12,155 matches
-
528 Sorin Radu, op. cit., pp. 146-192. 529 "Mișcarea", nr. 472, 476, 477; 28 iunie, 2, 3 iulie 1932; pp. 1, 2, 2. * Am luat în considerare județele în care organizațiile georgiste au obținut mai mult de 10% din totalul voturilor exprimate. 530 "Monitorul Oficial", partea I, nr. 173, 26 iulie 1932, pp. 12-135; "Mișcarea", nr. 490, 19 iulie 1932, p. 4; "Viitorul", nr. 7340, 19 iulie 1932, p. 3; Marcel Ivan, op. cit., tabloul V c. 531 "Monitorul Oficial", partea I, nr.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mică diferență de oponentul său. La următoarele alegeri prezidențiale, din 2009, eroziunea popularității președintelui, pe de o parte, și eforturile adversarilor săi politici, pe de alta, au dus la un peisaj puternic divizat. În condițiile unui important curent anti Băsescu, exprimat, în Internet, prin clipuri video cu potențial viral și postări agresive pe unele bloguri, echipa sa de campanie a pornit cu un handicap care, probabil, ar fi fost mult diminuat dacă ar fi existat o continuitate în comunicarea online. Cartea
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
56.702 de vizitatori unici. Cu siguranță, printre aceștia din urmă se numără și mulți din cei care urmăreau campania prin social media, dar dacă facem totalul absolut rezultă 65.402. Numărul este foarte aproape de numărul total al voturilor valabil exprimate adunate în noiembrie 2009 de candidatul Remus Cernea, adică 60.539. Sigur, ar fi absurd să punem semnul egalității între numărul de persoane la care campania lui Cernea a ajuns online și numărul de votanți pe care i-a adunat
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
dau naștere la nivel local unor nemulțumiri asemănătoare celor iscate în jurul depolitizării așa cum apăruse ea la începutul anilor 1960, concomitent cu afirmarea unui stat technocratic și modernizator. Dacă temerile potrivit cărora locuitorii acordă prea multă încredere primarului lor sunt rar exprimate, folosirea din ce în ce mai amplă a tehnicii în gestionarea urbană riscă să îndepărteze și cetățenii care se arătaseră activi până atunci. Este ceea ce reamintește Dominique Lorrain cu privire la orașele mijlocii: "Se obișnuia ca locuitorii să informeze direct personalul din serviciile tehnice despre defecțiunile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
experți a căror specialitate indică o competență asupra temei studiate. Colectarea sistematică a părerilor asupra subiectului propus se face în scris. Experții nu trebuie să se întâlnească, pentru a nu se influența reciproc. Grupul-pilot examinează răspunsurile în funcție de convergențele sau divergențele exprimate. Acest dus-întors succesiv permite identificarea scenariilor de bază care se vor desăvârși ca urmare a acțiunii experților. 228 Vezi François Fourquet, Les comptes de la puissance. Histoire de la comptabilité nationale et du Plan, Encres, Éd. Recherches, 1980. 229 Expresia este introdusă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
temporală a monarhului și puterea spirituală a papalității. În epoca Renașterii, regele Boemiei George Podiebrad supune, în 1464, atenției regelui Franței și senioriei Veneției un proiect de confederație europeană mult mai elaborat și în același timp cu un conținut precis exprimat. Comunitatea europeană era descrisă ca fiind o totalitate «Universitas» și avea menirea de a aduce pacea în toată creștinătatea. Pentru înfăptuirea acestor obiective trebuia să se înființeze o Adunare, unde hotărârile să fie luate cu majoritate de voturi, fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
principială a ideii unificării și inițierea de dezbateri oficiale pentru concretizarea ei, fiind sprijinit în această acțiune de Gustave Stresemann. Planul lui Aristide Briand conținea in nuce contradicții evidente. Menținerea integrală a suveranității naționale nu era compatibilă cu ideea federală, exprimată imprecis prin sintagma legături federale din textul proiectului (du Rèau, 103). Briand folosea fie noțiunea Statele Unite ale Europei, fie asociere, fie legături federale, fără să precizeze clar despre ce anume este vorba (Fondation Robert Schuman, 1993, 30-31). Dacă Gustave Stresemann
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
se dezvoltă inovația tehnologică. De ce? Inovația pretinde utilizarea ei socială. Inovațiile nu se fac pentru a figura în anumite rapoarte. Utilizarea inovației înseamnă schimbarea și remodelarea instituțiilor, permanentizarea acestei înnoiri. Numai că instituțiile au la bază modele instituționale mai vechi, exprimate deja în atitudini larg împărtășite, în modele de comportament etc. Și pot manifesta reticență față de inovație și utilizarea ei socială. Ia naștere o situație paradoxală, care poate conduce la blocaje. Chiar la crize. În interpretarea lui Williams, aceasta a și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
