63,117 matches
-
terii. Aceea?i viziune mitic? eminescian? confer? peisajului descris o dimensiune metaspa?ial?, metamorfozându-1 Într-un spa?iu magic În care cerul poate „Înmul?i hotarnicele clipe" num? rate Ins? de-al „stelelor imperiu" situat departe, În „nemargini", dincolo de lumea fenomenelor. Pe p?mânt Ins? domnesc ruine m?rturii ale palatelor-cet??i de odinioar?. Istoria acestora („corsi e ricorsi") evoc? str?lucirea lor, acum, acoperit? de ț?cere: Astfel, din vechiul Babilon, cetate „cu muri lungi cât patru zile, cu o
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rii cea politic?? ?i cea judiciar? au disp?rut, ace? tia au devenit obiect de studiu doar În ?colile de retoric?. Poezia a fost atunci retorizat?, iar retorica ? i-a pierdut sensul originar, invadând toate genurile literare; acesta a fost fenomenul cel mai complex ?i mai bogat În consecin?e din istoria retoricii antice. Din acest moment, topos-urile cap??? o func?ie nou?, „devenind cli?ee general valabile din punct de vedere literar ?i care se extind asupra tuturor domeniilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o natur? mai degrab? s?rac? ". (G. C?linescu) Astfel c?, natura privit? În ipostaza ei de dimensiune spa?io-temporal? devine În opera eminescian? o „entitate metafizic?", „materia În ve?nic? alc?tuire, iar elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului): Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve?nic? alc?tuire, codrul, marea, ??ul luna fiind spe?e, idei, divinit??i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rac? ". (G. C?linescu) Astfel c?, natura privit? În ipostaza ei de dimensiune spa?io-temporal? devine În opera eminescian? o „entitate metafizic?", „materia În ve?nic? alc?tuire, iar elementele ce o compun sunt, nu fenomene, ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului): Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve?nic? alc?tuire, codrul, marea, ??ul luna fiind spe?e, idei, divinit??i, fenomen ap?rând doar omul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ci „idei, divinit??i" (fenomen e doar omul, pentru c? doar el este supus trecerii ireversibile a timpului): Natură e o entitate metafizic?, e materia În ve?nic? alc?tuire, codrul, marea, ??ul luna fiind spe?e, idei, divinit??i, fenomen ap?rând doar omul, care nu are nici o interven?ie În desf?? urârea numenilor, suferind numai rota?ia. " (G. C?linescu) Mai curând, Eminescu ar putea fi numit „poet al spa?iului" (Zoe D.-Bu?ulenga), „al marilor dep? rt
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
am Întocmi o harț? a sentimentelor pe care le stârne?te un tei În oameni? Dac? am Întocmi o harț? a sentimentelor pe care un tei le stârne? te În celelalte vie?uitoare? ?i dac? am Întocmi o harț? a fenomenelor pe care un tei le stârne?te În lumea vegetal?, sau chiar asupra celorlal?i tei? Cum este perceput mirosul teiului de c?tre În???i teii? Ce semnifică?ie, ce rost are el? E un imn, e un semn
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
-te norocul! Ei, cred că femeia asta a început să sufere de rigor mortis. Noroc cu memoria ta. Ce m-aș face fără tine, Otilia? JENI: Puteți să-mi spuneți Jeni. MINISTRUL: Ah, dragă, dar nu plînge... Moartea e un fenomen natural. Eu am depus atîtea coroane încît mă întreb dacă mai sînt viu. Am început să mă identific cu spiritul eroilor căzuți. Iar asta era o adevărată căzătură. Dar de ce plîngi? E frumos din partea ta că suferi chiar după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
mai mult ca: „știați că” și „No comment”. Un „ave Decalog”, complet, suficient și imuabil. Codul penal, însă, e surprins ca un rezultat al devenirii istorice, cu o geneză în timp și spațiu și ca o componentă a metabolismului politic. Fenomenul penalic pendulează, incert, între „Fiat Justitia” și „Fiat Mundus”. De la „Decalog” încoace, se consfințește existentul în „a avea” al fiecărei ființe umane, de el depinzând și corolarul „a fi”. Un „a fi” ce trebuie să-și aibă un suport material
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
al muncii pentru suflet acela de salvare a lui de la păcat, luminând mintea și înlăturând ispita, adevăr transmis urmașilor de părintele Ilie Cleopa: “Lucrul mâinilor îndepărtează mintea de la gândul păcătos”. De câțiva ani, societatea românească se mai confruntă cu un fenomen aparent inexplicabil și lipsit de orice rațiune a bunului simț. După opinia unora, de la începutul lunii mai și până la sfârșitul lunii august, este un concediu permanent și generalizat în țară. Canalele comerciale de televiziune se întrec în a prezenta ce
