5,557 matches
-
activitate a guvernării în perioada următoare. În mod special, trei categorii trebuie avute în vedere cu prioritate în acest proces de "mainstreaming": - Copiii în situație de risc (abandonați, victime ale neglijentei, ale violenței domestice, ale exploatării sexuale, confruntați cu sărăcia extremă) - Femeia confruntata în mod special cu riscul violenței domestice, al exploatării sexuale - Populația săracă de romi, lipsită cronic de oportunități și nu de puține ori victima a discriminării. Capitolul 3 Contextul economic al PNAinc: factori de risc Strategia reformei ca
HOTĂRÂRE nr. 829 din 31 iulie 2002 privind aprobarea Planului naţional antisaracie şi promovare a incluziunii sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144305_a_145634]
-
multipartid. În acest scop, Downs imaginează un continuum ideologic, de tip termometru de la 0 la 100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția pe care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care reflectă cel mai bine viziunea ideologică promovată de actor. În modelul downsian ideologia ocupă o
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
imaginează un continuum ideologic, de tip termometru de la 0 la 100, pe care se pot plasa atât partidele, cât și votanții. Continuumul ideologic este cel mai frecvent axa stânga-dreapta, scala mergând progresiv de la poziția de extremă stângă până la poziția de extremă dreaptă. Poziția pe care fiecare actor o adoptă pe continuum este ceea ce Downs numește punctul ideal, adică acea poziție care reflectă cel mai bine viziunea ideologică promovată de actor. În modelul downsian ideologia ocupă o poziție centrală, deoarece, pentru a
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
cu poziția votantului median (Black, 1958), adică acea poziție care obține la fel de multe sau chiar mai multe voturi decât orice altă poziție de pe continuum. Motivația unei asemenea mișcări este aceea că, migrând spre centru, partidele nu vor pierde voturile de la extrema proprie, întrucât ele se află mai aproape de acești votanți decât opoziția, însă vor câștiga voturile celor de la centru. Chiar și acceptând că este posibil ca partidele să piardă voturile de la extreme, costul este mai mic decât beneficiul, întrucât cei mai mulți votanți
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
migrând spre centru, partidele nu vor pierde voturile de la extrema proprie, întrucât ele se află mai aproape de acești votanți decât opoziția, însă vor câștiga voturile celor de la centru. Chiar și acceptând că este posibil ca partidele să piardă voturile de la extreme, costul este mai mic decât beneficiul, întrucât cei mai mulți votanți sunt concentrați la centru. Însă în sistemul bipartid, prin apropierea de centru, cele două partide sunt încurajate să își învăluie politicile în ambiguitate, astfel încât acestea să fie atractive atât pentru votanții
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
cei mai mulți votanți sunt concentrați la centru. Însă în sistemul bipartid, prin apropierea de centru, cele două partide sunt încurajate să își învăluie politicile în ambiguitate, astfel încât acestea să fie atractive atât pentru votanții de la centru, cât și pentru cei de la extreme. Astfel, ele promovează politici din ce în ce mai similare, însă din ce în ce mai ambigue și mai greu de distins una de cealaltă. Dacă distribuția nu este normală, iar cei mai mulți votanți sunt plasați la extreme, atunci partidele nu se vor apropia de centru, pentru că vor pierde
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
atractive atât pentru votanții de la centru, cât și pentru cei de la extreme. Astfel, ele promovează politici din ce în ce mai similare, însă din ce în ce mai ambigue și mai greu de distins una de cealaltă. Dacă distribuția nu este normală, iar cei mai mulți votanți sunt plasați la extreme, atunci partidele nu se vor apropia de centru, pentru că vor pierde mai multe voturi la extreme decât vor câștiga la centru. Alegând să absenteze, votanții de la extremă pot permite partidului de opoziție să câștige alegerile actuale, dacă astfel pot obliga
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
din ce în ce mai similare, însă din ce în ce mai ambigue și mai greu de distins una de cealaltă. Dacă distribuția nu este normală, iar cei mai mulți votanți sunt plasați la extreme, atunci partidele nu se vor apropia de centru, pentru că vor pierde mai multe voturi la extreme decât vor câștiga la centru. Alegând să absenteze, votanții de la extremă pot permite partidului de opoziție să câștige alegerile actuale, dacă astfel pot obliga partidul cel mai apropiat să revină la poziția inițială și să promoveze politicile preferate de ei
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
de cealaltă. Dacă distribuția nu este normală, iar cei mai mulți votanți sunt plasați la extreme, atunci partidele nu se vor apropia de centru, pentru că vor pierde mai multe voturi la extreme decât vor câștiga la centru. Alegând să absenteze, votanții de la extremă pot permite partidului de opoziție să câștige alegerile actuale, dacă astfel pot obliga partidul cel mai apropiat să revină la poziția inițială și să promoveze politicile preferate de ei în ciclul electoral viitor. Însă o astfel de strategie este viabilă
