4,829 matches
-
suflete mândre, nu răscoli cu-atîta Grozavă ușurință titanica turbare Ce-n așchii sclipitoare gândirea mi-o sfăramă. Stinge, puternic Doamne, cuvântul nimicirii Adânc, demonic-rece ce-n sufletu-mi trăiește, Coboară-te în mine, mă fă să recunosc C-a ta făptură slabă-s. Nu mă lăsa să sper Că liber-mare-mîndru prin condamnarea ta N-oiu coborî în iaduri de demoni salutat, Ca unul ce menitu-i de a le fi stăpân - Stăpân geniilor pieirii! Ce gând superb! O-nceată Inima mea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
frumoasă, Ca marmura de albă, în haine de argint, Cu ochii mari albaștri în bolți întunecoase Și desfăcut ți-e părul în valuri de-aur moale... De-asupra frunței tale e-un mândru cerc de stele Astfel treci, tu copilă, făptura minții mele, Minune-a creațiunei, ș-o singură gândire Te face ca să tremuri: o arfă pe-un mormânt. Da da! În viața-mi tristă tu treci cu-a tale stele Albastre și în sboru-ți tu murmuri surâzând... E-amor? copilărie
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mândru chip ce tace; Cu roșii flori de mac în păru-i negru, Cu ochii-nchiși un semn cu mîna-mi face. Eu o urmez prin galerii înalte. Isvoare vii din vase stau să salte Și lângă ele nimfele de marmur, Făpturi cerești unor măestre dalte. Pe lucii muri auritele pilastre. În jurul lor sunt așezate glastre, Din care cresc bogate-ntunecoase Ici roze negre, colo flori albastre Și pe ferești perdele de purpură. Un miros răcoros simțirea-mi fură; Deschisă lin e
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-și păzi mireasa de orice ochiu obraznic Străjeri el pune-n poartă, epitrop pune paznic. Iar despre-un alt se spune, că mult au îndrăgit P-un chip pe care singur cu mîna-i l-a cioplit: Sărută, -mbrățișază el propria făptură Și l-ale ei genunche-și dă sufletul pe gură. El singur se jertfește. {EminescuOpIV 269} PIERDUTĂ PENTRU MINE, ZÎMBIND PRIN LUME TRECI Pierdută pentru mine, zâmbind prin lume treci! Și eu să-mi știu osânda... să te iubesc în
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
că te-nchini la soare ș-ai adorat scânteia - Eu caut pe-nțeleptul cel mai nebun - arate-mi O singură femee lipsită ce-i de patemi 35Și eu... eu îl voiu crede, în stare tot să cred: - Numai a ei făptură de înger dac-o văd - Că niciodată buza n-atinse-o altă buză, Că niciodată-urechea de-amor nu vru s-auză, Că nici odată ochi-i n-opri c-un blând repaus 40Pe-o față bărbătească... că ea nu s-a adaos În
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-l sferme. O cât de bine știi tu natura ce a vrut Când a făcut zăpadă și diamant din lut, Știi ce voiește dânsa cu ochi-ți străluciți - Ea vrea prin o zâmbire să fim nefericiți. Să văd a ta făptură să, nu mai fi ajuns! Ce demon oare-n cale-ți m-a pus ca să pătrunz - Și de sub frunte ochii mai bine i-aș fi rupt De cât să sorb din ochi-ți veninul ce l-am supt, De cât
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Zace-o-ntreagă țară moartă. {EminescuOpIV 293} Intri-nuntru, sui pe treaptă, Nici nu știi ce te așteaptă. Când acolo! sub o faclă Doarme-un singur rege-n raclă. {EminescuOpIV 294} VIS Ce vis ciudat avui, dar visuri Sunt ale somnului făpturi: A nopții minte le scornește Le spun a nopții negre guri. Pluteam pe-un râu. Sclipiri bolnave Fantastic trec din val în val, În urmă-mi noaptea de dumbrave, Nainte-mi domul cel regal. Căci pe o insulă în farmec Se-nnalță
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Creat-a lupul aprig el pentru mielul blând, Carne cu ochi creat-a el pentru cel flămând, Natura-i fericire și veșnic e în pace - Și leul și cu taurul de mult stau să se-mpace - 75Iar omul ce-i făptura aleasă, are-anume Un creier și un suflet - pentru dureri în lume; Ce simplă nepăsare, nevinovat-orbire, Concordie eternă, un rai de fericire. - Dar nu - ce zic? Tu blastemi, poete... Cată bine Căci lumea e creată anume pentru bine. N-o spun
