5,084 matches
-
era extins În mișcarea ce corespundea situației din piesă. Montajul a evoluat firesc, fără să ne gândim la ordinea frazelor din textul propriu-zis, ci la situațiile-cheie ale piesei și de acolo am găsit expresia cea mai adecvată de a le explora liber În ritm. Colajul final nu a urmat deloc textul lui Euripide, dar prin Înlănțuirea de acțiuni-cheie, precis orchestrate, sentimentul piesei era recreat. Ne-am dat seama foarte repede că pentru Troienele aveam nevoie de un spațiu vast, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Înfuriat când, după un spectacol, niște „simpatizanți binevoitori“ mi-au adresat cuvinte ca acelea de mai sus. Le-am răspuns că nu mă Înțelegeau. Eram și sunt adept al unui stil fără stil și În teatru am vrut Întotdeauna să explorez toate formele cu același entuziasm. Iar prin natura mea sunt un tip eclectic și nu mi-e rușine de eclectismul meu. Într-o zi, la sfârșitul reprezentației cu Umbrelele, am aflat că cineva ținea morțiș să-mi vorbească. Mi s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
am debutat la Veneția, la vechiul Teatro La Fenice, Înainte de incendiu, tot cu Oneghin, am vrut să realizez o versiune total nouă. I-am telefonat lui Chloe Obolensky, care tocmai terminase scenografia la Mahabharata lui Brook și era interesată să explorăm ca bază documentară imagini cu totul inedite din cartea ei de fotografii despre vechea Rusie, publicată la Paris și la Londra. Versiunea de la Veneția a fost mai fidelă În autenticitate, mai realistă, dar, fiind În pericol de a părea mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
obligat să găsesc o cheie, să descopăr În această poveste incomprehensibilă ce anume l-a inspirat pe Bellini. Singura soluție era să caut ce se ascunde În spatele cuvintelor, În impulsul ce părea ilogic al acțiunii, și astfel am Început să explorez subconștientul personajelor. Împreună cu interpreții, am găsit o corespondență În psihologia fragmentată, obsesivă a unei lumi dominate de război, de teroare și de fanatism religios. Presiunea exercitată În familie și societate afectează relațiile: absurdul aparent al poveștii, odată proiectat pe acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
toată luna august a fost dedicată punerii laolaltă a celor trei tragedii. Odată ce actorii erau pregătiți și capabili să pronunțe cuvintele și să-și dirijeze atenția spre calitatea sunetului, a mișcării și a prezenței lor În spectacol, puteam Începe să explorăm Împreună spațiul de joc. Clădirea Naționalului, construită după gustul lui Ceaușescu, mă oripila, așa că Încercam să inventez soluții neobișnuite de a folosi spațiile. Cu toții am pornit În „prospecție“ prin labirinturile necunoscute ale clădirii, În căutarea unui loc pentru prologul Medeei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Întemeietoarele metodei numite viewpoints. Argumentul principal pentru care am ales-o nu a fost faptul că eu sunt convins de această metodă, ci acela că ea Îi fascinează pe studenții americani, așa Încât am vrut să le ofer prilejul să o exploreze la sursă. Viewpoints („puncte de vedere“) este o tehnică de improvizație care s-a dezvoltat În mediul postmodernist al dansului, prin descompunerea spațiului și a timpului În șase categorii. Anne Bogart a preluat și a dezvoltat aceste noțiuni și le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Viola, ca și de spectacolele realizate de Wooster Group, În care balanța Între video și teatru era justă. Bine dozată, tehnologia poate ajuta și stimula imaginația, deși reversul rămâne un pericol real. Mi-am asumat riscul și am decis să explorez piesa navigând liber Între acțiunea directă a actorilor pe scenă și proiecții de filme și fotografii pe ecran. Vechiul meu prieten Dan Nuțu, un artist complex și plin de talente, care a colaborat ca actor În multe din spectacolele mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
nisip. Ne obligase să ne punem pe noi lucruri pe care nu le purtam niciodată, nici În zilele cele mai geroase - niște jambiere și capișoane oribile care ne stânjeneau mișcările. Ne-a oprit când l-am incitat pe Serghei să exploreze mormanele pufoase și netede de zăpadă care vara erau ronduri cu flori. Nu ne-a lăsat să umblăm pe sub sistemul de țurțuri uriași ca tuburile unei orgi, agățați de streașini și strălucind magnific În lumina soarelui palid. Și a respins
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
face o scurtă vizită unui fluture cunoscut În habitatul lui specific, pentru a vedea dacă a apărut pe lume și dacă da, ce mai face. A venit o zi de iulie - prin 1910, probabil - când am simțit Îndemnul de a explora vasta Întindere mlăștinoasă de dincolo de râul Oredej. După ce am mers de-a lungul râului vreo patru-cinci kilometri, am găsit o punte șubredă de trecut cu pasul. În timp ce treceam râul, am zărit În stânga mea colibele unui cătun, meri, trunchiuri roșietice de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