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
schimbări sociale puternice, cum ar fi o revoluție, sau modificarea condiției unui grup social care nu mai este reprezentat de niciunul dintre cele două partide existente. În al doilea caz, dacă există un număr mare de votanți la una dintre extreme, iar partidul cel mai apropiat de ei migrează spre centru, se poate crea un nou partid de extremă, care nu își propune neapărat să câștige alegerile, ci doar să forțeze partidul care a migrat să se îndepărteze de centru, revenind
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
reprezentat de niciunul dintre cele două partide existente. În al doilea caz, dacă există un număr mare de votanți la una dintre extreme, iar partidul cel mai apropiat de ei migrează spre centru, se poate crea un nou partid de extremă, care nu își propune neapărat să câștige alegerile, ci doar să forțeze partidul care a migrat să se îndepărteze de centru, revenind la poziția inițială. Această situație este însă caracteristică sistemului bipartid, deoarece în sistemele multipartid ideologiile partidelor sunt relativ
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
general partidele de centru sau apropiate de centru deoarece poziția acestora denotă indiferență față de politica respectivă, și nu o atitudine moderată 10. Așadar, în acest model, centrul este în general gol, tendința partidelor fiind aceea de a se poziționa spre extremele axei, spre deosebire de partidele din modelul downsian, pentru care poziția dominantă era cea a votantului median, plasat în centrul axei . <footnote id="10"> Cu cât poziția unui partid față de o anumită problemă se află mai aproape de punctul neutru, cu atât partidul
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
regiunea de acceptabilitate. Cu alte cuvinte, acolo unde lungimea vectorului P depășește o anumită lungime stabilită, egală cu R13, partidul va fi catalogat drept extremist și va pierde suportul alegătorilor. Regiunea de acceptabilitate este distanța de la punctul neutru spre ambele extreme ale axei în care poziționarea partidelor nu este clasată ca fiind extremistă. Așadar, pentru un spațiu unidimensional, aceasta este definită ca fiind intervalul închis [-R, RȚ. Pentru un spațiu bidimensional, regiunea de acceptabilitate va fi reprezentată de un cerc cu
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
fapt explicat și de efectul redus pe care utilitatea downsiană îl are asupra opțiunii de vot, conform modelului. De asemenea, din grafic se poate constata că cea mai mare probabilitate de a vota cu o alianță o au votanții de la extrema care se află de aceeași parte cu alianța, stânga pentru PSD + PUR și dreapta pentru alianța DA, această predicție venind mai degrabă în sprijinul modelului direcțional. Concluziile cu privire la modelul downsian par să se aplice și în ceea ce privește modelul direcțional RM. Astfel
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
în diverse contexte culturale, am încercat să sistematizăm unele dintre caracteristicile dimensiunilor culturale specifice unor contexte europene din care considerăm că se poate efectua un know-how managerial eficient (tabelul 9.2.). Orientarea culturilor către una sau alta dintre cele două extreme ale fiecărei dimensiuni culturale influențează managementul practicat în cadrul acestor culturi în toate componentele sale, fie că este vorba de organizarea structurală, modul de elaborare și luare a deciziilor, de elaborare a strategiilor, de motivare a personalului sau alte componente ale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
9% și 49,2%. Interesant este faptul că în Municipiul București unitățile active din clasa "1-9" au ponderi complet diferite: pe total, întreprinderile active din economie dețin 35,4% în timp ce în grupa "Hoteluri și restaurante" numai 14,9%. La cealaltă extremă, ponderea cea mai mică de 20,4% o dețin unitățile active cu cel puțin 250 de salariați, în timp ce la grupa „Hoteluri și restaurante" cea mai mică pondere o au unitățile cu mai puțin de 10 salariați și cea mai mare
ANALIZA STATISTIC? A REPARTI?IEI TERITORIALE A GRUPEI "HOTELURI ?I RESTAURANTE" by Elena Maria BIJI () [Corola-publishinghouse/Science/83115_a_84440]
-
ponderilor celor patru clase de mărime, cele mai multe ponderi fiind în jurul valorii de 25%. Atrag atenția doar două cazuri: 54,8% din cifra de afaceri se obține în unități cu cel puțin 250 de salariați în Municipiul București și la cealaltă extremă la regiunea Sud, 50,8% din cifra de afaceri a regiunii se obține în unitățile mici cu mai puțin de 10 salariați. Din tabelul 6 în care este prezentată structura investițiilor brute, se evidențiază ca prim aspect faptul că numai
ANALIZA STATISTIC? A REPARTI?IEI TERITORIALE A GRUPEI "HOTELURI ?I RESTAURANTE" by Elena Maria BIJI () [Corola-publishinghouse/Science/83115_a_84440]
-
