4,693 matches
-
sine, dar și că munca trebuie respectată și răsplătită. O lecție pe care , o învață mult prea timpuriu: în orice împrejurare va trebui să înfrunte viața plină de curaj și tenacitate. Vera Crăciun a reușit prin această mică povestire, o evocare orală, (nu numai scrisă), ea având rolul de povestaș aflat în fața copiilor. Se întrerupe, amână relatarea, reia de unde a rămas, ori taie scurt firul poveștii, rezumând într-o idée. Într-un cuvânt, evocarea este dinamică, vie, animă asistența și lasă
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
a reușit prin această mică povestire, o evocare orală, (nu numai scrisă), ea având rolul de povestaș aflat în fața copiilor. Se întrerupe, amână relatarea, reia de unde a rămas, ori taie scurt firul poveștii, rezumând într-o idée. Într-un cuvânt, evocarea este dinamică, vie, animă asistența și lasă loc propriilor amintiri și păreri. Se poate spune că este o povestire interactivă, care ar putea fi dramatizată pentru emisiunile de teatru la microfon pentru copii. Raza de speranță că viața i se
Mura by Vera Crăciun () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1734_a_92272]
-
fi în spațiul nostru ancestral: în Carpați, la Nistru, la Tisa, la Dunăre și la Pontul Euxin. Personal, consider Unionismul drept un cod comportamental, un sistem de cugetare și meditație, un mit, o enigmă istorică și lingvistică, un ansamblu de evocări și o practică. Unionist sincer poate fi doar un idealist înnăscut, deoarece reîntregirea națională este un ideal, care presupune o schimbare radicală, efort și riscuri asumate. Însă, în structura oricărei populații, cei deschiși schimbărilor (constructiviștii creativi, inovatorii) nu depășesc cota
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
văd ce a rămas din amintirea părintelui Argatu. Îl caut pe părintele Ieronim», zic unui călugăr vioi, care umbla prin fața mânăstirii. Obrazul roz - să-l tai cu un fir de păr. Îl urmau doi feciori cu o cameră de filmat. «Evocarea părintelui Argatu? Se supără Patriarhul Teoctist dacă acordăm interviuri...» Văd un călugăr bătrân pe terasă, pălindu-se la soare, cu picioarele învelite într-o blană de miel. Lângă blană, un motan bălțat, parcă la fel de bătrân, care mârâie și clănțăne ca
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
iar obiectul material exterior, partitura, nu va dispărea odată ce amintirea va exista și va depinde numai de noi să o evocăm? Ar trebui prin urmare să revenim la teoria pur fiziologică a memoriei, să admitem că creierul este suficient pentru evocarea și recunoașterea acestor amintiri. Credem totuși că între un muzician care cîntă pe de rost și unul care urmărește notele pe portativ nu există decît o diferență de grad. Să remarcăm că, înainte de a o învăța pe de rost, cel
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
decît al nostru? Oricît de rare ar fi faptele de acest gen, chiar excepționale, e de ajuns să se poată atesta cîteva pentru a stabili că memoria colectivă nu explică toate amintirile noastre și că, poate, ea nu explică singură evocarea unei amintiri oarecare. La urma urmei, nimic nu dovedește că toate noțiunile și imaginile care intervin în memorie, împrumutate din mediile sociale din care facem parte, nu acoperă, ca un ecran, o amintire individuală, chiar și în cazul în care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu le-ar privi decît sub aspectul care-l interesează, astfel încît să se distingă de ceilalți 39. Pe de altă parte, ar fi capabil, în anumite momente, să se comporte doar ca membru al unui grup care contribuie la evocarea și întreținerea amintirilor impersonale, în măsura în care acestea intersectează grupul. Dacă aceste memorii se întrepătrund adesea, mai ales dacă memoria individuală poate, pentru a-și confirma unele amintiri, pentru a le preciza și chiar pentru a-și umple unele lacune, să se
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
să se găsească locuri pentru mormintele noi. Dacă mediul social trecut n-ar subzista pentru noi decît prin notații istorice, dacă memoria colectivă, în general, n-ar cuprinde decît date (atașate unor evenimente definite în termeni generali) și definiții sau evocări abstracte ale evenimentelor, ea ne-ar rămîne cu totul exterioară. În societățile noastre naționale, atît de largi, multe existențe se derulează fără nici un contact cu interesele comune ale celor mai mulți dintre cei care citesc ziarele și acordă o oarecare atenție afacerilor
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
văzute mi-au permis să-l completez și să-l clarific, dar în același timp mi-a dezvăluit ceea ce lipsea. Astfel încît am crezut că extrăsesem din propria memorie ceea ce văzusem material și că puteam, printr-un simplu efect de evocare interioară, să recuperez ceea ce-mi scăpa. Vom răspunde așadar astfel cînd ni se va vorbi despre amintiri revenite dintr-o dată, fără ca persoana să se mai fi gîndit la ele: 1. Spuneți că nu v-ați mai gîndit niciodată la
