3,956 matches
-
se vorbea prin sat, despre unii și alții. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colăci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregătite de gazdă sau aduse de celelalte femei. După venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obtine drept plata „câte-o gură”, sau încurcându-le în alte moduri, scopul fiind același: sărutarea drept răsplată. Aveau și feciorii cântecele și jocurile lor, care, însă, nu le excludeau
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
de gazdă sau aduse de celelalte femei. După venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obtine drept plata „câte-o gură”, sau încurcându-le în alte moduri, scopul fiind același: sărutarea drept răsplată. Aveau și feciorii cântecele și jocurile lor, care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gașca”, „puricele”, care stârneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se încheia cu mâncare
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
întoarcerea" o făcea Răzvan Florea al nost, crezi că arbitrii ar fi procedat la fel ? Eu cred că nu. Dar el mi-a zis, după ce m-a privit câteva momente ca pe-un evadat de la psihiatrie: -Haralampy dragă, parcă ești Feciorul din "Căldură mare", și chiar aud vocea Maestrului Radu Beligan răspunzându-ți caragialește: "Amice, ești... idiot." Și tot așa de bine puteam să cred că boxerul nostru - la 75 de kg - Marian Simion, urcase în ring doar la câteva secunde
Haralamphy și jocurile olimpice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12549_a_13874]
-
tablei, pe care, - uitasem - eu, care eram socotit poetul școlii, trebuise să scriu cu creta câte un catren de adio, ca o propoziție de analizat la ora de l. română sau ecuație la matematică. Gelu este inginer. Tatăl a doi feciori falnici, amândoi ingineri și ei, Radu, primul, iar Călin, acesta, mi se spune cu mândrie, mare constructor de avioane în Germania. Gologan, care era băiatul primarului Brașovului - români din neamul brav transilvan -, făcuse primele clase la Liceul german Honterus, cu
12 septembrie 1942 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12538_a_13863]
-
spulberă în/ frumusețea unui brad în flăcări?". De ele, George Vulturescu scapă aproape cu totul în Litera adulteră și în Ultimul orb. Iată cîteva versuri cu poantă despre iubirea la țară: ,Tu vii pentru prima dată la carnaval,/ Nela. Șapte feciori au tras în sat cuțitul/ pentru tine. // Trupul tău e precum iarba, Nela: se răsucește/ în vînt, extrage din luturi și din roci, în/ foetajele cărnii, miresme, otrăvuri". Scene-scene, oameni betegi, păcătoși, care se prind într-o horă de iele
Iubirile unui uituc by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11360_a_12685]
-
Marina Constantinescu Nu cred că există memorie fără să aibă prin pliurile ei teribilele călătorii, peripeții, năstrușnicii și fantasmagorii ale lui Rabelais și, în consecință, ale lui Pantagruel, personajul său, feciorul uriașului Gargantua, Pantagruel cel purtat unșpe luni în pîntecele mamei sale și adus pe lume întru desfătarea sa și a noastră, a tuturor. În vecii vecilor. Uimirea și rîsul îl însoțesc pe cititorul de orice vîrstă în parcurgerea uneia dintre
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
ei necontenit. Iar cine cumva, din cine știe ce rătăcire a minților și a timpului, n-a citit, să se apuce degrabă de Viața nemaipomenită a marelui Gargantua, tatăl lui Pantagruel și, fără odihnă, să continue cu Uimitoarea viață a lui Pantagruel, feciorul uriașului Gargantua. Sau să meargă în toamnă, mai pe răcoare, să vadă la Sibiu ultimul spectacol al lui Purcărete pe teme din Rabelais. Ticluirile lui Rabelais îi vin mănușă lui Silviu Purcărete. El însuși inventator de scenarii fabuloase, de imagini
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
se mărise, se împuternicise, cît trecea peste măsură nebăgînd seama pe ceilalți și întru nimic socotindu-i (la fel ca la anul 2000, fiule, ca să vezi!)... Care mergînd Domnu la Craiova, la judecățile lui, de era vreun boiar sau vreun fecior de boiar (ca derbedeii senatorului craiovean de azi cînd cu scandalul de la Discotecă!)... vinovat, nu le lua partea, ci cu toiagul jos la scară îi bătea; și aicea la București așijderea făcea..." Să vezi acu urmarea ailaltă, fiule, după ce Gligorie-vodă
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
