7,566 matches
-
durat ani întregi, nu poate fi distrusă în numai 24 de ore. Mașina, în mod vizibil, își micșorase dimensiunile, dar asta ca urmare a efectului torpilelor. Cabinele de examen din rândul exterior păreau niște păstăi plesnite, ca și cum o presiune internă fantastică le-ar fi făcut să explodeze. Peste tot în pereții metalizați se căscau găuri cu marginile zdrențuite, de zece, douăzeci sau treizeci de metri diametru. Caverne întunecate care lăsau să se întrevadă, în fasciculele de lumină palpitând, un amalgam confuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mai mult... (gândul deveni incoerent)... cercul se închide și nu suntem cu nimic avansați"! Gosseyn lupta cu frenezie să păstreze contactul, dar acesta se estompă, apoi se întrerupse complet. În timp ce se concentra pentru a recepta și alte gânduri, realiză deodată fantasticul acțiunii sale. Se văzu pe el însuși, în mijlocul ruinelor acestei clădiri cu pereții bătuți în pietre scumpe, încercând să citească gândurile unui mort. Era o situație unică, fără îndoială, în. Întregul univers. Deodată gândurile sale proprii dispărură; o dată mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de slăbiciune, un flux vital mai mic. Un talmeș-balmeș de alte gânduri. Nu, nu gânduri. Sentimente. Exprimate de organe, controlate odată de un spirit diferit. Spiritul pirpiriu se retrăgea, dezorientat, și încă o dată, pe un plan nonverbal, apăru această informație fantastică: "Sunt Ashargin." Nu Gosseyn? Mintea i se clătina, fiindcă își amintea că scrisese Discipolul pe hartă. "Sunteți acum... prins în capcana cea mai complexă... imaginată vreodată..." Senzația de dezastru care izbucni nu aducea cu nimic din ceea ce simțise până acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
stare să-i controlez. Voi reveni. Începu să se estompeze. Acum nu mai era în acest înfiorător local de ciment în care o femeie și doi bărbați se aflau întemnițați în celule separate una de cealaltă printr-o subțire și fantastică plasă de metal. * Gosseyn-Ashargin constată că intrase într-o sală imensă. La prima vedere, părea plină cu mașini; pentru Ashargin, a cărui educație se oprise la paisprezece ani, nu era decât confuzie. Gosseyn recunoscu mapamonduri mecanice și videoplăci pe pereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
gura aveau ceva familiar; poate că nu era doar o iluzie. Enro cel Roșu, la înfrângerea căruia Gosseyn contribuise, în sistemul solar, cel care pornise cea mai vastă campanie galactică. Neavând prilejul de a-l asasina, ar fi o reușită fantastică să descopere chiar aici, în inima și creierul Celui Mai Mare Imperiu, un mijloc de a-l înfrânge. Enro împinse înapoi scaunul. Era un semnal. Secoh încetă - numaidecât să mănânce, deși mai avea mâncare în farfurie. Gosseyn lăsă cuțitul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de a se menține necesita toată forța brațelor și degetelor sale. Suprafața de care trebuia să se agațe nu era mai mare de trei centimetri grosime și se îndoia incomod peste el. Dar se prinsese bine sub ghimpi, sub această fantastică încâlceală de ghimpi, și n-avea decât să țină bine. Se ținu bine. Când ajunse în dreptul ferestrei, văzu exteriorul. O curte în prim plan, un grilaj înalt destul de apropiat, făcut din sulițe ascuțite de oțel, și dincolo, pomi. Gosseyn abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
cozii aparatului în zona memorizată lângă grilaj. Urmă un bubuit și solul se cutremură. Urletul metalic al avionului, a cărui viteză nu era schimbată de similarizare, îi zgâria timpanele pe când se năpustea paralel cu grilajul, zgâriindu-l cu un zgomot fantastic. Se împotmoli la o depărtare de două sute de metri, o masă informă. Gosseyn alerga. Ajunse la adăpostul pădurii, dar nu se mai mulțumea cu o simplă evadare. Dacă exista un instrument de agresiune, trebuie să mai fie și altele. Memoriză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
vremea lui. Astfel atenția îi fusese distrasă. Realiză subit că sala imensă din spatele lui constituia postul de comandă al unui supercrucișător de război. Ba chiar mai mult, era postul de comandă al unei nave angajate chiar în aceste clipe în fantastica bătălie al celui de al șaselea decant. Acest gând îi aprinse spiritul, exaltându-l. Prezentările încetară la un moment dat, îndemnându-l să se întoarcă pentru a privi, de data asta în cunoștință de cauză. Cupola se înălța la aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
