10,535 matches
-
imigranți clandestini, disperați, tineri de cele mai multe ori, găsind în teritoriul italian o "salvare a vieții lor". Și, deodată, acești emigranți s-au trezit ca fiind străinii cei mai nedoriți, mai neacceptați și mai capabili de a face rău italienilor: violuri, furturi, scandaluri etc. Surpriza pentru mine era și mai mare, mai ales că un deceniu mai înainte întâlneam "familii" italiene ce-și "deschideau" casele și le lăsau în păstrare și în îngrijire românilor, iar în anul 2006, fostul președinte Ciampi a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
martor ocular (o femeie, româncă, care trăia în zonă), îl aresta pe tânărul român Romulus Nicolae Mailat, un mic delincvent care cunoscuse viața de la casa de corecție în România la 14 ani, iar în 2006 fusese condamnat în România pentru furt. Ecoul acestui delict a fost enorm. Fotografia lui Mailat, cu o față de copil, cu o privire rătăcită, apare rapid pe primele pagini a ziarelor și pe siturile de pe internet. Sunt luate rapid, în mod precipitat, măsuri discutabile împotriva românilor, de către
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
della Liberta), membră al P.D.L., într-un interviu acordat presei spaniole făcea următoarele considerațiuni: Observăm că în pușcăriile italiene sunt cu precădere români, urmați de albanezi și marocani. Este dealtfel cunoscut faptul că românii sunt specializați în delicte, violuri și furturi cu caracter violent 44. Salvatore Carai, primarul localității Montalto din Castro, membru al P.D, el însuși un fost emigrant sard în Lazio, într-o declarație făcută în octombrie 2009, realizată cu scopul de ai apăra pe doi tineri concetățeni
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Marzio Barbagli, autor al unui extraordinar studiu asupra emigrației, în care la noua ediție, din 2008, a dorit să-l completeze cu un capitol despre români 52. Procentul de cetățeni români în raport cu întreaga populație străină de pe teritoriul italian condamnată pentru furt era, în 2007 de 39 % (în 1998 era 22 %, în 2005 de 30 % iar în 2006 de 33 %). Pentru anii 2004, 2005, 2006, românii au deținut primul loc la crime (cu 15,4 %), a treia pentru tentativă de omor (12
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
2004, 2005, 2006, românii au deținut primul loc la crime (cu 15,4 %), a treia pentru tentativă de omor (12,3 %) și agresiuni (7,9 %) după marocani și albanezi, prima pentru violențe cu caracter sexual (16,2 %), a treia pentru furturi din locuințe (11,9 %), a treia pentru furturi violente (19,3 %), prima la capitolul furturilor de mașini și jafuri (19,8 %), primi la categoria furturilor din buzunare (8,3 %), a treia la categoria furturilor din bănci și din oficiile poștale
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
la crime (cu 15,4 %), a treia pentru tentativă de omor (12,3 %) și agresiuni (7,9 %) după marocani și albanezi, prima pentru violențe cu caracter sexual (16,2 %), a treia pentru furturi din locuințe (11,9 %), a treia pentru furturi violente (19,3 %), prima la capitolul furturilor de mașini și jafuri (19,8 %), primi la categoria furturilor din buzunare (8,3 %), a treia la categoria furturilor din bănci și din oficiile poștale (8,7 %), prima la furturile din magazine (26
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
pentru tentativă de omor (12,3 %) și agresiuni (7,9 %) după marocani și albanezi, prima pentru violențe cu caracter sexual (16,2 %), a treia pentru furturi din locuințe (11,9 %), a treia pentru furturi violente (19,3 %), prima la capitolul furturilor de mașini și jafuri (19,8 %), primi la categoria furturilor din buzunare (8,3 %), a treia la categoria furturilor din bănci și din oficiile poștale (8,7 %), prima la furturile din magazine (26,9 %), a doua la furturi în stradă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
după marocani și albanezi, prima pentru violențe cu caracter sexual (16,2 %), a treia pentru furturi din locuințe (11,9 %), a treia pentru furturi violente (19,3 %), prima la capitolul furturilor de mașini și jafuri (19,8 %), primi la categoria furturilor din buzunare (8,3 %), a treia la categoria furturilor din bănci și din oficiile poștale (8,7 %), prima la furturile din magazine (26,9 %), a doua la furturi în stradă (17,5 %), a doua pentru extorcări, pe primul loc împreună cu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sexual (16,2 %), a treia pentru furturi din locuințe (11,9 %), a treia pentru furturi violente (19,3 %), prima la capitolul furturilor de mașini și jafuri (19,8 %), primi la categoria furturilor din buzunare (8,3 %), a treia la categoria furturilor din bănci și din oficiile poștale (8,7 %), prima la furturile din magazine (26,9 %), a doua la furturi în stradă (17,5 %), a doua pentru extorcări, pe primul loc împreună cu marocanii la înșelăciuni și fraude informatice (8,15 %). Singura