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
subsumată legii firii, aceeași pentru toate ființele, deoarece copiii sunt un dar neprețuit al lui Dumnezeu în viața omului. Dragostea pentru copii implică și un grad înalt de responsabilitate față de ei. Din nefericire, România vremurilor actuale, se confruntă cu un fenomen trist în care responsabilitatea unora dintre părinți se limitează doar la susținerea financiară. După anul 1989, statul s-a aflat în incapacitatea de a mai asigura locuri de muncă, necesitate vitală pentru existența celor care doreau acest lucru și pentru
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lucru și pentru cei aflați în întreținerea lor. Astfel, s-a declanșat exodul forței de muncă către țări din Uniunea Europeană (și nu numai), apte să absoarbă un volum consistent de mână de lucru ieftină și de bună calitate. Reversul acestui fenomen nu s-a lăsat prea mult așteptat. Foarte multe familii s-au destrămat, lăsând soarta copiilor în mâinile șubrede ale bunicilor ori în ale unor rude mai mult sau mai puțin responsabile ori chiar la mila lui Dumnezeu. Părinții plecați
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
asemenea, fapta constituie furt și în cazul când parte vătămată este statul, un reprezentant al statului sau oricare altă persoană juridică. Societatea românească modernă cunoaște un nivel de globalizare informațională și economică ale cărui efecte se extind, inevitabil, și asupra fenomenului infracțional. În acest context, trebuie reținut faptul că statului îi revine o sarcină din ce în ce mai dificilă în îndeplinirea obligațiilor ce îi revin în calitate de garant al dreptului de proprietate, potrivit art. 44 alin. (2) din Constituție potrivit căruia” Proprietatea privată este garantată
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
dreptului de proprietate, potrivit art. 44 alin. (2) din Constituție potrivit căruia” Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular”. Din nefericire pentru societatea românească contemporană acest drept nu profită întotdeauna doar oamenilor cinstiți. Fenomenul paralel celui de globalizare este cel al secularizării, care inversează polii valorilor ajungându-se la tendința (reușită a unora) de a înlocui munca cu diverse mijloace de însușire a unor sume extraordinar de mari, într-un timp foarte scurt și
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
lui de simplu muritor. Nebuna se strecoară încetul cu încetul în mintea lui. Fiecare mesaj e scris cu sufle tul în vârful degetelor care apasă tastatura. Și el citește în continuare. Iar eu stau și emit o teorie. E un fenomen absolut normal ca prima lectură a unor trăiri nedisimulate să creeze o undă de șoc în cel care le-a scris. Mă refer la niște trăiri ajunse nealterat pe pseudo-hârtia nu mită ecranul computerului. Trăiri veritabile, în Microsoft Word. Și
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
în baie, în patru labe, și capul lui se apleacă în closet și Cavanosa vomită chea guri de sânge și tușește din ce în ce mai tare. Sunt lângă el. M-am așezat pe marginea căzii și îl privesc cu atenție. Moartea e un fenomen natural. Am înche iat citatul. Nici nu mai țin minte cine a spus chestia asta. Dar nu are nici o importanță acum. Sentimen tele mele pentru bătrânul ăsta nu-mi lasă loc de vreo emoție. Cavanosa știe că a făcut o
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
reper în perioada postbelică pentru combatanți. Alte edificii culturale: Casa „Sturdza”,Muzeul „Colecțiilor de artă” în clădirea băncii. Pe aceiași stradă și în zona pieții se mai găsesc dughene gen „Tache,Ianche și Cadar”. Din anul 1997,orașul a cunoscut fenomenul de modernizare a arterelor principale. Casa Miclescu mai așteaptă și acum restaurarea promisă de muzeografi în anul 1998,când încă mai existau fonduri. Explicarea acestor contradicții neantagoniste îi aparține poetului Marcel Breslașu: „Ce-i «clasic» azi - a fost cândva «romantic
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Obosit? -Nu.Mă simt relaxat.Imi fac datoria la atelier.Familia e mulțumită de mine. -In vis,vă însoțesc și membrii familiei? -Nu.Acolo am altă familie. O soție tânără și un fiu.Mă simt alt om. -Știți ce înseamnă fenomenul „Dejà Vu”? -Nu. -L-ați citit pe Edgar Cayce? -Nu. Sunteți creștin ortodox sau catolic? -Ortodox. -Ați consultat vreodată un Atlas geografic? Ați privit un album cu ilustrate din America Latină? -Da.Nu am recunoscut nici țara,nici orașul.Am citit și
