6,437 matches
-
impresionează prin frumusețe și pitoresc. În literatură, tabloul se întâlnește fie în cadrul unui text literar amplu (povestire, nuvelă, roman), fie într-un text literar de sine stătător (pastelul, idila etc.). Descrierea de tip tablou structurează imaginile artistice pe trei coordonate: - fundalul (planul depărtat, privire panoramică asupra peisajului); - perspectiva (cadrul se restrânge, domină elementele cinetice); - prim-planul ( detalierea obiectului celui mai apropiat de privirea cititorului, purtător de mesaj artistic); Descrierea de tip tablou prezintă: - caracteristici fizice: fizionomie, vestimentație, automatisme; - Caracteristici psihice (morale
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cauză comună", adică războiul împotriva Franței 164. Ceea ce nu însemnă, însă, că Marea Britanie nu ar fi fost dispusă, chiar și în acele împrejurări, să se acomodeze și cu ideea de reorganizare a posesiunilor Imperiului Otoman din Marea Mediterana 165. Pe acest fundal, lordul Grenville își continuă eforturile diplomatice menite să ducă la crearea amintitei cvadruple alianțe, îndreptată contra Franței. Tratatul de alianță încheiat cu Regatul celor două Sicilii, la 1 decembrie 1798, trebuia să aibă, însă, aplicare doar în Italia care era
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Napoleon Bonaparte 113. Reacția Franței la reticentele Porții Otomane riscă, însă, să producă ruperea raporturilor diplomatice, desi întreaga responsabilitate a eșecului era atribuită de Carl Gustaf König manierii total improprii în care ambasadorul francez a tratat această chestiune. Pe acest fundal, îngrijorarea diplomatului suedez era accentuată și de "confidenta" pe care i-o făcuse Andrej Iakovlevich Italinski, potrivit căreia Poartă Otomană "ne meritoit une și belle possession que la Turquie Européenne", adăugând că "la meilleur chose qu'on pourroit faire, ce
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
conflict militar ruso-turc. În acel context, diplomații rus și britanic, acreditați la Istanbul, făceau eforturi care vizau împiedicarea normalizării raporturilor franco-otomane, normalizare care ar fi asigurat Porții Otomane sprijinul logistic, în eventualitatea declanșării uni nou război cu Rusia. Pe acel fundal, Nils Gustaf Palin a încercat să afle detalii, pentru a putea sesiza mai bine direcțiile de evoluție a situației politice din Europa Orientala. Mijlocul la care a recurs, anume insinuarea existenței unor pretinse planuri de dezmembrare a Imperiului Otoman, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
două rivale la supremația maritimă și coloniala reizbucnind la 22 mai 1803. În noile condiții Poartă Otomană nu mai avea nimic de apărat, așa încât a revenit la politica de strictă neutralitate, practicată înainte de invazia franceză în Egipt 159. Pe acest fundal, Poartă Otomană a fost supusă, totuși, unor puternice presiuni diplomatice din partea Franței menite să o determine să-i recunoască lui Napoleon Bonaparte titlul de împărat, cât și din partea Rusiei și a Mării Britanii care urmăreau să o împiedice să dea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
40. 172 Cf., Stanford J. Shaw, Between Old an New, p. 355. 173 Cf., ibidem. sării unor vaste operațiuni împotriva sârbilor răsculați, încă din anul 1804, si, totodată, pentru prevenirea eventualelor agresiuni ce s-ar fi putut produce, pe acest fundal, din partea Rusiei sau a Mării Britanii. Ca urmare, trupe înzestrate cu artilerie au fost trimise spre a întări garnizoanele din cetățile Bender și Hotin 174. În context, circulau, deja, zvonuri potrivit cărora Poartă Otomană intenționa să denunțe, formal, tratatul de
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Otoman din interior, nu a atins, totuși, acel punct, datorită evoluției evenimentelor politice și militare din Europa. Deși total defavorabil Imperiului Otoman, tratatul franco-rus de la Tilsit, din 7 iulie 1807, a deschis, totuși, perspectiva tratativelor de pace turco-ruse195. Pe acest fundal, Istanbulul a cunoscut o intensă activitate diplomatică, generată de problema armistițiului și a păcii dintre Imperiul Otoman și Rusia, tratative care au fost demarate la Paris, sub mediere franceză 196. Primul efect al acelor tratative s-a concretizat în încheierea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
să se producă "un changement de système dans celui de Russie"207. Concret, se pare că Poartă Otomană intenționa să se reconcilieze cu Rusia, dar fără imixtiunea Franței, concomitent cu evidență cultivare a bunelor raporturi cu Suedia 208. Pe acest fundal, s-a produs, însă, o nouă lovitură de stat la Istanbul, orchestrata și executată de Bayractar Mustafa, pasă de Rusciuc, în urma căreia sultanul Mustafa al IV-lea a fost detronat și 205 "În the Baltic, ăn armed league against British
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
conțină, indiferent de modalitatea de difuzare, avertizarea sonoră și scrisă: „Citiți cu atenție prevederile contractuale. Acest tip de împrumut prezintă un grad ridicat de risc financiar. “ , care va fi inclusă în conținutul fiecărui spot publicitar, la finalul acestuia, pe un fundal neutru, în condiții care să asigure o percepție clară a mesajului, cu respectarea prevederilor alin. (1) . (4) Pe posturile de radiodifuziune avertizarea prevăzută la alin. (3) va fi inclusă doar sonor în finalul spotului, cu respectarea prevederilor alin. (1) lit.
