9,441 matches
-
de anumite calități specifice. Mai Întâi, trebuie să aibă capacitatea de a cunoaște bine câinele, sub toate aspectele; să aibă cunoștințe de anatomia și fiziologia câinelui, să-i cunoască bine firea, să-i descopere toate calitățile native și Întregul potențial fiziologic și energetic. Cât privește persoana dresorului, sunt de subliniat și de reținut câteva aspecte mai importante și anume: să iubească patrupedul și să se atașeze rapid de el, să aibă el Însuși un caracter blând, răbdător, hotărât și consecvent, să
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ci el trebuie urmărit de la primele simptome ale vieții extrauterine până la sfârșitul vieții biologice. Explicațiile celor arătate sunt date de faptul că manifestările comportamentale ale câinelui nu apar decât parțial după naștere, ele se amplifică pe măsura maturizării anatomice și fiziologice a organismului și a celulelor somatice care ajung la maturitate cu mult mai târziu, așa cum sunt cele care privesc reproducerea rasei. Pe lângă anumite comportamente instinctuale cu care câinelelup se naște, incluse În zestrea lui genetică și transmise pe cale ereditară, mai
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
perfecționarea continuă a mecanismelor nervoase, neuronale, care coordonează acest comportament, În vederea satisfacerii depline a nevoilor de hrană În diferite etape ale vieții, cum ar fi perioada de creștere și dezvoltare fizică, de lactație, de efort În serviciu ori alte stări fiziologice. În fapt, există anumite explicații științifice pe care se bazează actele comportamentale, mult mai ample, pe care nu ne am propus să le dezvoltăm În această lucrare, preferând să prezentăm câteva aspecte comportamentale din practica creșterii câinelui-lup. B. Unele aspecte
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
creștere și pe care o consumă cu nesaț. Trebuie În schimb să li se creeze un bun reflex biologic de hrană, cu asigurarea principiilor nutritivi necesari, atât pentru Întreținerea zilnică, cât și pentru creștere și dezvoltare corporală ori alte nevoi fiziologice În vederea formării unui comportament de reproducție corespunzător. Acest comportament trebuie precedat de formarea cu mare grijă a unei condiții de reproducție (montăă indispensabilă pentru mascul și femelă. După perioada pubertății, câinele devine liniștit și răspunde prompt la comenzi, Își reia
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să muște. Pe măsură ce sunt concepuți, noii produși se dezvoltă În cadrul vieții intrauterine, cățeaua Își schimbă mult comportamentul privind hrănirea: crește aportul și nevoia de a-și asigura microelementele și principii nutritivi de bază, atât de necesari desfășurării proceselor metabolice și fiziologice, cresc intens arderile În cadrul acestor procese, cât și nevoile hidrice și minerale necesare celulelor și țesuturilor de bază. Toate acestea conduc la creșterea În greutate a cățelei gestante, la Îngrășare și la dezvoltarea unui țesut adipos, atât la nivelul Întregului
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
face singură orânduiala și corectarea unor reguli legate de hrănirea puilor În cuib, folosindu-se de bot și de labe, cât și de dinți pentru retezarea cordonului ombilical al cățeilor născuți. Actul fătării este Însoțit de mari eforturi fizice și fiziologice În momentul intrării În travaliu. Expulzarea fetușilor se face succesiv, la anumite intervale de timp, fiind angajate toate forțele facerii prin contractări musculare epuizante. Comportamentul la naștere al cățelei nu se termină aici. Ea urmărește să le asigure de Îndată
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
chiar de unele manifestări canibalice, cum s-a mai arătat. Administrarea de progesteron s-a dovedit că readuce cățeaua la un comportament matern normal. Spre deosebire de toate celelalte animale domestice, câinele-lup are un comportament de hrănire specific, datorat structurii anatomice și fiziologice a tractusului digestiv care, În principal, se referă la aceea că, asupra bolului alimentar nu acționează secreții cu rol digestiv decât la nivelul stomacului. Astfel că alimentele (carnea, de exempluă trec din cavitatea bucală prin Înghițire direct În stomac, fără
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
variate, până la adevărate curiozități. Câinele-lup este tocmai rezultatul unor asemenea preocupări, care s-au soldat cu modificări radicale ale comportamentului primitiv, ca urmare a unor Încrucișări combinate ce din punct de vedere genetic au contribuit la unele schimbări morfologice și fiziologice, Îndepărtându-se sub acest aspect de lupul din sălbăticie, Îmbrăcând o Înfățișare mai fină și mai delicată. Comportamentele instinctive, dispărute În parte, au fost compensate cu alte capacități apărute și dezvoltate pe parcurs, având la bază educația și dresajul. În ceea ce privește
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