plictisitoare” (Leleu-Merviel, 1997). 11 85% dintre întreprinderi îl folosesc (după un studiu făcut de AFCI - Întreprinderi și Cariere din 16 aprilie 2002). 12 După AFNOR, calitatea determină ansamblul caracteristicilor unei entități, care îi conferă aptitudinea de a-și satisface nevoile exprimate sau implicite. FILENAME \p D:\ Adela\Polirom\revista de sociologie\revista-operat pina la pg.115.doc PAGE 3 Director fondator 1936 1989=100% anul 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 1989 120
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mai mult pe stânga văii, spre sud de podul ce desparte vatra clăcășească-boierească de cea răzășească, pe aliniamentul caselor Nichitescu Stoica Marinciuștefănică Ouatu Stancana Ganea Bălan Iordache Ouatu Bejan Fulger ș.a. Echivalentul pe dreapta văii al acestei trepte, mai slab exprimată și discontinuă în relief, se menține aproximativ pe direcția Barbu Jerebie Ouatu Agripina Ouatu Neculai etc; treapta superioară, prezentă pe stânga numai la nivelul caselor Ichim-Ibănescu-(Tomșa), este mai bine reprezentată pe dreapta văii, la nivelul bisericii și a caselor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
putea spune zidurile. LV. Istoria ta proprie pare extrem de interesantă, dar n-o dezvălui. Dai în schimb fotografii vechi, amintiri în alb-negru. Te ferești cu bună știință să scrii lucruri prea personale? Cum izbutești să tratezi cu seninătate experiențe care, exprimate explicit, ar face oricui părul măciucă? GS. Da, evit să scriu lucruri personale. Nu vreau să mă substitui zidurilor. Eu nu contez, acesta e paradoxul esențial al poemelor: suntem indispensabili dar nu contăm; moartea e cruntă, însă e cel mai
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație exprimată anterior, fie o anticipează); * prezența deicticelor; * unitatea sistemului pronominal; * omogenitatea exprimării modurilor și timpurilor verbale; * întrebuințarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare); * practicarea formele de reiterație (paralelisme, anafore); * recurența repetarea unor structuri verbale, de dimensiuni variabile. Atât selecțiile paradigmatice, cât și combinările
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
află într-o triplă ipostază: el este purtătorul de cuvânt al unui grup, exprimând un discurs în care grupul se recunoaște; se adresează unui public pe care dorește să-l câștige, și căruia vrea să-i determine adeziunea la ideile exprimate; este purtătorul unei legitimități de expresie: are calitatea și statutul de e exprima un discurs politic și acest lucru este recunoscut și acceptat de publicul receptor; b) receptorii, la rândul lor, sunt purtători de reprezentări și de cunoștințe active. În
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jurnalistului pentru paremiologie, pentru citatul revelatoriu, pentru ironie ca figură de gândire cu efecte variate la nivelul receptării, pentru cultivarea unei limbi curate, nepervertită de criteriul etimologismului sau de utilizarea abuzivă a neologismelor neadaptate, și convingerea gazetarului că limpezimea ideilor exprimate depinde de claritatea expresiei verbale utilizate. La nivelul genurilor jurnalistice abordate, Eminescu ne surprinde prin varietate și eclectism: "în gazetăria eminesciană ne întâmpină o devălmășie de "genuri" și formule: eseuri, pamflete, foiletoane, articole doctrinare etc."302, iar lista poate continua
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
coeziunii unui text are ca premisă înțelegerea acestuia ca o textură în care fenomene lingvistice diferite asigură simultan continuitatea și progresia textului. Printre factorii de unitate ai articolelor publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
extraordinara înflorire economică, demografică și culturală care, începînd cu anul o mie, antrenează Occidentul întreg și transformă lumea subdezvoltată din Evul Mediu timpuriu într-o lume în expansiunea prin raportare la Islam și la Bizanț: un nou raport de forțe exprimat, începînd cu sfîrșitul secolului al XI-lea, prin mișcarea cruciadelor. Anarhia din secolul al X-lea Ultimele invazii. Punct de sosire, încă din epocile preistorice, al marilor migrații eurasiatice, extremitatea occidentală a Europei cunoaște în secolele al IX-lea și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
francezii sînt consultați prin referendum asupra instituțiilor, în același timp în care ei aleg, prin reprezentare proporționlă, în cadru departamental, o Adunare. La întrebarea din referendum: "Vreți ca Adunarea aleasă în această zi să fie constituantă?", 96,1% din sufragiile exprimate răspund da. S-a sfîrșit deci cu instituțiile celei de-a III-a Republici. A doua întrebare cere aprobarea proiectului de lege care organizează puterile publice pînă la punerea în vigoare a noii Constituții. El limitează puterile Adunării, aleasă pe