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
în ambele sensuri ale cuvântului. Terminologia antichității este reluată și generalizată. Mulțimea scrierilor religioase, în enormă creștere, dublată de spiritul clasificator scolastic, are asupra ideii de literatură un însemnat efect analitic. Apar clase, categorii, specii, impuse și proiectate pe un fundal teologic. Dar pe lângă literatura oficială, sacră există și o literatură contestată. Disocierea sacru/profan din antichitate devine în Evul Mediu mult mai profundă și mai rigidă. Termenul de literatură profană alături de secularis litteris desemnează cultura laică care este în permanentă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
a literaturii: literele liberale et ingenuae, ce confirmă sensul cultural al ideii de literatură. Și sensul tradițional, școlar-didactic este bine atestat în această perioadă. Importante sunt și implicațiile pedagogico-etice ale literaturii căreia încep să-i fie atribuite funcții moral educative. Fundalul său didactic face inevitabilă această evoluție. Pe lângă literele umane și liberale, definiția literaturii cunoaște în perioada renașterii și umanismului și formula de „litere bune”, bonae litterae, ce are în același timp un sens global, cultural, unul etic și estetic și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
se constituie în titlul principal al ediției, care are, după numele ziarului, cea mai mare suprafață, font și mărime. Titlului principal al ediției îi sunt atașate de obicei, imaginea cea mai mare indicativ 8 , care mai poartă și numele de fundal, și unul sau mai multe titluri mai mici, care poartă și denumirea de intro, și al căror rol este de a contextualiza titlul principal prin precizarea informației esențiale sau a paradigmei de interpretare. În cazul nostru, titlul ediției Baroni au
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acestuia, diverse cadre conexe, care pot influența negativ imaginea acestuia (imagini cu mineriadele) sau pozitiv (imagini de la o paradă militară sau de la diverse acțiuni de impact ale acestuia). În plan instituțional, perspectiva asupra Parlamentului României este modificată dacă apar pe fundal cadre cu parlamentari dormind sau, după caz, votând legi de importanță națională. Analiza tehnicilor de manipulare la nivelul textului jurnalistic ne-a pus în fața unei diversități de metode, care reflectă posibilitățile extinse de influențare prin acest tip de discurs, dar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
indispensabilă deoarece în cazul izbucnirii unui război România ar fi fost strivită de “ Marele Vecin ” 65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța României cu URSS se impune ca o necesitate
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
53 50 În mod simbolic , tot în 1935 , au loc negocieri între cele două state care priveau circulația feroviară între România și Uniunea Sovietică și repararea unui pod peste Nistru 79 . Trebuie subliniat faptul că aceste negocieri aveau loc pe fundalul deteriorării accentuate a situației politice internaționale determinată, pe de o parte, de acțiunile statelor revizioniste iar, pe de altă parte, de politica conciliatoristă practicată de Marea Britanie și Franța în privința amenințărilor la adresa păcii. Astfel în octombrie 1935 Italia a atacat Abisinia
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
indispensabilă deoarece în cazul izbucnirii unui război România ar fi fost strivită de “ Marele Vecin ” 65. La 29 octombrie 1935, Titulescu aflat la Montreaux definitivează un raport în care sintetizează argumentele și contraargumentele necesare în vederea susținerii în fața propriilor guvernanți, pe fundalul unor incertitudini dar și a unei opoziții ostile, a necesității semnării Pactului de asistență mutuală cu Uniunea Sovieticăn 66. Astfel încă de la începutul acestui document ministrul de externe român arăta că “Alianța României cu URSS se impune ca o necesitate
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
53 50 În mod simbolic , tot în 1935 , au loc negocieri între cele două state care priveau circulația feroviară între România și Uniunea Sovietică și repararea unui pod peste Nistru 79 . Trebuie subliniat faptul că aceste negocieri aveau loc pe fundalul deteriorării accentuate a situației politice internaționale determinată, pe de o parte, de acțiunile statelor revizioniste iar, pe de altă parte, de politica conciliatoristă practicată de Marea Britanie și Franța în privința amenințărilor la adresa păcii. Astfel în octombrie 1935 Italia a atacat Abisinia
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
