3,990 matches
-
statele vecine precum Ungaria (40.000 tone) sau Polonia (200.000 tone). Doar două specii de ciuperci se cultivă în România: Agaricus bisporus (champignon sau ciuperca de bălegar), care deține ponderea producției - cca 80% și Pleurotus ostreatus (buretele/păstrăvul de fag sau vânăt). Miceliul se importă aproape în totalitate, la fel și compostul pentru ciupercile "champignon", care se aduce gata însămânțat din Ungaria și Polonia. Proiectul își propune diversificarea sortimentului de ciuperci cultivate, având ca obiectiv principal introducerea în cultură controlată
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
FR 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetație casmofită DE 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetație casmofită AT, DE 8230 Stânci silicioase cu vegetație pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii DE 8310 Grote neexploatate turistic DE, IT 9110 Păduri de fag (Luzulo-Fagetum) DE, FR 9120 Păduri acidofile atlantice cu sublemn Ilex și uneori Taxus în mlaștini (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) DE 9130 Păduri de fag (Asperulo-Fagetum) DE, SE 9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius DE 9150
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
de Sedo-Scleranthion sau Sedo albi-Veronicion dillenii DE 8310 Grote neexploatate turistic DE, IT 9110 Păduri de fag (Luzulo-Fagetum) DE, FR 9120 Păduri acidofile atlantice cu sublemn Ilex și uneori Taxus în mlaștini (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) DE 9130 Păduri de fag (Asperulo-Fagetum) DE, SE 9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius DE 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) AT, DE, FR 9160 Păduri de stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european de stejar
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
8310 Grote neexploatate turistic DE, IT 9110 Păduri de fag (Luzulo-Fagetum) DE, FR 9120 Păduri acidofile atlantice cu sublemn Ilex și uneori Taxus în mlaștini (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) DE 9130 Păduri de fag (Asperulo-Fagetum) DE, SE 9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius DE 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) AT, DE, FR 9160 Păduri de stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european de stejar sau de stejar și carpen (Carpinion betuli
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
FR 9120 Păduri acidofile atlantice cu sublemn Ilex și uneori Taxus în mlaștini (Quercion robori-petraeae sau Ilici-Fagenion) DE 9130 Păduri de fag (Asperulo-Fagetum) DE, SE 9140 Păduri de fag subalpine medio-europene cu Acer și Rumex arifolius DE 9150 Păduri de fag medio-europene dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) AT, DE, FR 9160 Păduri de stejar pedunculat sau stejar subatlantic și medio-european de stejar sau de stejar și carpen (Carpinion betuli) DE 9170 Păduri de stejar și carpen cu Galio-Carpinetum DE 9180 * Păduri
32004D0798-ro () [Corola-website/Law/292544_a_293873]
-
încă de regenerare naturală DE, IE, UK 7140 Turbării de tranziție și turbării mișcătoare ES, IE 7150 Depresiuni pe substraturi turboase (Rhynchosporion) DE, IE 7220 * Izvoare petrifiant cu formare de travertin (Cratoneurion) DE 7230 Mlaștini alcaline DE 9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum DE 9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum DE, FR 9150 Păduri de fag dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) DE 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli DE 9180 * Păduri de Tilio-Acerion pe
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
UK 7140 Turbării de tranziție și turbării mișcătoare ES, IE 7150 Depresiuni pe substraturi turboase (Rhynchosporion) DE, IE 7220 * Izvoare petrifiant cu formare de travertin (Cratoneurion) DE 7230 Mlaștini alcaline DE 9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum DE 9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum DE, FR 9150 Păduri de fag dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) DE 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli DE 9180 * Păduri de Tilio-Acerion pe pante, grohotișuri și ravene FR 9190
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
mișcătoare ES, IE 7150 Depresiuni pe substraturi turboase (Rhynchosporion) DE, IE 7220 * Izvoare petrifiant cu formare de travertin (Cratoneurion) DE 7230 Mlaștini alcaline DE 9110 Păduri de fag Luzulo-Fagetum DE 9130 Păduri de fag Asperulo-Fagetum DE, FR 9150 Păduri de fag dezvoltate pe sol calcaros (Cephalanthero-Fagion) DE 9160 Păduri subatlantice și medio-europene de stejar sau de stejar și carpen cu Carpinion betuli DE 9180 * Păduri de Tilio-Acerion pe pante, grohotișuri și ravene FR 9190 Păduri acidofile de stejar bătrân cu Quercus
