4,602 matches
-
două rucsacuri, un teanc de romane și cărți de istorie, un cort prăbușit cu bețele negre, demontabile așezate cu grijă deasupra pânzei, doi saci de dormit, două tuburi de respirat, două măști de scufundător, un hamac și un aparat foto galben, subacvatic. M-am ridicat de pe bancă și m-am apropiat, așa încât să pot citit cartonașul alb, lipit pe partea din interior a sticlei. Spunea: Se întâmplă ceva rău. Am ieșit. S-ar putea să întârzii o vreme. C xx 14
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Și-n tot cazul, o să fie un antrenament bun. Tot mi se pare că două camere sună mai confortabil. — Mda, ei bine, confortul nu e totul. Amurgul făcuse aproape loc nopții când am trecut pragul hotelului Willows, ultimele tonuri de galben și portocaliu fiind șterse de albastrul tot mai întunecat. Ieșisem să caut sacul de dormit în jeepul galben în timp ce Scout încerca să-l ia pe Ian de la Tușa Ruth. O avertizasem că nu era o mișcare inteligentă, asta dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mi se destinseră. Am încercat să prind visul, să-l cercetez puțin, dar dispăruse deja, se evaporase și căzuse pradă uitării ca atât de multe altele. Cât era ceasul? Lumina pe care o lăsasem aprinsă avea exact aceeași nuanță de galben ca înainte și ar fi putut fi oricât timp, secunde sau ore întregi după ce în sfârșit mă urcasem în pat. Zilele și nopțile nu aveau nici o însemnătate aici, era înlocuite de comutatoare și de-o constantă veșnicie electrică. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
MARCEL TANASACHI Vor cînta plopi Spre cerul - zidire, Ploi, stropi, O limpezire. Din versurile unui poet nebun Pe drumul din pîclă se lasă noaptea. În abur, galben, se desface craiul. Cine ar putea, dimineața, să cînte stelele, din trifoiul înflorit, mai bine decît prepelița? Draga mea, m-am născut într-o dimineață de iarnă, odată cu cele dintîi flori care împrăștie pe albul delicat al omătului verdele speranței
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
altfel operația de înecare s‑ar prelungi la nesfârșit. Și cine știe dacă pisica o să coopereze. Sophie are un păr lung, blond, care strălucește uneori, atunci când se încurcă în el vreo rază de soare; la umbră însă e de un galben mat ca alama. Rainer și‑a asumat riscul de a face aici o impresie mai puțin bună decât în clubul de jazz, ba a acceptat chiar și ideea că Hans ar putea să‑i pară superior în acest loc verzui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
aflu într-un tren leneș și pustiu. Am înțeles : e încă dis-de-dimineață, în zori : povara e a somnului neîmplinit. Am puterea să mă ridic : mă agăț de mânerul ferestrei : trag, cu toată greutatea, deschid fereastra. Mă trântesc din nou pe galbenul de muștar învechit al canapelei de mușama. Tâmplele, urechile, gâtul sunt grele. Vârtejul mă ridică spre suprafață. Pe obraz se evaporă reziduurile lungi și vâscoase ale nopții. Legănarea trenului care se înșurubează, tenace, în ceața iernii, mă apropie de-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
scurte și groase pe care le legară cu lujere subțiri de salcie În jurul pășitorului lui Enkim. M-am holbat la Runa, căci nici pe Moru al meu nu-l văzusem vreodată să facă așa ceva. Apoi, a pus mâl din acela galben În jurul crengilor, acoperindu-le cu totul și, odată cu ele, partea de jos a pășitorului lui Enkim. În sfârșit, mă trimise după o piatră potrivit de mare și-l puse pe Enkim să stea Întins, cu pășitorul sprijinit de piatră. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
am amețit și eu. L-am mai auzit o dată pe Unu cum scâncește, dar n-am avut curaj să-i arunc nici măcar o privire. Pulberea măruntă a nisipului se tot așeza pe noi de parcă ar fi nins. Era din ce În ce mai cald. Galben. Cenușiu. Cafeniu. Negru. Apoi, un scârțâit. Și Încă unul. Și Încă unul. Umbra ne Îmbrățișa, știam că venea să ne ia dar, măcar să mai am putere cât să-i văd chipul: de mic Îmi spusesem că, atunci când avea să sosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
repede În preajmă spre stînga și spre dreapta, arătîndu-și dinții albi, strălucitori și subțiri. Fața slabă a negresei, inițial de un arămiu deschis, era mînjită de fard și pudră, așa Încît acum arăta oribil, căpătase o nuanță Întunecată de un galben roșiatic; Își vopsise genele negre cu o substanță grasă, care le făcea să stea țepene ca niște spițe unsuroase În jurul ochilor mari și negri, iar părul ondulat era dat cu aceeași pomadă. Purta o rochie roșie, pantofi cu tocuri foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