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu tradiția unei Adunări constituante singură suverană, pentru a da țării instituțiile sale. Partidul comunist și mișcările apropiate lui, ca și radicalii, fac campanie pentru nu la cea de-a doua întrebare. Răspunsul da cîștigă cu 66,3% din sufragiile exprimate. În aceeași zi, alegerile dau noua configurație politică a țării. Radicali și moderați se prăbușesc, SFIO progresează în raport cu 1936, dar ea este devansată net de Partidul comunist, care cunoaște o creștere excepțională, consecință a rolului său în Eliberare și a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
devine președinte al guvernului provizoriu. Majoritatea comunistă și socialistă a Constituantei adoptă un proiect de Constituție care instituie o Adunare unică. MRP, radicalii, dreapta iau poziție împotriva proiectului, respins cu ocazia referendumului din 5 mai 1946, cu 53% din sufragiile exprimate. După alegerile din 2 iunie, noua Constituantă adoptă un proiect de compromis: un consiliu al Republicii, ales după un sistem în două etape, constituie o contrapondere relativă la Adunarea națională și, asemeni Senatului în legile din 1875, ia parte la
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
să fie un "arbitru deasupra contingențelor politice". La Epinal, la 22 septembrie, el condamnă proiectul de constituție. O parte a electoratului, în special din sînul MRP, îl ascultă: Constituția (document 1, p.369) este aprobată cu 53,5% din sufragiile exprimate, dar numai de 36,1% din alegătorii înscriși, în timp ce 31,2% votează împotrivă și 31,4% se abțin. Regimul nu dispune la nașterea sa decît de o susținere mediocră. A IV-a Republică în fața adversarilor săi Împotriva comuniștilor și a
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
unii gaulliști cu Jacques Chaban-Delmas repurtează un relativ succes, fără să aibă o majoritate. MRP își continuă refluxul, foștii gaulliști se prăbușesc, în timp ce mișcarea poujadistă, numită astfel după numele fondatorului său, Pierre Poujade, papetier la Saint-Céré, obține 12% din sufragiile exprimate: plecat de la un protest împotriva fiscului, el vehiculează antiparlamentarismul și naționalismul xenofob. Socialistul Guy Mollet, secretar general al SFIO, formează un guvern de minoritate, care obține sprijinul MRP și al unei părți a moderaților, dornici să evite ca susținerea comunistă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
democratice, reunite în jurul lui Pierre Mendès France și a lui François Mitterrand din partea stîngii necomuniste care nu accepta nici condițiile revenirii lui de Gaulle la putere, nici noile instituții. Abținerile sînt foarte slabe: 15%. Da-ul obține 79% din sufragiile exprimate, aproximativ două treimi din înscriși, cifră excepțională care îi dă autoritate deplină lui de Gaulle. Da-ul ia Partidului Comunist de la 1.600.000 la 1.900.000 de voturi. Despre instituțiile noi, mai multe lecturi sînt posibile și Constituția
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la 5 octombrie de Adunare, pe care de Gaulle o dizolvă. Rînd pe rînd, referendumul din 28 octombrie și alegerile legislative din 18 și 25 noiembrie decid viitorul instituțiilor celei de-V-a Republici. Da obține 61,76% din voturile exprimate, 46,44% din înscriși. Este sfîrșitul cvasi-unanimismului referendumurilor precedente, dar o înfrîngere pentru partizanii lui nu, care pierd mai mult de jumătate din alegătorii lor din 1958. De Gaulle, spre deosebire de 1958, intervine în campania în vederea alegerilor legislative. La primul tur
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
care pierd mai mult de jumătate din alegătorii lor din 1958. De Gaulle, spre deosebire de 1958, intervine în campania în vederea alegerilor legislative. La primul tur, UNR și aliații săi progresează, cîștigînd aproximativ 2.400.000 de voturi, cu 36% din sufragiile exprimate. La turul decisiv, la 25 noiembrie, candidații care se reclamă din a V-a Republică au mai mult de 42% din sufragiile exprimate. UNR-UDT (Uniunea democratică a muncii, formațiune gaullistă de stînga unită cu UNR) obține 233 de mandate. Cu
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tur, UNR și aliații săi progresează, cîștigînd aproximativ 2.400.000 de voturi, cu 36% din sufragiile exprimate. La turul decisiv, la 25 noiembrie, candidații care se reclamă din a V-a Republică au mai mult de 42% din sufragiile exprimate. UNR-UDT (Uniunea democratică a muncii, formațiune gaullistă de stînga unită cu UNR) obține 233 de mandate. Cu sprijinul celor 35 de republicani independenți care, în jurul lui Valéry Giscard d'Estaing, au împuternicirea celei de-a V-a Republici, formațiunea gaullistă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]