întreagă a Templului era organizată pentru a menține funcționarea organismului. Lumina care-l orbi pe Gosseyn în acea clipă îl răni pentru că în același fel erau îngrijite și corpurile lui succesive. Preț de câteva secunde, ideea i se păru prea fantastică. Un corp al lui Gosseyn, aici, în ceea ce era acum cartierul general al Celui Mai Mare Imperiu. Aici, protejat de toate mijloacele de care dispune o puternică religie păgână. Crang rupse tăcerea. - Ora prânzului, zise. E valabil pentru toți, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
descoperire îl neliniști și, rapid, constată multe alte rupturi. Cum putea un instrument atât de bine construit și protejat să fie stricat, părea greu de înțeles, dar rezultatul final nu era greu de ghicit. Va fi nevoie de o îndemânare fantastică pentru a repara mașina și a-l trezi pe Zeul Adormit. Fără îndoială, treaba aceasta revenea altora. El lucra în prima linie, nu în serviciul tehnic. Era timpul să se întoarcă în nava de luptă. Se similariză și se trezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
gândirea, oricine ar fi fost el, ar fi dorit ca el să ignore faptul că semi-legendarul Lavoisseur este încă în viață. După încă o clipă de ezitare, reluă discuția de unde rămăsese. ― Ei, și cortexul și talamusul dispun de niște posibilități fantastice. Ambele trebuie antrenate la maximum, dar mai ales, trebuie astfel organizate încât să acționeze în mod coordonat. De fiecare dată când această coordonare, sau "integrare" nu se realizează, avem de-a face cu o personalitate confuză: victimă a hiperemotivității și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
vacarm clocotitor, dar înfundat, de fond. Și, deodată totul deveni interesant. Gosseyn, invadat de o veselie fără margini, se simți mai mult ca oricând liber. Chiar și plecarea fetei dovedea că ea nu reprezenta a doua mișcare din vreun plan fantastic, început prin atacul împotriva memoriei sale. Era ușurat că n-o mai are pe cap. O figură falimentară se detașă dintre chipurile care îi defilau prin față. Teresa Clark, purtând două pungi de hârtie maronie, îl striga. ― Am cumpărat ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
durat ani întregi, nu poate fi distrusă în numai 24 de ore. Mașina, în mod vizibil, își micșorase dimensiunile, dar asta ca urmare a efectului torpilelor. Cabinele de examen din rândul exterior păreau niște păstăi plesnite, ca și cum o presiune internă fantastică le-ar fi făcut să explodeze. Peste tot în pereții metalizați se căscau găuri cu marginile zdrențuite, de zece, douăzeci sau treizeci de metri diametru. Caverne întunecate care lăsau să se întrevadă, în fasciculele de lumină palpitând, un amalgam confuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
mai mult... (gândul deveni incoerent)... cercul se închide și nu suntem cu nimic avansați"! Gosseyn lupta cu frenezie să păstreze contactul, dar acesta se estompă, apoi se întrerupse complet. În timp ce se concentra pentru a recepta și alte gânduri, realiză deodată fantasticul acțiunii sale. Se văzu pe el însuși, în mijlocul ruinelor acestei clădiri cu pereții bătuți în pietre scumpe, încercând să citească gândurile unui mort. Era o situație unică, fără îndoială, în. Întregul univers. Deodată gândurile sale proprii dispărură; o dată mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
A.E. Van Vogt Odiseea navei Space Beagle Editura Albatros Fantastic Club, 1978 A.E. Van Vogt The Voyage of the Space Beagle 1950 1 Corl tot dădea târcoale. Noaptea neagră, fără lună și aproape fără stele, se retrăgea în silă din calea zorilor care mijeau undeva, spre stânga lui. Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
astronomiei. - Orice fenomen legat de o galaxie intră în sfera astronomiei, îi replică celălalt, ridicându-și privirea de pe display. Ai putea oare să-mi spui ce altă știința se ocupă de astfel de fenomene? - Proporțiile fenomenului sunt de-a dreptul fantastice, rosti Lester, cu șovăială în glas. Cred că nici nu poate fi vorba, deocamdată, de un fenomen galactic. Aceste vibrații ar putea fi purtate de o radiație îndreptată asupra navei noastre. Kent se întoarse spre oamenii așezați în fotolii în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