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nu este istorie. Sperjură, Invidioasă, crudă, de sânge însetată E omenirea-ntreagă... o rasă blestemată, Făcută numai bine spre-a stăpâni pământul... Căci răutății sale îi datorește-avîntul Ce l-a luat pe scara ființelor naturei. Aceasta este taina în sufletul făpturei... Ce plan adînc!... ce minte! ce ochi e colo sus! Cum în sămânța dulce a patimei a pus Puterea de viață... Astfel frumosul plan Un an de îl descarcă, l-încarcă iar alt an Spre vecinică-mplinire... Și în ureche
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
M-am dezgustat de viață! Voi da drum slobod plîngerii mele; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu. 2. Eu zic lui Dumnezeu: Nu mă osîndi! Arată-mi pentru ce Te certi cu mine! 3. Îți place să chinuiești, să disprețuiești făptura mîinilor Tale, în timp ce faci să-Ți strălucească bunăvoința peste sfatul celor răi? 4. Oare ai ochi de carne sau vezi cum vede un om? 5. Zilele Tale sunt ca zilele omului și anii Tăi ca anii lui, 6. ca să cercetezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
mort ar putea să mai învieze, aș mai trage nădejde în tot timpul suferințelor mele, pînă mi se va schimba starea în care mă găsesc. 15. Atunci m-ai chema, și Ți-aș răspunde și Ți-ar fi dor de făptura mîinilor Tale. 16. Dar astăzi îmi numeri pașii, ai ochiul asupra păcatelor mele, 17. călcările mele de lege sunt pecetluite într-un mănunchi, și născocești fărădelegi în sarcina mea. 18. Cum se prăbușește muntele și piere, cum piere stînca din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
în chip minunat; face lucruri mari pe care noi nu le înțelegem. 6. El zice zăpezii: "Cazi pe pămînt!" Zice același lucru ploii, chiar și celor mai puternice ploi. 7. Pecetluiește mîna tuturor oamenilor, pentru ca toți să se recunoască de făpturi ale Lui. 8. Fiara sălbatică se trage într-o peșteră, și se culcă în vizuina ei. 9. Vijelia vine de la miază-zi, și frigul, din vînturile de la miază-noapte. 10. Dumnezeu, prin suflarea Lui, face gheața, și micșorează locul apelor mari. 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
te-aș fi întrebat de unde până unde să ne întâlnim la picioarele Luceafărului? Care Luceafăr? Dacă ai priceput unde, te voi aștepta mâine în zori. Să ne vedem sănătoși! * Pe când pleoapa răsăritului se ridica lăsând ca soarele să-și rotunjească făptura pârguită, mă îndreptam deja cu pas măsurat spre locul întâlnirii cu prietenul meu ieșeanul. Când am ajuns în preajma locului stabilit, mi-am ascuțit privirea, cu gând că ieșeanul - aveam experiența altor întâlniri - s-ar putea să fi ajuns deja. Nu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril că până și în Cotnar apă toarnă, s-a îndemnat a șugui: Să-mi fie cu iertăciune
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ciudată ar fi. Fiecăruia-i dată de natură măsura de minte pe care-a fost s-o aibă. Educația poate să dezvolte puterile minții esistente, nu poate însă pune ceea ce nu-i. [11] După bucurie nemăsurată vine neapărat - urmă a făpturei firei omenești - întristarea. Bucuria face sângele să fiarbă și aceasta produce o simțire neplăcută și dureroasă, care trebuie [să] nască întristare. Cine-i accesibil de patimi puternici știe că-n mijlocul bucuriei mari se amestecă un fel de rea-dispunere. Același
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și a realizat încordat: - Trebuie să fiți cadrele medicale din tabără! Și ele i-au confirmat bănuiala, - Da... pe la ora două cu îngrijitoarele și supraveghetoarele urmează să servim masa copiilor! Lui îi era deja rău când se gândea la acele făpturi, paloarea feței n-o putea ascunde nici bronzul soarelui. Acum fetele erau îngrijorate de starea lui, au vrut să îi ia tensiunea, pulsul, temperatura, bătăile inimii, - Fiți liniștite că-mi revin! Nu știu ce m-a apucat! Spuse cu glas înăbușit vrând
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
linie, ușor perceptibilă, agil și sigur pe el; nu este un vorbăreț dar fizionomia îl ajută în tăcerile lungi care nu pot fi interpretate în nici un caz ca obstinație față de eventualul interlocutor. Umorul lui înțelept, tăios și exploziv pornea din făptura sa și adesea amicii își dădeau seama târziu că glumește permanent speculând ideile chiar neclare. Este de asemenea un extrovertit cu toane, care adesea se manifesta surprinzător cu observații trăsnite; o fire veselă și deschisă care lua în bășcălie orice