relație. În situațiile educative sunt implicați: mediatori naturali (impersonali); mediatori personali; mediatori impersonali” (Viorel Ionel - Pedagogia situațiilor educative, p. 123) Relația mediată face parte dintr-un mediu educativ ca ansamblu de situații educative. Mediile se diferențiază în: mediu natural, ca fundal educativ; mediu social, implicit formativ; mediu educativ (natural și social) explicit mediator în formare. Mediul educativ specific, școlar, include: 51 arhitectura școlară și spațiul diacent; mobilier și aranjament vizual; material didactic și mijloace de învățământ; conținuturi specifice (manuale, culegeri, bibliografii
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
discursivă a unei colecții de aproximativ o sută de cărți școlare, incluzând manuale de istorie a românilor, abecedare, cărți de citire, catehisme și manuale de educație și cultură civică, publicate în ultimele două secole de existență istorică românească. Asumpția de fundal care stă la baza abordării consistă în ideea că școala a fost instituția socială principală în diseminarea concepției despre trecut prelucrate de elitele intelectuale în straturile profunde ale societății. Totodată, școala a fost și locus-ul instituțional în care diferitele regimuri
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al conștiinței umane, însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din nou la suprafață din subteranele conștiinței. Desigur, această argumentație primordialistă este iremediabil defectă, trădând dorința naționaliștilor de a naturaliza națiunea și identificarea națională. Una dintre cele mai solide concluzii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din starea de inferioritate socială și dependență economică. Datorită acestor prevederi, percepute pe bună dreptate ca subversive la adresa ordinii politice consacrate, status quo-ul transilvănean a eludat punerea diplomei în aplicare, astfel că diploma secundă a rămas fără efect. Pe acest fundal istoric, schițat sumar în rândurile precedente, trebuie înțeleasă activitatea petiționară a lui I. Micu-Klein, în care argumentul central în revendicarea de drepturi politice a fost apelul la trecut. Tradiția petiționarismului românilor ardeleni a fost inaugurată prin asidua muncă a episcopului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Europei. Semantica națiunii bazată pe acești referențiali lingvistico-geografici imprecis făcea posibil ca "națiunea germană" să îi pună alături de germani și pe englezi. În decursul timpului, aceste "națiuni" studențești s-au prefăcut în "comunități de opinie", pe măsură ce studenții de proveniență și fundal lingvistic similare se solidarizau ideatic în cadrul dezbaterilor scolastice ce frământau viața universitară. Națiunea drept "comuniune de opinie" a concurat, astfel, în uzanțele universităților medievale, accepțiunea națiunii înțeleasă drept "comunitate de origine". Cu timpul, Greenfeld reperează definitivarea acestei prime permutări semantice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru construcția statului-națiune. Învățământul public fiind un produs al sistemului centralizat de educație obligatorie, statul național rămâne încă dependent de educația de masă pentru asigurarea loialității cetățenilor față de idealurile proslăvite de ideea de națiune: unitate, vechime, continuitate etc. Pe acest fundal (al dependenței reproducerii sociale a ordinii naționale de funcționarea sistemului educațional), propunerea lui I. Illich (1971) de "de-școlarizare a societății" (deschooling society) aparține cu certitudine filonului de gândire utopică. Școala, ca o componentă fundamentală în infrastructura instituțională a statului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
coerență și predictibilitate, secolul a fost unitatea cronologică preferată în delimitarea epocilor istorice. Compartimentalizarea timpului istoric în secole s-a încetățenit într-o asemenea măsură încât granițele temporale fixate de suta de ani par a avea materialitate concretă. Pe acest fundal, cu atât mai exotică pare propunerea lui E.J. Hobsbawm (1999, 2002) de a "elasticiza" unitatea centenară, vorbind despre "lungul secol al XIX-lea" cuprins între 1789 și 1914, sau despre "scurtul secol al XX-lea", care debutează în 1914 și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
după modelul belgian, care legifera monarhia constituțională ereditară. Totuși, România continua să rămână sub suzeranitate otomană. Retensionarea "Problemei orientale", precipitată de izbucnirea răscoalelor anti-otomane din Balcani, și decizia Rusiei de a reglementa relația cu Imperiul Otoman în favoarea sa, au constituit fundalul în care românii s-au mobilizat în sensul dobândirii independenței. La 12 aprilie 1877 Rusia declară război Turciei, obținând în prealabil permisiunea României de a traversa cu armatele sale teritoriul românesc. La 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu, în calitate de Ministru de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]