mai accentuată în dezvoltarea mintală, evoluția limbajului îmbracă anumite caracteristici, determinate de gradul de întârziere mintală și cum nivelul de dezvoltare intelectual e foarte diferit, de la forme ușoare la forme accentuate și evoluția limbajului e diferită. Lăsând la o parte extremele, se poate vorbi ca o notă generală a limbajului copilului cu întârziere în dezvoltarea psihică, de neputința acestora de a lega logic, verbal imaginile, ideile, adeseori limitându-se la mici detalii, fragmente, fără a putea sesiza esențialul și închega o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
alte moduri (conjunctivul, optativul etc.) direct sau, mai ales, indirect, pe de altă parte, conține, în interiorul structurii sale semantice și formale, opoziții de timp și de aspect. În plan semantic, se opune celorlalte moduri verbale, considerate în bloc, din perspectiva extremelor în opozițiile realitate-irealitate și certitudine-incertitudine, prin formele sale de viitor, pe de altă parte, dinspre celelalte moduri, prin imperativ, modul verbal care se apropie cel mai mult de indicativ (de viitorul indicativului). Viitorul reprezintă, în interiorul modului indicativ, timpul unei relative
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indicativ (de viitorul indicativului). Viitorul reprezintă, în interiorul modului indicativ, timpul unei relative incertitudini, iar imperativul este, de fapt, din punctul de vedere al protagonistului comunicării, un mod al certitudinii relative. Viitorul indicativului și imperativul rămân, prin aceasta, între cele două extreme, certitudine-incertitudine, formele verbale ale unei certitudini (sau incertitudini) relative, iar între extremele realitate-irealitate, formele unei realități-proiectate. În planul expresiei, modul indicativ se opune celorlalte moduri prin absența, din structura sa, a unui morfem general, cu realizare pozitivă, care să însoțească
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
incertitudini, iar imperativul este, de fapt, din punctul de vedere al protagonistului comunicării, un mod al certitudinii relative. Viitorul indicativului și imperativul rămân, prin aceasta, între cele două extreme, certitudine-incertitudine, formele verbale ale unei certitudini (sau incertitudini) relative, iar între extremele realitate-irealitate, formele unei realități-proiectate. În planul expresiei, modul indicativ se opune celorlalte moduri prin absența, din structura sa, a unui morfem general, cu realizare pozitivă, care să însoțească toate formele sale temporale, așa cum funcționează morfemul-conjuncție să la conjunctiv: să cânt
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
făcut pentru a fi pus în aplicare! Un plan nu este bătut în cuie! Poți depăși criza dacă: Îți planifici pe termen lung activitățile. Te adaptezi rapid la schimbările actuale. Te repliezi imediat și produci ce se cere. Te miști extreme de repede la orice solicitare care apare. Aduci continuu comenzi mici dar sigure. 4.2. Acționează Ia decizii BOMBĂ! Obiectivele principale pe care ți le-ai fixat nu se ating ușor și nu se realizează de la sine. Pentru atingerea oricărui
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
copiilor. Trebuie specificat, însă, că în lucrarea prezentă referința se face nu la „supradotați”, ci la „dizabili”, tocmai datorită credinței noastre în faptul că și supradotații sunt un tip de dizabili, fie și numai datorită situării lor într una dintre extremele curbei „normale” de distribuție a lui Gauss. Chiar dacă, aparent, simțul comun ne îndeamnă să relaționăm creativitatea de intelect și nu de conceptul de „dizabilitate”, nu putem să nu gândim că tocmai raportul aptitudine/talent/geniu - coeficient de inteligență a condus
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
obține o distribuție mai echitabilă a resurselor fie prin alterarea inputurilor, fie prin alterarea outputurilor. Așa cum se poate constata, principiul echității poate distorsiona prin efectele sale comportamentul actorilor din rețelele de schimb supuse studiului experimental. Designurile experimentale variază între două extreme în ceea ce privește cantitatea de informație oferită participanților. Unele designuri sunt constrângătoare, încercând să restricționeze cât mai mult informațiile subiecților despre 8. Burgess și Nielsen (1974: 428) disting între egalitate și echitate. Astfel, egalitatea se referă la situațiile în care rezultatele sunt
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
diagonală, al cărei punct forte să fie mijlocașul central (stoperul); organizarea unei apărări puternice, capabilă să inițieze acțiuni de atac rapide; utilizarea unui dispecer care să controleze construirea acțiunilor ofensive; prezența în echipă a unor înaintași rapizi, puternici și incisivi: extremele și înaintașul central. Având în vedere cele de mai sus, putem afirma că în acțiunea de perfecționare a sistemului WM nu s-a pus accentul pe îmbunătățirea acțiunilor tehnico-tactice ale jucătorilor, ci s-a pus accentul pe dezvoltarea calităților fizice
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]