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
umbla cu Dumnezeu. 10. Noe a născut trei fii: Sem, Ham și Iafet. 11. Pămîntul era stricat înaintea lui Dumnezeu, pămîntul era plin de silnicie. 12. Dumnezeu S-a uitat spre pămînt, și iată că pămîntul era stricat; căci orice făptură își stricase calea pe pămînt. 13. Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: "Sfîrșitul oricărei făpturi este hotărît înaintea Mea, fiindcă au umplut pămîntul de silnicie; iată, am să-i nimicesc împreună cu pămîntul. 14. Fă-ți o corabie din lemn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
era stricat înaintea lui Dumnezeu, pămîntul era plin de silnicie. 12. Dumnezeu S-a uitat spre pămînt, și iată că pămîntul era stricat; căci orice făptură își stricase calea pe pămînt. 13. Atunci Dumnezeu a zis lui Noe: "Sfîrșitul oricărei făpturi este hotărît înaintea Mea, fiindcă au umplut pămîntul de silnicie; iată, am să-i nimicesc împreună cu pămîntul. 14. Fă-ți o corabie din lemn de gofer (chiparos); corabia aceasta s-o împarți în cămăruțe, și s-o tencuiești cu smoală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ușa s-o pui în lăturea corăbiei și să faci un rînd de cămări jos, altul la mijloc și altul sus. 17. Și iată că Eu am să fac să vină un potop de ape pe pămînt, ca să nimicească orice făptură de sub cer, care are suflare de viață; tot ce este pe pămînt va pieri. 18. Dar cu tine fac un legămînt: să intri în corabie, tu și fiii tăi, nevastă-ta și nevestele fiilor tăi împreună cu tine. 19. Din tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
suflare de viață; tot ce este pe pămînt va pieri. 18. Dar cu tine fac un legămînt: să intri în corabie, tu și fiii tăi, nevastă-ta și nevestele fiilor tăi împreună cu tine. 19. Din tot ce trăiește, din orice făptură, să iei în corabie cîte două din fiecare soi, ca să le ții vii cu tine: să fie o parte bărbătească și o parte femeiască. 20. Din păsări după soiul lor, din vite după soiul lor și din toate tîrîtoarele de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
și cîte o parte femeiască, pentru ca să le ții vie sămînța pe toată fața pămîntului. 4. Căci după șapte zile, voi face să ploaie pe pămînt patruzeci de zile și patruzeci de nopți, și voi șterge astfel de pe fața pămîntului toate făpturile pe care le-am făcut." 5. Noe a făcut tot ce-i poruncise Domnul. 6. Noe era de șase sute de ani, cînd a venit potopul pe pămînt. 7. Și Noe a intrat în corabie cu fiii săi, cu nevastă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
soiul lor, toate vitele după soiul lor, toate tîrîtoarele care se tîrăsc pe pămînt după soiul lor, toate păsările după soiul lor, toate păsărelele, tot ce are aripi. 15. Au intrat în corabie la Noe, două cîte două din orice făptură care are suflare de viață. 16. Cele care au intrat, erau cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, din orice făptură, după cum poruncise Dumnezeu lui Noe. Apoi Domnul a închis ușa după el. 17. Potopul a fost patruzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
păsărelele, tot ce are aripi. 15. Au intrat în corabie la Noe, două cîte două din orice făptură care are suflare de viață. 16. Cele care au intrat, erau cîte o parte bărbătească și cîte o parte femeiască, din orice făptură, după cum poruncise Dumnezeu lui Noe. Apoi Domnul a închis ușa după el. 17. Potopul a fost patruzeci de zile pe pămînt. Apele au crescut și au ridicat corabia, și ea s-a înălțat deasupra pămîntului. 18. Apele au ajuns mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
plutea pe deasupra apelor. 19. Apele au ajuns din ce în ce mai mari și toți munții înalți, care sunt sub cerul întreg, au fost acoperiți. 20. Cu cincisprezece coți s-au înălțat apele deasupra munților, care au fost acoperiți. 21. Și a pierit orice făptură care se mișcă pe pămînt, atît păsările cît și vitele și fiarele, tot ce se tîra pe pămînt, și toți oamenii. 22. Tot ce răsufla, tot ce avea suflare de duh de viață în nări, tot ce era pe pămîntul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]