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Astfel, multitudinea memoriilor colective și a curentelor de memorie, precum și a problemelor legate de intersectarea lor se va raporta la ideea, abordată în Cadrele sociale, de pierdere a familiarității, în amnezie sau în vis, cadrele permițînd, prin caracterele lor convenționale, evocarea unei memorii colective. Curentul de memorie se transformă așadar în Memoria colectivă, ajungînd de la o memorie psihologică la o memorie culturală. Evoluția de sens a curentului de memorie marchează evoluția gîndirii lui Halbwachs: curentul de memorie oscilează între o reinterpretare
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Perfectul simplu este un timp al trecutului, însă servește mai puțin înscrierii temporale a evenimentelor și mai mult inserării lor într-un univers textual autonom, într-un ritual narativ. Desigur, există o legătură naturală între narațiunea la perfect simplu și evocarea unor evenimente trecute, însă aceasta este o convenție internă narațiunii, și nu o adevărată ancorare temporală, ca în "discursul direct": se presupune că întâmplarea ar fi doar încheiată pentru ca "povestirea" să aibă loc. "Prin perfectul său simplu, verbul face parte
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de femeie și zgomot de pahare sparte. Dar nu s-a terminat prea rău pentru cei din Sault fiindcă dădeau toți în Tony. Băiatul lui Marguerite și-a scrântit mâna pentru că pumnul i s-a oprit în marmura tejghelei 108. Evocarea unei bătăi între săteni și un cântăreț mediocru, Tony, se bazează pe alternanța dintre perfectul compus și perfectul simplu, care nu corespunde întru totul unei schimbări de plan enunțiativ. Caracterul "vorbit" al textului se menține de la un capăt la altul
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
pentru descrierile lumii exterioare, cât și pentru gândurile personajelor: fac parte oarecum din aceeași sferă. Or, să ne aducem aminte că, într-o narațiune, imperfectul își asumă o dimensiune non-dinamică. Deoarece imperfectul și non-persoana sunt folosite în discursul raportat, în evocarea întâmplărilor obișnuite și în descrierea lumii, acest fapt induce o viziune deosebită asupra lumii potrivit căreia conștiința se fixează de lucruri și timpul se topește în descriere sau repetare. De altfel, în discursul indirect liber trecut, prezentul și viitorul se
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
care au aceeași funcție de a modifica substantivul: o iarbă de smarald, o piele de abanos... Când Flaubert scrie în Educația sentimentală (II, IV) "apusul întindea la înălțimea unui om o lumină roșiatică", grupul nominal nu denotă doar un obiect, ci evocarea unei emoții estetice provocate de spectacolul apusului de soare peste Arcul de Triumf. Aceste diferite tipuri de grupuri nominale, interpretate drept non-clasificatoare (o albeață de crin, o zăpadă imaculată...) întrețin un raport privilegiat cu discursul literar. Ceea ce nu înseamnă că
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
timp: caracterizează un anumit obiect (în cazul de față, zâmbetul anumitor persoane într-un anumit loc), prezentându-l ca pe un exemplar dintr-o clasă pe care o reconstituie. Empatia ia forma înțelegerii culturale, a împărtășirii unui univers de stereotipuri. evocarea unei experiențe personale: aici, centrul deictic este un personaj bine identificat; alegerea demonstrativului provoacă o puternică empatie, cititorul având impresia că poate ajunge la referenți prin conștiința personajului: Înainte s-adoarmă, s-a gândit la singurătatea lui, la vremea aceea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
articulați pe genurile de discurs.) ARABYAN M., 1994 Le paragraphe narratif, L'Harmattan, Paris. (Un amplu studiu despre rolul paragrafului în narațiunea literară.) CHAROLLES M., 1978 "Introduction aux problèmes de la cohérence des textes", Langue française, nr. 38, pp. 7-41. (O evocare a principalelor fenomene privind coerența.) 1988 "Les études sur la cohérence, la cohésion et la connexité textuelles depuis la fin des années 1960", în Modèles linguistiques, X, 2, Presses universitaires de Lille, pp. 45-66. (Un bun rezumat al evoluției gramaticii
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
serii de tușe discrete. În acest extras, decalajul este produs în special de adăugarea după ce odinioară îl iubiseră vecinele, de contradicția din Părintele, om mai în vârstă, era un foarte bun preot și argumentele invocate pentru a apăra această contradicție. Evocarea vecinelor suprimă caracterul fix al expresiei pe care vecinii îl iubeau, afectând retroactiv o valoare erotică lui iubeau, valoare incompatibilă cu statutul ecleziastic. În privința argumentului referitor la sobrietatea Părintelui, el se află, la rândul lui, în contradicție cu purtarea la