se mărise, se împuternicise, cît trecea peste măsură nebăgînd seama pe ceilalți și întru nimic socotindu-i (la fel ca la anul 2000, fiule, ca să vezi!)... Care mergînd Domnu la Craiova, la judecățile lui, de era vreun boiar sau vreun fecior de boiar (ca derbedeii senatorului craiovean de azi cînd cu scandalul de la Discotecă!)... vinovat, nu le lua partea, ci cu toiagul jos la scară îi bătea; și aicea la București așijderea făcea..." Să vezi acu urmarea ailaltă, fiule, după ce Gligorie-vodă
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
pe bază de dosar "sănătos", epuizat treptat și avînd doar "unele prelungiri politehniste" în anii '80, al doilea, apărut după 1989: "El cuprinde atît bișnițari șși securiști, am adăuga noiț promovați ca "oameni de afaceri" în anii '90, cît și feciori de bani gata ai elitelor comuniste, lansați în afaceri sau în politică". Între cele două tipuri de oameni noi sînt mari diferențe: primul se supunea autorității și ideologiei oficiale, era conservator și naționalist, își ascundea de ochii lumii bunăstarea și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16673_a_17998]
-
de Călinescu și care azi îi poartă numele - Cronicar), studiasem, în vederea elaborării unei monografii, Adevărul literar și artistic, remarcasem ș...ț statornica prezență în pagină a lui G. Călinescu cu Sărmanul Klopstock ce-și publica într-un vast serial romanul Feciorul lui nenea Tache vameșul. Avînd a se pronunța asupra meritelor scriitorului, criticul îl considera «interesant», treapta primă a prețuirii, cu deschisă portiță. Cînd colaborarea prolificului prozator la revistă a luat sfîrșit, criticul nu s-a mai abținut și l-a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13101_a_14426]
-
Feodorovici s-a năsuct în Bucovina, proveniență socială avocat. Din septembrie 1939 și până la 28 iunie 1940 a fost primar al Sorocii. A fost membru al Partidului țărănist, mare filosemit și om cinstit. Avereîn Soroca n-are." Aurel Ștefanelli era feciorul lui Toader Ștefanelli, prieten cu multe personalități ale culturii române, printre ele fiind Eminescu, Slavici, Porumbescu. Aurel absolvă facultatea de drept, făcând studiile la Cernăuți, apoi la Iași. La 15 octombrie 1918 este angajat la judecătoria din Soroca, ca judecător
Despre scrisorile lui Eminescu, Slavici și Ciprian Porumbescu la Soroca. In: Curierul „Ginta latină” by Nicolae Bulat () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2242]
-
semn al permanenței credincioșilor. Aici ni se povestește că mănăstirea a fost zidită pe timpul lui Alexandru cel Bun și a fost reconstruită de Ștefan cel Mare. Există documente că mănăstirea Căpriana a fost refăcută de Petru Rareș și împodobită de feciorii săi Ștefan și Alexandru Lăpușneanu, care au dăruit o evanghelie cu scoarțe de lemn poleit cu aur și argint, podoabă ce a ajuns în Rusia, o dată cu multe alte obiecte de preț. Pe zidul de dinafară al bisericii se află o
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
MAMA: Poftim. COCIȘ: Bună-seara să deie Dumnezeu. MAMA: Bună-seara, Mihai, tu nu te-ai dus la pod? COCIȘ: De-acolo vin. Ce-i acolo!... Păzească Dumnezu! Săracul Cadar Roșca. MAMA: Șezi. Cum s-a putut rupe? COCIȘ: Se spune că feciorii din satul vecin, că ăia au fost... din răzbunare. MAMA: Din pricina fetei lui Szekely Carol? COCIȘ: Așa zic oamenii... MAMA: Ei și Cadar Ioșca ăla... Nu și-a găsit el fată aici în sat? COCIȘ: Rău a făcut! MAMA: Omul
Cenzură și colectivizare. Istoria unui spectacol () [Corola-website/Science/295624_a_296953]
-
stilistic peste gigantul trezit de-i pârâie oasele: în Biserica lui Heros Soteros, în Catedrala Cumințeniei Pământului Ridică mici gorgane popândăii, cățeii și vulpile vântului. Sgânta Sophie a Geților cu Zeul Prunc la sân M-au proclamat a toată Istrița Fecior și Frate Bun Peste Bazileeatele Salice înscrise în marile statuete ce-am filmat astă vară - Dar cât o să mai pot duce singur atâta năpraznică povară? Hulit de șarlatanii Muzeului Militar și ocolit de toți Mă gândesc dacă insul de geniu
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Traian T. Coșovei Din partea întunericului vine o lumină de pe frontul din răsărit; bătrânele coaste răstignite în biserici pustii nu mai vestesc nunți și nici feciori pregătiți să meargă la oaste - doar coaste în lințoliu de mătase sau lână. Era o lună jupână rânjită la o altă lună căzută gravidă, era moartea preschimbată în fântână adâncă, târzie - sfârșitul care se răstise la lumea vie... Soldați care
Într-o tranșee de ceață by Traian T. Coșovei () [Corola-website/Imaginative/4703_a_6028]
-
aprilie, de Sfanțul Gheorghe, borșenii sărbătoresc Ziua Orașului cu slujba bisericească, urmată de cântec și dans și voie bună. Tot acum se sfințește și cașul, semn al păstrării păstoritului în zonă. În seara zilei de 24 iunie a fiecărui an, feciorii și copiii, dar și fetele învârt deasupra capului făcliile. Făclia este făcută cu câteva zile înainte dintr-un par uscat, care se crapă în 4 sau în 8, iar în mijlocul părului se pune rășina într-un coș din coaja de