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
a treia pentru furturi violente (19,3 %), prima la capitolul furturilor de mașini și jafuri (19,8 %), primi la categoria furturilor din buzunare (8,3 %), a treia la categoria furturilor din bănci și din oficiile poștale (8,7 %), prima la furturile din magazine (26,9 %), a doua la furturi în stradă (17,5 %), a doua pentru extorcări, pe primul loc împreună cu marocanii la înșelăciuni și fraude informatice (8,15 %). Singura categorie unde românii nu se regăsesc între primele trei locuri este
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
la capitolul furturilor de mașini și jafuri (19,8 %), primi la categoria furturilor din buzunare (8,3 %), a treia la categoria furturilor din bănci și din oficiile poștale (8,7 %), prima la furturile din magazine (26,9 %), a doua la furturi în stradă (17,5 %), a doua pentru extorcări, pe primul loc împreună cu marocanii la înșelăciuni și fraude informatice (8,15 %). Singura categorie unde românii nu se regăsesc între primele trei locuri este traficul de droguri 53. La prima vedere, aceste
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
acest număr a început să scadă. Referindu-se la tipurile de infracțiuni ne spune revista Dap există un tip de specializare în funcție de naționalitatea de origine. În acest clasament special România deține două primaturi: acela al infracțiunilor împotriva patrimoniului, cu precădere furturi (românii reprezintă 77%, față de albanezi cu 32 % și 20 % tunisienii și marocanii), și față de infracțiunile împotriva persoanei (între care cele împotriva femeilor, violenței pe fond sexual și violurile). În domeniul traficului de droguri numărul românilor reprezintă doar 3 % din cazurile
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
fără părinți sau tutori. La acea dată, această problemă apărea ca fiind deosebit de importantă deoarece existau cazuri din ce în ce mai dese în care minori români cădeau în plasele rețelelor organizațiilor criminale fiind transformați în sclavi, fiind obligați să se ocupe cu prostituția, furturi etc. O serie de investigații realizate în școlile de corecție din România a reliefat că o mare parte dintre tinerii care își ispășeau pedeapsa visau ca odată cu eliberarea să plece din țară. Abandonarea acestor copii din partea părinților care au emigrat
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
părăsită aproape moartă. În media italiană, acest eveniment nefericit a fost relatat ca fiind "o petrecere în stil românesc"66. Dar închisorile italiene nu adăpostesc doar români violatori. Mulți dintre aceștia ispășesc pedepse mult mai ușoare. Mulți sunt condamnați pentru furt. Alții pentru episoade de violență, câteodată destul de grave. O mică parte, dar semnificativă, pentru fraude informatice (clonări de carduri de credit etc.), teritoriu informațional care pare să fi devenit o specializare pentru români. Mulți dintre românii aflați în închisori sunt
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în redacție. Spun acest lucru deoarece este aberant să vezi toate aceste articole nedocumentate în care cetățeni români cu numele D.B., M.I., R.O., A.P.O., sau Dumnezeu mai știe ce abrevieri de nume comit în fiecare zi zeci de violențe, furturi sau sechestrări. În același timp, în închisorile italiene avem doar 2900 de români. Acum, sunt două aspecte: ori toți acești delincvenți care apar în presă sunt liberi, și atunci ar trebui să presupunem că toți delincvenții din România s-au
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
din ce în ce mai negative. Probabil, putem vorbi de un cerc vicios, care continuă și în aceste momente, cu momente de tensiune și cu momente de relaxare. O dată ce prejudecățile au luat naștere, acestea, sunt alimentate de presă, care încearcă să le demonstreze. Un furt comis de un român devine informație de presă, deoarece există o disponibilitate emotivă din partea cititorului. Publicul dorește să afle dacă există o delincvență românească. În realitate, criminalitatea există, însă de multe ori publicul nu reușește să aibă o imagine globală
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
prieteni aveau iluzia că sunt în afara oricărui pericol. Discuțiile mergeau până la plănuirea unei organizații de rezistență împotriva tiraniei staliniste, deoarece ei considerau că Stalin a trădat principiile revoluției. Porecla "Pahan" "cap al bandei de tâlhari" sublinia tocmai această trădare, acest "furt" al revoluției, cu scopul obținerii puterii politice exclusive. Consecința dramatică a acestei corespondențe, interceptate de serviciul de contrainformații al armatei, a fost arestarea lui Soljenițîn în februarie 1945 (ulterior, și a lui Vitkevici) și condamnarea sa, în baza celebrului articol
