6,312 matches
-
de o parte, de acțiunea omnipotenta exercitată de timp și, pe de altă parte, de constrângerile spațiale. Pentru a explica toate aceste detalii într-o manieră satisfăcătoare, vă trebuie să fac apel, în continuare, la mai multe elemente din câmpul esteticii. De vreme ce am definit deja conceptul de "viziune", deopotrivă în dimensiunile sale empirica și estetizata, trebuie să mă opresc acum asupra a două concepte aproape la fel de importante în gândirea lui Blake, i.e. acelea de "timp" și de "spațiu"139. Pentru că lectorul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
of Creation which was an act of Mercy [...]" (E: 563). Numai Eternitatea contează, fiindcă numai ea constituie manifestarea adevărului vizionar. Astfel, precizează Damon, "Artele descoperă și înregistrează Adevărul Etern" (1988, p. 129). Aici se gaseste miezul relației dintre ontologie și estetică, așa cum îl postulează Blake. Datorită faptului că Eternitatea este singura realitate și că identitățile sunt imuabile, artistul își poate compune opera înainte de a se întrupa el însuși, fapt care accentuează caracterul de acheiropoieton al acesteia 144. Pe baza prezentării de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de Tannenbaum. Potrivit acestuia, Blake interpretează activ și reușește chiar să transforme moștenirea biblică, reformulând, prin această, un credo miltonian: "Întocmai lui Milton, Blake s-a bazat pe tradiția biblică pentru a afirma, în teorie și în practică, superioritatea unei estetici bazate pe Biblie, dar după aceea fidel esteticii fundamental revoluționare pe care el și Milton o aveau în comun el a transformat tradițiile pe care le-a moștenit, inclusiv pe cea a lui Milton" (1982, p. 24). Ronald Paulson gândește
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
reușește chiar să transforme moștenirea biblică, reformulând, prin această, un credo miltonian: "Întocmai lui Milton, Blake s-a bazat pe tradiția biblică pentru a afirma, în teorie și în practică, superioritatea unei estetici bazate pe Biblie, dar după aceea fidel esteticii fundamental revoluționare pe care el și Milton o aveau în comun el a transformat tradițiile pe care le-a moștenit, inclusiv pe cea a lui Milton" (1982, p. 24). Ronald Paulson gândește figură lui Milton în termenii unor dihotomii puternice
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
un text consacrat creației și redempțiunii spirituale, ceea ce reiterează funcțiile primare ale cetății lui Los. Este demn de semnalat și faptul că Golgonooza împrumuta, conștient sau inconștient, forma unei mandala (termen sanscrit desemnând "cercul"), o figură geometrica larg răspândită în estetică religioasă orientala, sugerând armonia și comunicarea ideală. Urmând descrierea psihanalitica executată de Jung, Gallant observa că "mandalele exprimă ideea de ordine și de echilibru. Multe iau forma unor sfere rotitoare; alte motive mandalice sunt grădinile, ochii, rotile, orașele" (1978, p.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a viziunilor înregistrate, nici stabilirea genealogiei acestora. 100 Frye echivalează "viziunea" cu "forță creatoare a artistului" (1990, p. 25). 101 William Richey observa că teoria artistică a lui Blake este în continuă metamorfoza, trecând de la un primitivism neoclasic la o estetică inspirată de Biblie (1996, p. 10). 102 Laurence J. Rosán crede că termenul "misticism" are două sensuri: pe de o parte, el desemnează "o doctrină filosofica, anume aceea că o conștiință individuală poate și trebuie să experimenteze unirea cu "divinul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
care ar fi trebuit pusă sau la care chiar ar fi trebuit să se răspundă pentru a soluționa misiunea "Tehnologie, difuzare a culturii și a comunicării". Trebuie fixat conceptual acest domeniu care, în reprezentările colective, este împărțit între o dominantă estetică a culturii și o dominantă tehnologică a comunicării (1982, p. 11). Numeroase abordări parțiale au definit comunicarea. Cele mai multe au încercat să o reducă la propriul lor domeniu. În ceea ce ne privește, preluăm afirmațiile lui A. Mattelart și Y. Stourdzé (1982
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în plus și studiile inedite ale unor tineri cercetători (filologi, filosofi, sociologi) dintre care unele sunt absolut notabile: Opoziție semantică de alteritate în nuvelele Moara cu noroc și Comoara (Alexandra Indrieș), Schiță pentru o poetică sociologică a personajelor, Coordonate ale esteticii lui Ioan Slavici (Ion Iliescu). Eforturile profesorilor Dimitrie Vatamaniuc și Mircea Zaciu care repun în discuție creația lui Slavici nu au rămas, așadar, fără urmări. Dacă cel dintâi se dedicase cu devoțiune unei munci sisifice care consta atât în publicarea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Adevărul etern al artei. [...] Este pur și simplu om al timpului său"40. Această atitudine s-a tradus în operă printr-o obiectivare fără detașare, căci intuițiile artistice ale scriitorului sunt mai apropiate de criteriul modern al autenticității decât de estetica clasicismului pe care o îmbrățișează Caragiale. Ar trebui susține criticul "să revizuim imaginea pe care i-o păstrăm lui Slavici și să-l vedem ca pe un precursor nu numai al lui Rebreanu, ci prin ideile și intuițiile sale despre