oțel asupra unei ferestre luminate, În timp ce un mic mușchi devenit celebru Îi zvâcnea sub pielea Întinsă a fălcii. Când nu mai erau muzee și cinematografe care să ne găzduiască și abia se lăsase noaptea, nu ne mai rămânea decât să explorăm pustietatea celui mai mohorât și mai enigmatic oraș din lume. Umezeala glacială de pe genele noastre metamorfoza felinarele solitare de pe stradă În vietăți marine cu țepi prismatici. În timp ce traversam piețele vaste, diverse fantome arhitectonice se Înălțau brusc, tăcute, În fața noastră. Ne
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Cântec pentru oastea lui Igor (acea incomparabilă și misterioasă epopee de la sfârșitul secolului al doisprezecelea sau al celui de-al optsprezecelea), poeziile lui Pușkin și Tiutcev, proza lui Gogol și Tolstoi și minunatele lucrări ale marilor naturaliști ruși care au explorat și au descris pustietățile Asiei Centrale. La un stand de cărți din Market Place am descoperit Întâmplător o lucrare rusească, un exemplar la mâna a doua din Dicționarul interpretativ al limbii ruse vii de Dahl, În patru volume. L-am
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
singur, se prăbușește dintr-o dată, ca și cum, epuizat de dans, s-ar fi împiedicat și ar fi căzut. De la lirism la satiră, de la legendă la cotidian, de la portretul individului la mișcările de masă, de la amănuntul aparent nesemnificativ la simbolul gigantic, Dovjenko explorează, cu aceeași temeritate, posibilitățile noii arte, repede ajunsă la apogeu. * Mai văzusem Vânătoarea tragică în prima tinerețe. Pentru mine a fost epoca marilor filme: Moartea unui ciclist, Nopțile Cabiriei, Porte des Lilas, Strada Mare, Casa în care locuiesc, Flăcări și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cei militari, sau, mai precis, că marinarii care făceau călătorii mai lungi erau mai expuși decât restul. În fapt, viața pe punte era cam aceeași, pentru cei ce o aleseseră ca mod principal de existență, fie că pescuiau, transportau mărfuri, explorau teritorii sau se luptau. Furtunile devastatoare, valurile imense, stâncile neprevăzute, defecțiunile fatale, pierderea reperelor de orientare, erorile și cunoștințele precare de navigație, bolile inevitabile, greutățile cotidiene, toate, la un loc, au format drama vieții și a morții în eposul marin
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
caiet pe care l-a terminat și l-a pus pe foc. Regretul îl determină acum să se autopastișeze. Brumaru nu scrie decât poezia unei singure vârste, de multă dispărută, cea a inocenței. Universul poetului este lumea unui prunc care explorează camera, clătinându-se pe piciorușe. Constituite într-un leit-motiv, paharele pe care nu le poate atinge și care totuși pocnesc cu gingășie îl uimesc la fel de tare ca melcii, buburuzele și furnicile din iarbă. Obsesii și voluptăți de prunc îl îndeamnă
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
nu prin conținutul lor, punând la îndoială atât metodele, cât și criteriile curente de diagnostic. Credința fermă a cuiva nu poate fi considerată delirantă bazându-ne doar pe conținutul acesteia, ci numai prin felul în care este susținută. Filosoful german explorează fenomenul psihozei pe două axe, cea a dezvoltării personalității, în care unele reacții la experiența trăită se pot înscrie ușor, și cea a proceselor psihice, unde intervine ceva nou, un factor a cărui origine poate fi ori organică ori psihică
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sa corporală și pe povestea vieții sale grila de interpretare paranoică, propunându-ne o "prezentare teatrală și clarvăzătoare a propriului eu", instituind astfel o dimensiune nouă a propriei opere (Amossy 1995: 91-92). Inspirându-se din viziunea interpretativă a paranoicului, Dalí explorează "mecanismul" psihic specific acestei maladii mintale, într-un angrenaj care dezvăluie privirii o tulburare a percepției, dar care îi permite - prin asocierea sistematică a trăsăturilor obiectelor din realitatea exterioară cu cele ale obiectului care obsedează subconștientul - să le recreeze în conformitate cu
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cunoaștere, inaccesibile altfel. Reacția irațională, confuză față de tabloul lui Millet, atracție și repulsie în același timp, îl conduce pe autorul articolului la înțelegerea sexualității și morbidității profunde ce structurează și dă sens simbolic operei. În prima secțiune a studiului, Dalí explorează și analizează o experiență personală extrem de vie pe care a trăit-o în iunie 1932, când tabloul lui Millet îi apăru în minte "deodată, fără nici o amintire recentă și fără nici o asociere conștientă care să sugereze vreo explicație imediată", dar
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