dispărute În parte, au fost compensate cu alte capacități apărute și dezvoltate pe parcurs, având la bază educația și dresajul. În ceea ce privește modificările comportamentale la câinele-lup ameliorat, se poate spune, fără teamă de tăgadă, că ele au la bază mutații genetice, fiziologice și morfologice care au fost acumulate În timp de către generațiile de câini pe care a umblat mâna și mintea omului modern. Revenim și arătăm că, comportamentul sexual la câinele-lup, mascul sau femelă, are un caracter preferențial, situație În care, oricât
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reprezintă ușurința cu care se separă boabele de pedicel, exprimându-se în procente. 10. Sămânța întrunește un număr de patru descriptori ampelografici, care pot înlesni recunoașterea soiurilor de viță de vie. Observațiile se efectuează asupra a 100 de boabe maturate fiziologic, provenite de la 10 struguri de la care se analizează câte 10 boabe din zona mediană a strugurelui. Descriptorii, expresia caracterului și soiurile de referință sunt redate în tabelul 2.20. 10.1. Prezența semințelor în bob (cod OIV 241; UPOV 77
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
tinctoriale (Alicante Bouschet). 1.4. Sămânța 1.4.1. Numărul de semințe în bob. Se stabilește odată cu analiza prezenței semințelor în bob . 2. Descriptori pentru însușiri agrobiologice 2.1. Fenologia 2.1.1. Căderea frunzelor. Se are în vedere căderea fiziologică a frunzelor, care poate fi: timpurie (nota 1), mijlocie (nota 3) și târzie (nota 5). 2.1.2. Durata perioadei de vegetație. Se exprimă prin numărul de zile, de la dezmugurit și până la căderea fiziologică a frunzelor. 2.2. Vigoarea de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
frunzelor. Se are în vedere căderea fiziologică a frunzelor, care poate fi: timpurie (nota 1), mijlocie (nota 3) și târzie (nota 5). 2.1.2. Durata perioadei de vegetație. Se exprimă prin numărul de zile, de la dezmugurit și până la căderea fiziologică a frunzelor. 2.2. Vigoarea de creștere 2.2.1. Procentul de lăstari fertili. Determinările se fac după înflorit luându-se în calcul toți lăstarii de la 10 butuci, după care se stabilește procentul de lăstari fertili. Scara de interpretare este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
În acest sens, trebuie să se dispună de o populație omogenă pentru ansamblul studiului (determinarea crieteriilor de fiabilitate a metodei). Eșantionarea trebuie să se situeze în zona valorilor măsurate de metoda respectivă. Trebuie să se distingă: - o zonă a “valorilor fiziologice" și diverse zone patologice în materie de determinare din lichide biologice; - o zonă a “valorilor normale"; - diverse zone de sub sau supradozare a produselor farmaceutice. Eșantionul și stabilitatea Eșantionul trebuie să fie omogen și stabil. Un medicament poate fi degradat de
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
conținutul de elemente nutritive (glucide, lipide și protein), vitamine și oligoelemente, iar pe de altă parte, normele de igienă a alimentelor. S-a demonstrat că deficiențele de vitamine și, în general, lipsa unor micronutrienți devine un obstacol în calea dezvoltării fiziologice și psihice, compromite sistemul imunitar, cauzând deficiențe mentale și intelectuale. Infrastructura de acces la apă potabilă și canalizare sunt esențiale pentru siguranța mediului în care trăiesc indivizii. Acest aspect câștigă importanță majoră mai ales în zonele urbane. Serviciile de sănătate
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
această vorbire și În anumite situații, de stimuli nonspecifici pentru vorbire, care o preced sau o succed. Numărul acestor stimuli nespecifici este extrem de mare - gesturi, umblet, expresie facială, expresia ochilor, dicție, intonație, numeroase mișcări neobservabile, prestigiul persoanei care vorbește, starea fiziologică de așteptare ori de trebuințe biologice ale receptorului și, În general, orice care În momentul respectiv este legat de cuvintele pronunțate. Acești factori care prin ei Înșiși nu au o semnificație concretă pot Întovărăși orice vorbire. De exemplu, o intonație
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
un om primește și reacționează inconștient la toate variatele efecte mentale ale inputurilor din mediu, el ar fi mereu sub influența lor, În Întregime. Dar lucrurile nu se desfășoară astfel; În același fel În care corpul se protejează prin mijloace fiziologice, tot așa personalitatea produce o protecție mentală Împotriva efectelor dăunătoare, În cazul discutat - Împotriva efectelor dăunătoare ale sugestiei. Această protecție este realizată prin barierele antisugestive. Aceste bariere sunt: 1. Gândirea critică conștientă - Primul obstacol important constă În evaluarea conștientă și
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Manuela HUŢUPAŞU, Mihaela ŞIMONCA () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93093]
-
și abilități ale cadrului didactic de natură cognitivă, emoțională și comportamentală de a diminua ori tolera acțiunea factorilor stresori: stima de sine pozitivă, asertivitatea, optimismul, perseverența; - reacții specifice la stres - răspunsurile la acțiunea factorilor stresori, care pot fi de natură fiziologică, cognitivă, emoțională sau comportamentală. Atunci când degradările induse de stres depășesc posibilitățile adaptative ale organismului, acesta are caracter nociv. Stresul organizațional poate fi definit ca fiind răspunsuri fizice și emoționale, vătămătoare, ce apar atunci când solicitările locului de muncă nu corespund capacităților