32004D0813-ro () [Corola-website/Law/292554_a_293883]
-
ar trebui incluse în prezenta directivă fără a reduce nivelul protecției sănătății și securității lucrătorilor; (7) întrucât Directiva 78/610/CEE se abrogă după punerea în aplicare a prezentei directive; (8) întrucât potențialul cancerigen al pulberii de stejar și de fag a fost confirmat de studiile epidemiologice efectuate pe subiecți expuși acestor produși; întrucât este, de asemenea, foarte probabil ca și alte pulberi ale speciilor de esență tare să provoace cancer la om; întrucât, în aceste condiții, lucrătorii în cauză sunt
jrc4098as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89261_a_90048]
-
Hovârla 2.061 m în masivul Muntele Negru (Černahora) - și la această latitudine, de la 1.500 m în sus, își fac apariția pășunile alpine. Munții, care ocupă mai mult de jumătate din suprafața regiunii, sunt acoperiți de păduri de stejar, fag și molid. Lemnul care se găsea din abundență și-a lăsat amprenta aproape peste tot, de la arhitectura tradițională a caselor și bisericilor, până la vestitele porți și unelte de gospodărie. Principalele trecători care fac legatura cu zonele vecine sunt înalte și
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
muntoasă este, în cea mai mare parte ocupate de către Parcul Natural Regional din Vosges du Nord, care a fost născut 30 decembrie 1975 și are în prezent 113 de municipii. Acesta combină mai multe domenii de pădure, cum ar fi fag, pădurile de stejar, arin sau pădure de pin pe turba. Acestea sunt acasă, la o serie de animale și plante, cum ar fi ciocănitoarea neagră, Woodruff,Meadow Fritillary sau mlaștină galbenele Outre - Forêt L' Outre - Forêt înseamnă zona de nord
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
mesteacăn, pin, molid). Mai puțin de 10% este teren agricol (cultivat cu ovăz, cartofi, secară, sfeclă de zahăr, grâu). În partea nordică și centrală a țării există păduri de conifere, în sud păduri amestecate, iar în extremitatea sudică pădure de fag și stejar. În zonele muntoase înalte se dezvoltă vegetația de tundră montană. În faună se remarcă ursul (protejat de lege), elanul, nevăstuica, hermelina, păsările de apă. Există 16 parcuri naturale și 753 de rezervații de stat și alte rezervații care
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
timpul permite începerea semănatului păpușoiului și a altor culturi de primăvară tîrzii. La începutul lunii mai cînd temperatura medie diurnă atinge +13 +14 grade C, încep să înflorească merii și peri. Răsare sfecla de zahăr și păpușoiul. În păduri înflorește fagul, arțarul, socul ș.a. Primăvara deși cantitatea de precipitații se mărește întrucîțiva (100-130mm), în sol din cauza evaporării intense se constată o influență de umezeală. Primăvara cantitatea totală de apă evaporată depășește cantitatea de precipitații atmoserice, constituind în medie 180-200mm. Vara - Vine
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
răspîndite în regiunile cu o altitudine de peste 300 metri ale podișului Moldovei centrale (în raioanele Nisporeni, Strășeni). Se deosebesc 2 subtipuri: slab debazificate și podzolite. Acestea sînt cele mai vechi soluri care s-au format sub pădurile de stejar si fag. Au profilul slab diferențiat, culoarea brună-deschisă, uneori roșcată datorită prezenței limonitului, textura ușoară, structura glomerulară, afînată, reacția acidă (pH=5,5-5,8): conținutul de humus din stratul cu grosimea de 1 metru constituie circa 240 tone (hectar, nu conțin carbonați
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
în România sunt zona alpină, zona de pădure și zona de stepă. Vegetația este distribuită etajat, în concordanță cu caracteristicile de sol și climă, dar și în funcție de altitudine, astfel: stejarul, gârnița, teiul, frasinul (în zonele de stepă și dealuri joase); fagul, gorunul (între 500 și 1200 de metri); molidul, bradul, pinul (între 1200 și 1800 de metri); ienupărul, jneapănul și arborii pitici (într 1800 și 2000 de metri); pajiștile alpine formate din ierburi mărunte (peste 2000 de metri). În largul văilor
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
predomină vegetația de mlaștină. Fauna României este în special repartizată în funcție de vegetație. Astfel, pentru etajul stepei și silvostepei sunt specifice următoarele specii: iepurele, hârciogul, popândăul, fazanul, dropia, prepelița, crapul, carasul, știuca, șalăul, somnul; pentru etajul pădurilor de foioase (stejar și fag): mistrețul, lupul, vulpea, mreana, ciocănitoarea, cinteza; pentru etajul pădurilor de conifere: păstrăvul, lostrița, râsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre și vulturii pleșuvi. În particular, Delta Dunării este sălașul a sute de specii de păsări, incluzând pelicani, lebede