milioane de mile. Ca toate celelalte lumi locuibile pe care le văzuseră, era acoperită de păduri virgine și de ape întinse. Nava îi străbătu învelișul atmosferic și începu să zboare la joasă altitudine: o enormă sferă metalică, într-un tărâm fantastic. În laboratorul secției de geologie, Grosvenor observa cu atenție instrumentele care cercetau natura terenului survolat. Era o treabă foarte complicată, care cerea mare atenție, deoarece, pentru a interpreta datele instrumentelor, era nevoie de o minte integratoare, deprinsă cu procesele asociative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ecranele videocomunicatoarelor desfășurarea operațiunilor, dirijând mașinile care le efectuau. În decurs de patru zile, acestea săpară o groapă adâncă de șaptezeci și cinci de metri, lată de o sută douăzeci de metri și lungă de două sute patruzeci, groapa în care zăceau rămășițele fantastice ale unui oraș dispărut. Clădirile se năruiseră parcă sub o povară prea grea. Străzile se aflau chiar în fundul gropii și la același nivel începură să iasă la iveală și osemintele. Se dădu ordin ca săpăturile să înceteze și fură trimise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
ale soarelui. În mlaștina lui de baștină, doar o cantitate infimă de raze izbuteau să răzbească prin straturile dense ale atmosferei saturate de apă. Ieșind din negură, Anabis întâlni, așadar, lumina razelor ultraviolete și începu să crească într-un ritm fantastic. A doua zi, el atinse țărmul planetei celei mai apropiate. Curând după aceea, ajunse la hotarele galaxiei și-și întinse, mașinal, tentaculele spre materia incandescentă a altor sisteme stelare Acolo, însă, cunoscu pentru prima oară înfrângerea, căci stelele acelea depărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cărții, celălalt se dovedește a fi fost împușcat și moare curând în spital, nu înainte de a rosti câteva cuvinte misterioase. Avem, conform schemei tipice, și un detectiv, în persoana șefului siguranței publice, polițistul Costache. Cele două linii ale cărții, una fantastică și cealaltă detectivistică, formează un contrapunct ce grăbește din ce în ce mai ritmat către un final comun. Tema fantastică urmează arhetipul Caspar Hauser: tânărul Dan Krețu se trezește într-o lume necunoscută, într-un București scufundat în timp. Pentru toți, el e un
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
rosti câteva cuvinte misterioase. Avem, conform schemei tipice, și un detectiv, în persoana șefului siguranței publice, polițistul Costache. Cele două linii ale cărții, una fantastică și cealaltă detectivistică, formează un contrapunct ce grăbește din ce în ce mai ritmat către un final comun. Tema fantastică urmează arhetipul Caspar Hauser: tânărul Dan Krețu se trezește într-o lume necunoscută, într-un București scufundat în timp. Pentru toți, el e un străin, îmbrăcat ciudat, arătând altfel decât oamenii obișnuiți. Pare un locuitor al unei alte lumi și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
grandioasă a lui Mihai Eminescu, la misterul timpului, la faptul că trecutul și viitorul se regăsesc simultan în prezent. Finalul va rezerva o mare surpriză cititorului care urmărește această temă. Trama polițistă alcătuiește „osatura“ romanului, al cărui suflet e tema fantastică și metafizică. Fundalul ei e compus dintr-o serie de evenimente istorice interconectate, evenimente senzaționale dintre cele care fac deliciul presei de scandal dintotdeauna. Unele sunt de interes internațional: mitul lui Jack Spintecătorul sau afacerea Dreyfuss. Altele țin de viața
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu e în regulă aici, nu e deloc în regulă! Lucru destul de ciudat, tocmai atunci mintea lui McAllister începu să funcționeze clar. Gândul care-i veni merse în paralel cu al fetei. Cum de ajunsese el aici, în lumea asta fantastică? într-adevăr, era ceva în neregulă. Atenția îi fu reținută de armă. Era micuță, de forma unui pistol, dar cu trei cuburi ieșite în afară, formând un semicerc din vârful camerei de explozie în formă de bulb. În timp ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
într-o cameră nu prea luminoasă, dar cu un aer familiar, unde dădu peste un bărbat cărunt, cu alură de om rafinat, care se ridică de pe un scaun de bibliotecă, întâmpinându-l cu un zâmbet grav. Deci această aventură uluitoare, fantastică, entuziasmantă se încheiase. Se afla din nou în magazinul de arme din Glay. CAPITOLUL XIX NU ÎNCETA să se mire de tot ce i se întâmplase. Această organizație mare și fascinantă fusese întemeiată aici, în însăși inima unei civilizații necruțătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
măcar o dată în viață dacă tot ceea ce trăiți vă este pe plac sau este doar o rutină? Alexandra Lupu s-a întrebat și și-a dat răspunsuri. Mai mult, vrea să ne ajute și pe noi să avem o existență fantastică, plină de împliniri și de realizări. „Trăiește viața pe care o iubești”, ne sfătuiește ea în acest volum și ne ajută oferindu-ne un Ghid practic pentru crearea realității. De unde pornim în călătoria noastră? De la câteva întrebări simple - “Îmi place
Trăieşte viaţa pe care o iubeşti! by Alexandra Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91668_a_93006]