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
literară artistică și culturală, anul II (1925), nr. 42-43 (29 august-5 septembrie 1925). Ilica Anton și Nan Lavinia Monica, Toposul în creația lui Ioan Slavici-eseu la o nouă lectură, Editura Fundației Culturale "Ioan Slavici", Arad, 1999. Iliescu Ion, "Coordonate ale esteticii lui Ioan Slavici" în Slavici Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977. Indrieș Alexandra, "Opoziție semantică de alteritate în nuvelele Moara cu noroc și Comoara", în Slavici Evaluări critice, Editura Facla, Timișoara, 1977. Lăsconi Elisabeta, "Mara de la epopeea burgheză la abisul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lingvistic german (1775-1918) -Un studiu imagologic, traducere și introducere de Dumitru Hîncu, Editura Univers, București, 1997. Hitchins Keith, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania (1700-1868), ediție de Pompiliu Tudor, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987. Ianoși Ion, Sublimul în estetică, Editura Meridiane, București, 1983. Jankélévitch Vladimir, Paradoxul moralei, traducere de Janina Ianoși, postfață de Ion Ianoși, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1997. Johnston William M., Spiritul Vienei. O istorie intelectuală și socială 1848 1938, traducere de Magda Teodorescu, Editura Polirom, 2000. Liiceanu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
arătat în subcapitolul dedicat romanului Mara că Persida se confrundă, de fapt, doar cu interdincția de natură psihologică, cea mai puternică dintre toate și fundamentală în luarea unei decizii vitale. 211 J.A. Eberhard își publică în anii 1803-1805 Manualul esteticii. El dă definiții ale frumosului, miraculosului, naivului, sublimului, idealului, interesantului ș.a.: "Sublimul e ceea ce produce admirație". 212 "Radu, poema de Ronetti-Roman", op. cit., p. 147. 213 "Sublimul presupune la eul contemplator o forță a eului puțin comună, o puternică sentimentalitate. Cel
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
doua perioadă postbelică, totul decurge ca și cum, la intervale regulate, ceea ce o anumită modă duce cu sine o altă modă tinde să restituie. E o restituire evident incompletă, fragmentară, deformată, dar în care refrenul unui cîntec, un anumit vocabular, elementele unei estetici decorative, amintirea pierdută a unor obiceiuri desuete vin totuși să așeze în ceea ce este actual la nivelul gustului și al sensibilității imaginea înnobilată a unui trecut mitizat. Este, fără îndoială, dificil, dacă nu chiar imposibil să atribuim fenomenului o consonanță
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
omului este o monografie de antropologie filosofic, realizat pe baza unor vaste cunoștințe, temeinic receptate și revizuite, într-un viu și original spirit de sintez. Structura crții însși trimite la problemele pe care antropologia fizic, psihologia, psihologia social, etica, sociologia, estetica, religia și economia le ofer ca temeiuri pentru explicarea omului. Capitolele III-IX corespund cercetrii omului în funcție de datele și rezultatele din științele enumerate, pe care autorul le-a adâncit și le-a folosit în descifrarea problematicii umanului. Lucrarea cuprinde analizele unui
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
s consacre principiul cardinal al teoriei sale: amânarea ca form specific uman de rspuns la stimul. Defileaz astfel prin fața noastr, ca într-o adevrat pledoarie filosofic, domeniile antropologiei fizice (capitolul III, psihologiei (cap. IV, sociologiei (cap. V, eticii (cap. VI, esteticii (cap. VII, religiei (cap. VIII și economiei (cap. IX, toate privite și explicate din aceeași perspectiv a principiului amânrii. Cci a înfțișa atâtea planuri ale existenței ca prezidate de un singur mecanism, ca rspunzând unei invariabile scheme euristice, nu poate
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Omului, publicat în Revista Fundațiilor, fiind reluat în volumul de exegeze intitulat Kalokagathon, aprut la Editura Eminescu în anul 1985. ARTA CA PLCERE A ARTIFICIALITȚII Dovada cea mai expresiv și mai convingtoare a triumfului artificialitții i-o ofer gânditorului nostru estetica și obiectul su, creația artistic. De la început, trebuie observat c ideea lui Ralea apare ca o soluție cel puțin surprinztoare, dat fiind evoluția de pân atunci a criticului literar care ne obișnuise cu polemica sa permanent contra școlii estetice de la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de concepție și de execuție a construcției. Ca și în alte împrejurri anterioare, Ralea ni se recomand și în planul convingerilor sale estetice drept un adversar intratabil al vitalismului. Lucrul e cu atât mai demn de remarcat, cu cât curentul esteticii vitaliste e bine reprezentat, atât în gândirea strin, cât și în cea româneasc, de la Jean-Marie Guyau și Nietzsche pân la Eugeniu Speranția (Papillons de Schumann, Radu I. Paul (Viața estetic, vol.II, 1937) și Petru Comarnescu (Kalokagathon, 1946). Se poate