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Într-un cămin studențesc de fete din Iași exista o cameră numită „Arabela”.Nu este personajul din serialul ceh cu Rumburak.Aici locuiau tinerele studente prietene cu studenții arabi. Româncele frumoase i-au răpit pe tinerii arabi. Acum în Irak fenomenul a devenit reversibil. Japonezii se dedică artei de a trăi,”Bushido”, adică de a zâmbi,în orice clipă,lăsând să se înțeleagă faptul că nefericirea provine doar din eroare sau neînțelegere. Pentru cei care ne spun minciuni,să nu uite
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
de explicarea “coincidențelor” în viața oamenilor,de predicțiunile împlinite,de sincronicitate și de arhetipurile psihice umane. Faptul că nu putem depași un anumit prag cauzal,aparent firesc de percepție a universului,a dus la refuzul de a acepta cu obiectivitate fenomenele paranormale.Dar ele există și într-o perioadă îndepărtată erau pentru oameni fenomene... normale. Evghenia Juvasena Davitașvili s-a născut în anul 1948,în Georgia.Cunoscută sub numele de Djuna a vindecat numeroși oameni,printre care și doi șefi de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
arhetipurile psihice umane. Faptul că nu putem depași un anumit prag cauzal,aparent firesc de percepție a universului,a dus la refuzul de a acepta cu obiectivitate fenomenele paranormale.Dar ele există și într-o perioadă îndepărtată erau pentru oameni fenomene... normale. Evghenia Juvasena Davitașvili s-a născut în anul 1948,în Georgia.Cunoscută sub numele de Djuna a vindecat numeroși oameni,printre care și doi șefi de stat,prin fluxul emanat de mâinile ei.” Când pun mâna deasupra pacientului citesc
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
durerea mea...” spune ea.Pentru oamenii de știință,Djuna a devenit unul dintre cele mai interesante cazuri.Este admis faptul ca “în toate timpurile au existat oameni care au vindecat prin atingere cu mâinile sau prin apropierea mâinilor de bolnav...Fenomenele care au loc în momentul în care vindecătorul acționează asupra organismului bolnav sînt,în epoca contemporana,aproape cu totul ignorate;în general se crede ca totul se reduce la acțiunea asupra psihicului uman... Dar se poate spune că oprirea hemoragiei
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
câmpul electromagnetic.In jurul corpului uman există o “aură”,care difera de la individ la individ atât prin contur,cât și prin culoare. Dupa culoarea aurei se poate deosebi un om benefic de un om malefic. După mai multe cercetări asupra fenomenului Djuna s-a ajuns la concluzia că metoda terapeutică are o influența de natură psihofizică,numită metoda de “termoficare” a sângelui. “Masajul fără contact” s-ar reduce la normalizarea circulației sângelui în întreg corpul uman.Majoritatea bolilor s-ar datora
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
sînt un oarecine Deștept zic unii,eu - un nătărău. Că binele făcut l-am făcut rău, Dar răul ce-am făcut l-am făcut bine”. 78 „Una este șansa ta De a deveni peren Să cutezi a descifra Tăcerea ca fenomen”. (Ilie Dodea) Șansă dublă Inainte de anul 1990 o excursie în trei state asiatice China,Coreea de Nord și Vietnam costa 16.000lei. Puțini români își permiteau luxul financiar de a vizita cele trei țări. Guvernele Romaniei din ultimii 15 ani au
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
deplaseze cu alt mijloc de transport la notar. Reuși să găsească un taxi galben. Ii salută din mers. După plecarea ei,o noua surpriză. Motorul porni la prima cheie. Mașina funcționa perfect. (Și automobilele simt repulsia stăpânului?). Sub impresia acestui fenomen inexplicabil au pornit voioși în călatoria de afaceri. „Senin amurg,coboara-ți lin tăcerea Pe inima-mi de doruri chinuită... Și-n mareția ta nemărginită, Imi farmecă și-nvăluie-mi durerea”. (Mihai Codreanu) Excursia Luna februarie.Timpul excursiilor montane. In autocar muzica
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Deci nu i-a văzut nimeni? — Cum de nu. Multă lume. Celebi surâse sceptic, amuzat și mulțumit. „Cred că n-are rost să-i spun că în noaptea asta merg în cimitir“, grăi el către sine. Celebi cunoștea cauza acestor fenomene. Mormin tele emit, poate din cauza hidrogenului eliberat, poate din alte pricini, o licărire albăstruie, vizibilă noaptea. Asta o știa din lecturi, încă din facultate. Dar Celebi voia să vadă cu ochii lui dacă licăreala aceea are într-adevăr forma trupului
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]