lucios, pe care nu-l mai scoteai cu nimic... ce mai, stofele de azi nu fac nici două parale... păi n-am Învățat eu să fac treaba asta cu mîinile mele, de scoteam cele mai frumoase culori de roșu, și galben, n-am Învățat să torc inul și să-l Înălbesc și să-mi fac singură cămăși si așternuturi, și fețe de masă, sigur că da, și-mi amintesc de ziua cînd... phii, mirosul ăla rînced de pene opărite, cînd mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cred că se temea că-i și el bolnav - trăise cu ea și poate bănuia că s-a molipsit de la ea. CÎnd l-am văzut prima dată arăta ca un mort, vai de mine, era slab ca un țîr și galben la față de-atîtea griji și necazuri cîte avusese. Ei, și Lydia și-a vîndut marfa - puținul pe care-l avea - și-a-nchis prăvălia și el a trimis-o Înainte Împreună cu bătrîna doamnă Mason. Tatăl tău a mai rămas pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
toate argumentele, nu puteam să nu admir ușurința cu care iubita mea sporovăia în italiană. Parlava stupidamente! râdea și îmi arunca priviri galeșe - să nu fiu prostuț, să nu mă supăr. După o jumătate de oră îmi trimitea chiar bezele. Galben și tremurând, am luat Suferințele tânărului Werther și m-am duc să citesc la privata ecologică. Acolo, ghinion - cartonul era întors pe fața cu Pamela Anderson. Ocupat! Îl las pe Goethe pe fundul unui lighean ruginit și dirijez găinile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
eu, deci o zonă cu precădere viticolă, forestieră și zootehnică. Iată Însă că poți spera Într-un succes al deplasării În condițiile arătate numai dacă ești pasager plătitor și nu pasager cu abonament. Cu vopsea roșie, pe tabla vopsită În galben de deasupra parbrizului, pe dinăuntru, este scrisă următoarea avertizare: „Abonamentele nu sunt valabile pe cursele rapide“. Nimeni nu se descurajează din atâta lucru. De altfel, prin ușa Întredeschisă a autobuzului (Încă nu ne urcasem În el) puteau fi citite și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
satului cu nume obscen se află agățată o cutie de poștă care a fost cândva albastră (nu galbenă așa cum Între timp au fost vopsite mai toate cutiile de poștă din țară, deci vopseaua ei se decolorează dinainte de prima vopsire În galben de care n-a profitat) și trebuie să nu-ți pese deloc de cel căruia Îi scrii o scrisoare pentru a avea curajul să plantezi acolo respectivul mesaj. Ar fi interesant de văzut Într-un nomenclator ce număr de cod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
De pildă, pasărea, de obicei în zbor, solitară sau în stoluri, numită generic sau prin referire la diferite specii (grauri, prigorii, mierle, ciori, porumbei), apare frecvent, într-o cromatică bogată (o stranie pasăre neagră; pasărea albastră; o pasăre, de-un galben / Miraculos), încărcată de sugestii, susținute adesea și prin determinanți adjectivali (straniu, miraculos etc.). Alteori, apare doar metonimic: triluri ce se-nfioară; cântătoarele etc. Dar și insectele, fluturi, albine, furnici, punctează cu grația lor efemeră peisajele traversate de ochiul poetului, atent la
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cartea, aduce (aparent, cel puțin) o notă oximoronică, însă, situarea lui aici explică deliciul indus de omniprezența culorii și de consecințele acesteia, fiindcă, dacă mergem tot la Goethe, el împărțea, în teoria amintită la început, culorile în două clase: pozitive (galben, portocaliu, roșu-gălbui) și negative (albastru, indigo, violet), arătând că acestea generează stări de spirit distincte: dinamică, respectiv nostalgic contemplativă. Susținând nota oximoronică amintită, de-a lungul volumului, poeta îmbină lirismul subiectiv cu acela obiectiv, trecând de la contemplarea lumii dominate de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
culorilor dă impresia că e similară cu descifrarea mesajului divin, aspect subliniat prin aplecarea melancolică asupra lumii, căreia îi adună cu acribie paleta din care se constituie osmotic reazemul peren al sensibilității omului, ajutorul său în ignorarea vremelniciei. De pildă, galbenul e în privirea aștrilor răsfrântă pervers / în întomnări vegetale, dar și în ochiul fiarei sălbatice, în timp ce Pe violet ar trebui scris / FRAGIL / înăuntru sunt farduri / ale anotimpurilor încercănate, iar verdele e păcat ascuns în culoarea frunzei de vie. În același
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