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
mai ales Podișului Codrilor. Pădurile ocupă 9,6% din suprafața țării - în nord pădurilor le revin 7,2%, în centru - 13,5% și în zona de sud - 6,7% din teritoriu. Vegetația forestieră este reprezentată prin stejar pufos, stejar pedunculat, fag, carpen, mesteacăn, gorun, tei, ulm, paltin, arțar. Învelișul de iarbă constă din hirușor, golomăț, păiuș, rourică, sânziene, cinci-degete, mierea-ursului. În văile râurilor și lacurilor se pot întâlni pădurile de luncă, compuse din specii de copaci iubitori de umezeală cum ar
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
întinde din nordul Spaniei și din arhipelagul britanic, până la sud de Varșovia, spre est, până în bazinul superior al Prutului și Nistrului, iar spre sud, până la limita munților Alpi, Dinarici și Rodopi. Pădurile sunt relativ sărace în specii, fiind dominate de fag și stejar, multe dintre ele fiind înlocuite, din timpuri istorice, cu plante de cultură. Zona pădurilor mixte se reprezintă sub forma unor fâșii, între 50 și 55 grade latitudine, care se îngustează pe măsură ce înaintează spre extremitatea estică a continentului. Zona
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
europene și reciful marin ale Atlanticului nord-estic. Majoritatea Germaniei este acoperită fie din teren arabil (33%), fie silvicultură și regiune păduroasă (31%). Numai 15% este acoperit de pășuni constante. Plantele și animalele sunt, în general, comune celor din perioada medievală. Fagi, stejari, și alte esențe de foioase constituie o treime din păduri; pădurile de conifere sunt în creștere ca urmare a reîmpăduririlor. Molidul și bradul predomină în munții de sus, în timp ce pinul și laricele se găsesc în sol nisipos. Există multe
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
îndelungate ale inversiunilor termice nocturne și de iarnă. Urmare a acestor fenomene, depresiunile respective se situează printre regiunile cele mai reci din țară, atât în perioada verii cât și a iernii. Flora în zona dealurilor bogată în specii de foioase: fag, carpenul, gorunul; pe culmile montane pe areale întinse și compacte se dezvoltă molidul, socul roșu, paltinul, coacăzul, scorușul; în depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc. Fauna foarte bogată
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s. Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
valori cuprinse între 600 mm și 800 mm, valori mai mari înregistrându-se în munții Meseș și Plopiș, iar mai mici în Depresiunea Almaș - Agrij și pe valea Someșului. Floră bogată în: păduri de foioase (făgete și gorunete unde predomina fagul, carpenul, gorunul, stejarul, cerul, teiul, frasinul, paltinul de munte, ulmul), plantații de conifere (pinul), specii de arbuști (tulichina, șocul roșu și negru, vonicerul, alunul, cornul, sângerul, clocotișul, lemnul câinesc), specii de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
de părușcă (Festuca supina), țăpoșică (Nardus stricta), iarba stâncilor (Agrostis rupestis), jneapăn (Pinus montana), ienupăr (Juniperus sibirica) și anin verde (Alnus viridis). În etajul montan (între 800-1600 m) vegetația este formată din: molidișuri (Picea excelsa) amestecate cu brad (Abies alba), fag (Fagus silvatica), anin alb (Alnus incana), anin negru (Alnus glutinosa), lariță (Larix decidua). afinișuri, zmeurișuri, etc. Vegetația etajului de deal și podiș este grupată în 2 subetaje: subetajul gorunetelor și subetajul stejăretelor. Din prima categorie pot fi enumerate următoarele: gorun
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
secetoase. În partea sudică, iernile sunt blânde. De-a lungul secolelor, numeroase păduri au fost tăiate, fiind înlocuite de tufișuri și arbuști. În partea litoralului sudic există vegetație verde tot timpul anului. Mai există păduri tipice pentru Europa Centrală (stejari, fagi, iar în munți, molizi, brazi și pini). Limita climaterică a pădurilor urcă până la 1.800 - 2.300 m. Solurile sunt în general de slabă calitate, existând doar câteva câmpii cu vegetație bogată, soluri fertile, veri calde, bune pentru agricultură. În
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
zonei de silvostepă, fiind formată în special din terenuri agricole și pajiștile seculare ce ocupă locul fostelor păduri. În nord-vest se întind păduri de gorun, terenuri agricole și pajiști stepizate, iar în sud-vest făgete de deal și păduri amestecate de fag și gorun. În rest, vegetația naturală este caracteristică solurilor de pădure, cu fânețe și izlazuri pe care cresc ierburi perene. Culturile tradiționale constau din: grâu, secară, orz, porumb, cartofi, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui. Livezile ocupă suprafețe relativ mici și predomină
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]