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
la 12 octombrie 1972, are semnificația unui moment cu totul deosebit nu prin simpla scurgere a timpului, ci prin realizările gândirii medicale ieșene În chirurgia sistemului nervos și implicit În calitatea asistenței medicale. În acest moment aniversar, s-a impus evocarea pionierilor neurochirurgiei ieșene, a creatorilor neurochirurgiei moderne românești profesorul Alexandru Moruzi - la Iași, profesorul Dumitru Bagdazar - la București, precum și a profesorului C. Arseni - la București și a profesorului N. Oblu, ce au realizat baza materială și științifică În fundamentarea neurochirurgiei
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
atât de cinic! Am spus-o deja: întins pe pat, în întuneric, mă simțeam mic, în primejdie și lipsit de apărare. M-a salvat de o puternică depresie o scenă care s-a petrecut atunci pe hol și a cărei evocare am promis c-o voi face. Să fi fost două noaptea. Venind de pe hol, unde, în dreptul rezervei mele, se aflau niște fotolii, o canapea și o masă ca loc de refugiu pentru cei care aveau insomnii, am auzit niște râsete
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
născut desenul „de la Iași“. De mirare că, deși cele două gravuri s au aflat de atâtea ori sub ochii istoricilor de artă, trucul autorului a rămas nerelevat. Să nu fim, totuși, prea severi cu Doussault! Folosind aceleași sintagme plastice în evocarea celor două capitale, el pleda, în felul lui, pentru unirea Principatelor... „Mes chères sœurs“, scrie Kogălniceanu din Lunéville la 9 sept. 1834, „écrivez-moi, je vous prie, si mon père a changé d’habits et sur quel cheval il a été
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
galbeni în strada Sf. Spiridon, în odaia de mosafiri, unde boieru m-a primit voios; era îmbrăcat cu o giubea portocalie, peste o libadea lungă de pambriu verde, având pe cap ișlicu.“ (Moravuri de altădată) Scena se petrece în 1845, evocarea ei e din 1891. Impresia de ciudățenie pe care o trezește ținuta bătrânului nu traduce totuși scurgerea unei jumătăți de veac, ci sentimentul de atunci al memorialistului. Îl regăsim nemijlocit în mai multe relatări ale timpului. În 1846, în drumul
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
coopera cu un alt popor și îi determină să dorească aceeași guvernare cu condiția ca aceasta să-i reprezinte în exclusivitate și să răspundă cerințelor lor".238 La Renan, imagi-nea plebiscitului cotidian este totuși remarcabilă atît prin capacitatea sa de evocare cît și prin eschiva pe care o reprezintă, fiindcă, dacă acesta a avut loc în 1860, pentru a anexa Franței Savoia, a fost falsificat atît prin circumstanțele efemere ale momentului cît și prin manevrele Statului care-și urmărea avantajele sale
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sub conducerea lui Eugen Barbu, o rușine a literaturii române? Sau patimile care-l stăpâneau pe Eugen Jebeleanu l-au orbit și l-au împiedicat să judece sincer, cinstit, onest fosta conducere a revistei? Să fi fost o rușine frumoasele evocări ale lui Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Titu Maiorescu, Vasile Voiculescu, George Coșbuc, Gib Mihăescu, Eugen Lovinescu, Tudor Arghezi, Vasile Pârvan, Adrian Maniu? Dar promovarea lui Mircea Eliade și a lui Eugen Ionescu, radioasele figuri ale exilului românesc, într-un moment
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
antisemite din perioada rebeliunii legionare, dar erau contrazise afirmațiile sovietice referitoare la intențiile lui Preda de reabilitare a lui Ion Antonescu. Potrivit autorului acestui articol, "pentru ruși trebuie să fie suspecte nuanțele care constituie o răzvrătire contra șabloanelor din lozinci. Evocarea și reconstituirea istoriei nu pot fi considerate de minți schematice ca cele de la Kremlin decât ca deviaționism"72. În această situație, întreaga discuție asupra Delirului va avea ca ax principal, nu valoarea literară a cărții 73, ci orientarea naționalistă a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
canonizarea oferită de către comanditarul partinic 2. În cele din urmă, încrederea PMR în Aurel Baranga este justificată, iar sumarul antologiei de autor este paradigmatic. De la anatomia frământărilor de conștiință ale intelectualității tehnice în procesul de industralizare (Iarbă rea), trecând prin evocarea sacrificiilor luptătorilor în ilegalitate (Pentru fericirea poporului, scrisă alături de N. Moraru) și încheind cu miracolul colectivizării (Într-o noapte de vară), repertoriul de instantanee iconice răspunde comenzii sociale a RPR. Textul dramatic se alătură marilor narațiuni fondatoare, iar spațiul discursiv
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]