asigură puterea. În raport cu ideologia progresului care domină secolul al XIX-lea, într-o formă sau alta, teoreticienii elitelor de la începutul secolului
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
este ciclică. În istorie, nu există desăvârșire. Aceleași cauze produc aceleași efecte și nici un proiect de reorganizare socială nu poate elimina necesitatea unei elite conducătoare; în schimb, ceea ce se poate schimba, în bine sau în rău, este felul în care elita conducătoare își asigură puterea. În raport cu ideologia progresului care domină secolul al XIX-lea, într-o formă sau alta, teoreticienii elitelor de la începutul secolului XX aduc o perspectivă complet diferită. Tendința spre oligarhizare Pentru teoreticienii elitelor, în istoria omenirii, există unele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elimina necesitatea unei elite conducătoare; în schimb, ceea ce se poate schimba, în bine sau în rău, este felul în care elita conducătoare își asigură puterea. În raport cu ideologia progresului care domină secolul al XIX-lea, într-o formă sau alta, teoreticienii elitelor de la începutul secolului XX aduc o perspectivă complet diferită. Tendința spre oligarhizare Pentru teoreticienii elitelor, în istoria omenirii, există unele constante ce reapar în fiecare epocă sub noi forme. Tendințele recurente pe care ei le-au pus în evidență par
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rău, este felul în care elita conducătoare își asigură puterea. În raport cu ideologia progresului care domină secolul al XIX-lea, într-o formă sau alta, teoreticienii elitelor de la începutul secolului XX aduc o perspectivă complet diferită. Tendința spre oligarhizare Pentru teoreticienii elitelor, în istoria omenirii, există unele constante ce reapar în fiecare epocă sub noi forme. Tendințele recurente pe care ei le-au pus în evidență par să le fi justificat recursul la noțiunea de lege. În zilele noastre, sociologii, conștienți de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]