intersubiectivă, a experiențelor iluzorii prin care arta devine o "lectură" fantasmatică a realului. Pictorul spaniol pare să își proiecteze deliberat, pe pânză, propriile obsesii și fetișuri. Arhitectura tablourilor sale nu este însă deloc întâmplătoare: "paranoia", ale cărei resurse creatoare le explorează, rămâne o boală psihică "rațională", iar "delirul paranoic" constă dintr-o explicație complexă și logică a lumii, care este cheia ideii obsesive. Mai mult, pentru Freud, opera de artă este produsul unei sublimări prin care eforturile eului, dictate de "principiul
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
își dovedește eficacitatea tocmai prin capacitatea ei de a uni imaginea delirantă, arta și dorința. Arta lui Dalí ne dezvăluie felul în care realitatea se reconstruiește în jurul unei idei "obsedante", aberantă dar perfect coerentă, care ordonează logica viziunii. Pictorul spaniol explorează resursele iraționale al imaginii chiar înainte de 1930, construind un simbolism complex și foarte personal. Astfel, în Enigma dorinței (1929) figurează o stâncă antropomorfică poroasă, în care artistul a gravat inscripția ma mère (mama mea) și care se prelungește cu un
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
vreodată. Conclusio paranoic "Metoda paranoico-critică" a lui Salvador Dalí s-a născut în contextul experimentelor suprarealiste cu "dicteul automat" ori cu "narațiunea onirică", cărora pictorul le adaugă o nouă dimensiune, cea critică. Inspirându-se din viziunea interpretativă a paranoicului, el explorează "mecanismul" psihic specific acestei tulburări mintale, un angrenaj care dezvăluie privirii o tulburare a percepției, dar care îi permite (prin asocierea sistematică a unor trăsături ale obiectelor din realitatea exterioară cu cele ale obiectului care obsedează sub-conștientul) să le recreeze
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
grafii ale cuvântului "fantezie", în limbile europene de mai largă circulație sau influențate de acestea, atestă o cantonare a semnificatului în zona ficționalității, în general a artelor (există chiar și un sens peiorativ al cuvântului). Cercetarea de față caută să exploreze ambele sensuri ale cuvântului "imaginație": și pe cel apropiat de reprezentarea mai curând a ceea ce este perceptibil, obiectual, în special în relație cu memoria identitară și cu istoria (imaginația icastică), și pe cel cu care este în general înțeleasă funcția
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în timp ce intelectul teoretic ține de raționamentul logic și, în egală măsură, de entitățile invizibile. Ambele tipuri de intelect sunt implicate în producerea materiei imaginarului: unul, care realizează universalul, se îndreaptă către imaginarea arhetipurilor sau către relația cu divinul; celălalt, practic, explorează ipotezele, posibilitățile de interpretare sau de actualizare a materiei "imaginate", abaterile și transformările, cazurile individuale și speciale. Chiar dacă poate institui și eroarea, imaginația rămâne pentru Aristotel o formă de cunoaștere, puternică și determinantă. Ca funcție intelectuală, ea este și "mecanismul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pământului după o mitologie proprie romînă", bazată goethean pe un număr de "mume" (muma vântului, muma munților, muma mării, muma iernii, muma florilor). Într-un alt basm, variantă din punct de vedere ideologic mai fantastică a poemului Mureșan, un mag explorează călare pe-o stea lumile siderale. Memento mori este o Légende des siècles, luînd-o de la omul paleolitic și terminând cu Napoleon III, trecând bineînțeles prin episodul Daciei Traiane. Pretextul e romantic și comun, spiritul e românesc. Poemul ciclic al lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca prin țara Ouașului", C. Argintaru și moțul V. Copilu-Cheatră pentru dialectalismele lor. Ion Th. Ilea dă "semnal" "gloatei" în maniera Cotruș, George A. Petre cântă ereditatea țărănească, ogorul, credința. Gherghi-nescu-Vania produce o lirică din speța poeziei senine, Matei Alexandrescu explorează și el fondul ancestral, Petru Stati clasicizează în versiuni și în poezii originale. De reținut o întreagă pleiadă de "poeți tineri", dîndu-se înșiși ca atare. Ștefan Baciu slăvește copilăria hoinară: Șaisprezece ani, nici o lacrimă dulce ca o turtă, Fiecare cuvânt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
copilul va fi devenit adult și va trebui să le folosească. Având motivația în aceste idei, am realizat o serie de exercitii-joc prin care am urmărit formarea la elevi a deprinderilor de utilizare a calculatorului. Pe baza acestora, copiii pot explora cu mai mult curaj necunoscutul din spatele unei taste sau a unui „clic”. Se realizează terenul propice pentru creativitate, pentru curaj, pentru încredere. Își pot crea diverse jocuri pe care apoi să le folosească la clasa în însușirea unor cunoștințe noi
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]