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
în apele curgătoare din localitate. De la copiii de 6-7 ani până la oamenii vârstnici, măi aprind pe dealuri, și în zilele noastre, făclii, fac foc la crucea de uliți, pentru a alunga gângăniile și sălbăticiunile de prin holde și livezi. 12 feciori cu făclii aprinse, descriind deasupra capului cercuri de foc, strigă “Hai, Mari, la Sânziene” sau “Făclia mare, măi coconi”, apoi se avânta într-o roată, dans ritual de mare virtuozitate și forță, rostind în cor: “Fugi soare după soare/ Că
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
familie bizantină a Cantacuzinilor). După alte surse, era vânzătoare de rachiu, originară din Târgul de Floci, iar tatăl lui Mihai era grec. Cronica lui Radu Popescu menționează că ""Acest Mihai Vodă, după ce au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul așa dovedim, că mumă-sa au fost
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
dăruiește lui Dumitrachi Cantacuzino satul Frăsinetul, învecinat cu Vutești, fost sat domnesc, cumpărat de Mihai Viteazul. Satul Vutești aflându-se în vecinătatea orașului Cornățel, unde principala ocupație era negusoria, de pe urma căreia oamenii strângeau averi frumoase, a fost cumpărat de „Ianiu, feciorul Cornei de oraș de Cornățel”. Documentele menționează faptul că, Ianiu cumpară, la 16 decembrie 1631, de la Despina jupâneasa Vladului biv logofat Rudeanul și de la coconii ei Radu și Vladul „satul Vutești de pe apa Mostiștei ot sudstvo elhov, tot satul cu
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
există încă o biserică având hramul Sf. Nicolae, fiind datată în 1779. Lângă Brănești se află mănăstirea Bunea. În actul de întemeiere, "zapisul de danie al moșnenilor din Brănești", stă scris că pe dealul Vîlcana, boierul Vâlcu din Orbeasca și feciorii lui vor să zidească o "mănăstire". Într-o carte de întărire a lui Șerban Cantacuzino Voievod, din 1687, se spune însă, "schitul" de la Vîlcana, iar în hrisoavele domnești de acordare de milă, începând cu cel din 1693, "mănăstioara" dar, mai
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
la șezătoare cu un sentiment ritualic, supunându-se randuielii obștei tradiționale. Obiceiul se raporta la destinul uman, individual sau colectiv, fiind, totodată, un obicei de inițiere a tinerilor în muncă, joc și viată, un loc de întâlnire a fetelor cu feciorii, un prilej de etalare a hărniciei și inteligenței. Șezătorile se organizau, în special, pentru torsul lânii sau al cânepii, povestește directorul Căminului Cultural al comunei Scobinți, d-nul Dumitru Hriscu. Femeile și fetele prezente, cântau cântece satirice, spuneau snoave, povești
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
se vorbea prin sat, despre unii și altii. Se mâncau boabe de cucuruz fiert, crupe, covarsă, mălai, sarmale, pâine pe vatra, cozonac, colaci, fructe uscate, nuci, alune și alte bunătăți, pregatite de gazdă sau aduse de celelalte femei. Dupa venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obține drept plată „câte-o gură”, sau încurcându-le în alte moduri, scopul fiind același: sărutarea drept rasplată. Aveau și feciorii cântecele și jocurile lor, care, însă, nu le excludeau
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de gazdă sau aduse de celelalte femei. Dupa venirea feciorilor, sporul lucrului scădea considerabil, aceștia luându-le fusul pentru a obține drept plată „câte-o gură”, sau încurcându-le în alte moduri, scopul fiind același: sărutarea drept rasplată. Aveau și feciorii cântecele și jocurile lor, care, însă, nu le excludeau pe femei și fete. În repertoriul obiceiului, găsim cântece de cătănie, de înstrăinare, satirice, dar și jocuri, precum „gâsca”, „puricele”, care starneau hazul celor prezenți. Fiecare întâlnire se incheia cu mâncare
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
urbarială a domeniului Inidoara din 1681, iată ce se zice în privința acestora: „vârsta fiilor de iobagi de aceea s-a înscris în Urbariu, pentru că dacă va vedea stăpânirea, că numai a sosit, ci și a trecut timpul pentru căsătoria oricărui fecior, să nu ducă o viață imorală, ci prin căsătorie dumnezeiască să se înmulțească, atunci trebuie silit, dacă o admoniere ușoară nu prinde, trebuie întemnițat, căsătoria să nu și-o amâne, ceea ce știu că aproba și femeile văduve și fetele mari
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]