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
poate da, plcerea estetic, pe lâng indiferența vital, se caracterizeaz, în al doilea rând, printr-o plcere de triumf relativ sau absolut, adic printr-un sentiment de stabilire a gradului de izbutire 92 Se observ cum și în cazul interpretrii esteticii, Ralea opune naturalului spontan artificialul, artificialitatea fiind opusul a ceea ce este dat ca existent în mediul înconjurtor, deci un produs al omului. RELIGIA CA ELIMINARE A RELATIVULUI DIN EXISTENȚ O form și mai concludent a negrii determinismului vital, o reprezint
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
provocare, sau, cel mult, un pretext pentru meditație la o realitate care îl fcuse și pe Malraux s susțin c Secolul urmtor va fi mistic sau nu va fi deloc. În sfera comentariilor privind arta, în care Ralea limiteaz domeniul esteticii la fenomenul artistic omenesc, (ce are în vedere faptul subiectiv în contemplație și pe cel obiectiv în obiectul creeat, o asemenea circumscriere a problematicii esteticii este restrictiv de data aceasta, întrucât ea las în afar întreg esteticul din afara artei, iar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
sau nu va fi deloc. În sfera comentariilor privind arta, în care Ralea limiteaz domeniul esteticii la fenomenul artistic omenesc, (ce are în vedere faptul subiectiv în contemplație și pe cel obiectiv în obiectul creeat, o asemenea circumscriere a problematicii esteticii este restrictiv de data aceasta, întrucât ea las în afar întreg esteticul din afara artei, iar formularea citat și pus de noi între ghilimele nu sugereaz nici convingerea c esteticianul ar fi fost preocupat și de creația artistic propriu-zis. Cercetarea complementar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
enumerarea personalitților și operelor lor reprezentative ar putea continua, cu brio. Iar pentru a reveni la tema explicrii omului, în cadrul creia Mihai Ralea a excelat, spunem c nici în sfera filosofiei și a antropologiei filosofice, a artei și moralei, a esteticii și umanismului, a definirii și explicrii omului, din perspectiv socio-psihologic, politic, economic, artistic și moral-religioas, n-a fost singurul. Ca s dm doar un exemplu strlucit și de aceeași factur problematic ori tematic, vom cita Personalismul energetic și alte scrieri
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
de mari și prodigioase valori ale umanitții, Mihai Ralea avea de la început s se risipeasc în erudite teze de doctorat și o activitate publicistic impresionant, oscilând îndelung între cariera de antropolog pe linia filosofiei științifice, a sociologiei, pedagogiei, psihologiei și esteticii, ceea ce i-a adus și satisfacții și neajunsuri. Nu întâmpltor, în 1941 când se elabora Istoria filosofiei, Omagiul lui loan Petrovici în cinci volume, în vreme ce alți colegi de generație își fixaser ferm opțiunile pentru preocuprile trecute, prezente și viitoare, Mihai
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
și N. Petrescu, din București, și dup Petre Andrei, V. Harea, I. Lupu și E, Moisuc, toți din lași, ocupând un interes moderat din partea responsabilului de ediție; toate celelalte secvențe ale masivului opuscul (Tendințe, teorii și sisteme, de N. Bagdasar, Estetica, Filosofia dreptului și Filosofia culturii, de același nici mcar pomenindu-l. Or, deși nu publicase în volum, convingerile sale într-o multitudine de probleme privind omul, (Explicarea omului apare doar cinci ani mai târziu, existau risipite în prestigioasele reviste de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
contribuții Ideea de revoluție în doctrinele socialiste, Introducere în sociologie și Contribuții la știința societții ,(apelând mcar la Definiția omului studiul deja publicat, alturi de alte numeroase eseuri ar fi putut mcar s-l menționeze printre titularii direcțiilor noi din estetica, pedagogia, filosofia dreptului și a culturii, chiar a antropologiei filosofice românești, ceea ce s-ar fi impus cu temei. Fiecare abordare a uneia sau alteia dintre ideile care l-au cluzit pe Ralea în elaborarea unei explicații in integrum este un
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
multe și diferite feluri de frumusețe în matematică. În teoria numerelor, cea mai de seamă pare a fi frumusețea detaliului aproape infinit; în algebra abstractă, frumusețea este, în principal, în generalitate. Diverse domenii ale matematicii au astfel un standard de estetică diferit. Istoria cea mai timpurie a matematicii trebuie să fi fost, bineînțeles, speculație, atât timp cât acum nu există, și nici nu pare să fi existat vreodată, vreo dovadă convingătoare. Se pare, totuși, că la baza vieții primitive a fost construită, în
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]