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
clasă", în lagăr există două categorii, adică "șuții" (numiți și "apropiații", iar în limbaj oficial foștii muncitori) și "cincizeci și opții" (de la numărul articolului pe baza căruia au fost condamnați) sau "politicii". În aceste condiții, este normal să aibă loc furturi, de care se fac vinovați deținuții de drept comun, așa cum există și diverse forme de negoț, adaptate mediului respectiv. În permanență au loc și confruntări între deținuții politici și deținuții de drept comun ("borfașii"), aceștia din urmă folosiți de administrația
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Tenno și Kolia Jdanok se ridică, după mersul târâș, santinele încep să tragă din turnuri cu rachete de semnalizare. Evadații cred că au fost descoperiți și încep să alerge fără să mai respecte planul pus la punct dinainte, care prevedea furtul unei mașini. Deocamdată, ei nu sunt prinși. Intervenția naratorului principal aduce o informație necesară în legătură cu semnalele luminoase, care nu aveau legătură cu evadarea celor doi: Absolut întâmplător, la trei-cinci minute de la mersul târâș al lui Tenno și Jdanok se stinge
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
grăiască în numele meu ceea ce nu i-am poruncit Eu să grăiască, și care va grăi în numele altor dumnezei, pe un astfel de profet să-l dați morții (Deut 18, 20); lui Iosua să-l dea morții pe Acan, mânjit de furt față de Domnul, cu toții copiii săi, băieți și fete, care erau inocenți și toți izraeliții i-au ucis cu pietre și după ce i-au ucis cu pietre, i-au ars cu foc (Ios 7, 25); nu l-a mustrat pe Iefte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
militar, maniheii susțineau că folosirea armelor pentru a ucide este potrivnică naturii și în contrast absolut cu spiritul creștinismului. Apărând activitatea soldatului spunea că: A fi militar nu este păcat, este păcat atunci când cineva abuzează de armată pentru a comite furturi spre paguba aproapelui; nu este păcat nici măcar asumarea unei funcții publice. Însă, este vrednic de dispreț cel care administrează afacerea publică ca și cum ar administra o afacere de familie. Și a fost drept că s-a stabilit un stipendiu pentru militari
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care ocupau funcții în administrația publică, și de practică pastorală pentru clericii săi, care, fără prea multe scrupule, căutau să se îmbogățească ilicit, dedicân-du-se unor activități nepotrivite slujirii sacre. Astfel, constata cu durere cum, mulți dintre soldați, după ce au săvârșit furturi pe durata incursiunilor lor și au violat femeile, care refuzau să le dea banii, nu dădeau semne că s-ar căi de păcatele lor grave și le scuzau în spovadă spunând că, actele lor de violență, erau legate de meseria
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
alcool, În general și ei fiind șocați de ceea ce fac. Reacțiile epizodice sunt tulburări de comportament ce apar ca simptome În alte tulburări psihice: nevroze, psihopatii, psihoze. Tulburări de comportament neepizodice cuprind șase tipuri de comportamente deviante: neascultarea, agresiunea, minciuna, furtul și vagabondajul. Neascultarea definită ca refuzul autorității, fie ea familială sau socială. Apare În general la copiii cu dezvoltare dizarmonică, cu leziuni ale sistemului nervos sau copii cu Întârziere mentală. Este mai frecventă la copiii educați Într-un climat de
TULBURĂRILE DE COMPORTAMENT ŞI EVOLUȚIA ŞCOLARĂ ŞI SOCIALĂ A COPILULUI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
pedeapsa cu moartea pentru crimele de înaltă trădare și spionaj, a intrat în vigoare pe 9 aprilie 1941. La 24 iunie 1941, pedeapsa capitală a mai fost introdusă pentru infracțiuni săvârșite sau intenționate în timpul alarmelor sau a bombardamentelor aeriene precum: furtul tâlhăria, producerea incendiului, violarea de domiciliu, înlesnirea și evadarea arestaților. A fost decretată o întreagă legislație pentru combaterea sabotajului economic și a speculei. Această legislație, emisă de Conducătorul statului, a fost întregită cu nenumărate ordonanțe, ordine, decizii și comunicate ale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
preciza că „locuitorii” (cehii - n.n.) nici nu vor să înțeleagă că orice trupă aflată pe front se cantonează într-o regiune”, iar la nevoie trebuia să se aprovizioneze și „prin exploatare locală”, deși uneori sunt inerente unele abuzuri „ca mici furturi de furaje”, ce provocau „indignare” și „chiar ură față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor”. Populația cehă nu „se sfiia să critice la orice pas atitudinea și comportarea” trupelor române și nici nu era informată despre unele fapte ale
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]