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
este un proces ce se dezvoltă lent, fără simptome și care duce la retragere socială, fiind adesea Însoțit de depresie. Deci, această stare de tensiune extremă, declanșată de stresul ocupațional de durată, are manifestări negative În plan comportamental, psihologic și fiziologic. Afectați sunt mai ales cei care au ales o profesie care presupune ajutorarea semenilor (profesori, personal medical, educatori etc.), pentru care mai important este să se dăruiască pe sine decât să aștepte recompensa muncii lor. Situații declanșatoare posibile pot fi
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
la coroziunea anaerobă a fontei, determinate de existența unor bacterii ce reduc sulful (Desulfovibrio). Etapa inițială a coroziunii influențate microbian constă în formarea unui biofilm pe suprafața metalică expusă unui mediu apos. Biofilmele sunt ansambluri complexe din punct de vedere fiziologic de specii microbiene distincte, care interacționează în vederea maximizării șanselor lor de supraviețuire în mediul respectiv. O matrice formată din substanțe polimerice extracelulare excretate de bacterii, ancorează biofilmele de substrat, menținând în zona respectivă substanțele nutritive, fiind în același timp un
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
picante de origine minerală,vegetală sau de sinteză, care adăugate unor produse alimentare sau preparate culinare redau gust și aroma specifică.Aroma și gustul sunt date de uleiurile eterice și acizii condimentați aflați în conținutul condimentelor.Din punct de vedere fiziologic și a funcțiilor digestive în cazul unui organism sănătos,condimentele devin necesare. Rolul lor în alimentație este de a stimula secreția sucurilor digestive și a ușura digestia. Pentru a fi eficiente se folosesc în cantități mici, deoarece în cantiți mari
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
este impusă de însăși dimensiunea de excepție a personalităților reflectate pe acestea. Ion Gh. Tănăsescu, ca să ne referim deocamdată la personalitatea acestuia, este, pentru școala de chirurgie de la Iași, cel care face „trecerea chirurgiei de la faza să anatomotehnică la cea fiziologica, de la chirurgia privită că o practică prin excelență manuală, la acea chirurgie în care mâna să fie condusă de creier”{\cîte 112}. Fostul decan al Facultății de Medicină ales în două rânduri, rector al Universității și aproape trei decenii
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Ion Tănăsescu și Ernest Juvara, ca la Iași, cum scria prin 1972 Ionel Maftei, „a trecut prin întreaga filiera didactica și spitaliceasca...a activat ca profesor de clinică chirurgicală timp de un deceniu (1920-1930), creînd o valoroasă școală de chirurgie fiziologica” și că „activitatea desfășurată la Iași și continuată la București a urmat o direcție care îl situează ca șef al școlii contemporane române de chirurgie” {\cîte 113}la care s-au format personalități de talia academicianului Theodor Burghele, sau profesorilor
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
la fermentația alcoolică sau urmează calea obținerii zahărului. In Brazilia cca 55% din producția de trestie de zahăr este utilizată pentru obținerea alcoolului. Sfecla de zahăr, Beta vulgaris saccharifera, este o plantă tehnică, bianuală, organizată din punct de vedere genetic, fiziologic, anatomo-morfologic pentru sinteza, acumularea și depozitarea zaharozei, fiind singura plantă cultivată din zona cu climă temperată care poate realiza aceste procese. Descoperirea sfeclei ca sursă de zahăr a condus la cercetări asidue în vederea îmbogățirii conținutului în zahăr și îmbunătățirii
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
siliconic, octadecanolul, polipropilenglicolul, hidrocarburi parafinice ș.a. Prin coagularea coloizilor și precipitarea unor săruri anorganice și organice se formează suspensii. Din această cauză este necesară limpezirea melasei. În afară de substanțele valoroase, melasa poate să conțină și substanțe cu efect inhibitor asupra activității fiziologice a drojdiilor, formate în procesul de obținere a melasei: imidodisulfonatul de potasiu, nitriți, acid acetic, acid butiric, sulfiți etc. În melasă se mai găsește și dioxid de sulf ce provine din procesul tehnologic de obținere a zahărului, fiind folosit pentru
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
cetone urît mirositoare. Enzimele se găsesc în celula vegetală în număr de (5÷50 )·108 molecule, cu activitate catalitică foarte ridicată. In produsele horticole rămîn după recoltare enzimele conținute inițial, însă în activitatea lor intervin unele schimbări determinate de starea fiziologică a produselor, de localizarea enzimelor și de o serie de factori fizico- chimici : temperatură, pH, agenți oxidanți și reducători, umiditate etc. Localizarea enzimelor este cu precădere în cloroplaste și mitocondrii. Taninurile prezente în fructe decid calitatea și modul de păstrare
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]