scrise cursiv în text. 2. Căutați informații despre capitala României și scrieți un text cu titlul „București”. În pădure Călin Gruia „Când au trecut pe sus rândunelele, copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă. Arțarii băteau arama, plopii se muiau în galben, păducelul și cireșul sălbatic furau câte ceva din tăria amurgurilor, pe când stejarii abia își pătau frunzele cu praf de rugină. Teiul risipea bani de aur alb, ulmii se întunecau, iar măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor. De la o zi la
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de neguri dese. Toamna a fost blajină, dar pe la mijlocul lui noiembrie a căzut zăpadă multă și vântul a spulberat-o, troienind drumurile.” Cerințe: 1. Explicați sensul expresiilor: copacii începuseră să prindă zugrăveală nouă; arțarii băteau arama; plopii se muiau în galben; își pătau frunzele cu praf de rugină; teiul risipea bani de aur alb; ulmii se întunecau; măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor; 2. Povestiți în scris textul. 3. Introduceți într-o compune ce titlul „Culorile toamnei” expresiile frumoase întâlnite
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
din fața ferestrelor. Un zid de cărămidă veche, roasă de intemperii, care închide curtea, spre miazăzi. Când nu plouă, vin să picotească pe el, amețite de soare, câteva ciori. Dincolo, se văd crengile unor oțetari al căror verde viguros contrastează cu galbenul veșted al zidului. Am aproape șaptezeci și patru de ani, vârstă la care nu pot pretinde că soarta n-a fost indulgentă cu mine. Mi-a acordat suficient timp pentru a da existenței mele un înțeles. Dacă n-am reușit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
concerte și la operă ― fiindcă era meloman ― povesteau că se ducea să asculte muzică în smoking. Și tot singur. Singurătatea lui devenise o legendă. Intra în clasă întotdeauna absent, cu un aer suferind, pe care-l accentua pielea, de un galben nesănătos, de pe obrazul său neras și îmbătrînit prematur. Domnul Iftodiu m-a scos la lecție după primele ore de franceză. Căpătasem între timp uniformă și nu mai eram îmbrăcat ca în Lisa. Și cum domnul Iftodiu se uita la oameni
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
termina ora și plecau acasă cu lecția învățată. Pe un caiet special copia granițele unei țări, îi colora cât mai frumos formele de relief folosind o bucățică de vată, cu maro munții și dealurile estompate în cărămiziu, cu albastru apele, galben câmpiile și studia cu ce se ocupau oamenii din țara respectivă, bogățiile naturale, lacurile, mările sau oceanele mărginașe, lucruri care îl pasionau. Urmărea lecția după Atlas care avea un format uriaș comparativ cu celelalte cărți; în zilele când avea geografia
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
a unor infractori decât la tratamentul bolnavilor. Oricum, nu conta: trecuse bine de douăsprezece când Fiona fost chemată în cabinetul de consultații. Am așteptat afară, câznindu-mă să-mi păstrez o urmă de optimism în fața acestui mediu neîncetat descurajant: decorul grețos galben pal, automatul de cafea defect, care tocmai ne furase 60 de penny, haoticul sistem de încălzire (un enorm calorifer din fontă era încins, celălalt deloc; și din când în când țevile gâlgâiau, șuierau și se zguduiau vizibil pe lângă pereți, dislocând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
face? spune Tabitha. Michael o scutură brutal dinspre spate spre față. — Știi cum să faci să aterizeze chestia asta? Spune-mi. — Cadranul ăsta, spune Tabitha arătând spre unul din instrumentele de zbor, este Indicatorul Vitezei de Zbor. Verde pentru normal, galben pentru avarie. Vezi aici, unde scrie VNO? Asta înseamnă limita de viteză normală. Mă rog pentru nevinovații prinși în conflict. Michael urmărește în timp ce săgeata începe să iasă din arcul verde și să intre în arcul galben. Viteza accelerației îi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să trăiască, nici să moară. Începutul și sfârșitul, ochi în ochi. În clipa când se atinge suma perfectă, natura însăși intervine și vâjjjjj! Golește iazul dintr-o dată. Până atunci, însă! Până atunci! Peștișor lângă peștișor, ochișor lângă ochișor, verde, albastru, galben segmentat, solz lângă solz, aripioare străvezii, nemișcate, cozi ca frunzele, cu nervuri de sticlă, și fiecare ochi, solz, aripă încremenită la o apropiere cutremurătoare de fiecare alt solz, ochi, aripă, înotătoare, atom lângă atom, și peste tot un murmur, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]