4,049 matches
-
că sunt cu totul altfel decât simple, că întotdeauna există alte cazuri, exemple sau puncte de vedere care nimicesc din nou toate generalizările filozofice deja dobândite. Ne instruia astfel în maniera scepticului clasic; va trebui să ne eliberăm de orice generalizări, să încercăm să fim onești și să dăm socoteală fără prejudecăți de complexitatea și specificitatea experienței noastre. Din acest punct de vedere, atât afirmarea, cât și negarea unei poziții filozofice sunt, în egală măsură, condamnate eșecului.“ Toulmin adăuga: „El nu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
permanentă suferință.“116 Wittgenstein mai credea că dacă nu este bine înțeles asta e urmarea faptului că modul lui de a gândi nu este în spiritul timpului. Un spirit dominat, în mod nefericit după părerea lui, de acel prestigiu al generalizărilor și al gândirii teoretice pe care îl consacraseră realizările științei. În vara anului 1947, Wittgenstein l-a înștiințat pe vicecancelarul Universității că a decis să și părăsească înainte O VIAȚĂ DE EROU? 87 de termen catedra. A fost o decizie
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
13 Ibidem, pp. 36-37. 14 L. Wittgenstein, Briefe, p. 252. 15 Rom Harré, „Wittgenstein: Science and Religion“, în Philosophy, 76, 2001, susține că acea caracterizare a propozițiilor ca imagini ale stărilor de lucruri pe care o dă Tractatus-ul reprezintă „o generalizare“ a considerațiilor unor fizicieni ca Helmholtz, Hertz și Boltzmann despre reprezentarea sistemelor fizice în enunțurile matematice ale fizicii teoretice. Acestea descriu caracteristici structurale ale unor asemenea sisteme. Vezi, în acest sens, și Ilie Pârvu, „«Mein Grundgedanke istă» The Structural Theory
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
viața curentă, situații în care vorbitorii folosesc în moduri din cele mai diferite anumite expresii ale limbajului. Ceea ce îi va atrage în mod deosebit atenția și îl va surprinde este că asemenea descrieri nu constituie, de cele mai multe ori, baza unor generalizări sau ilustrarea unor principii. Sunt descrise pur și simplu situații în care sunt folosite anumite expresii ale limbajului cotidian. Frustrările cititorului, și cu atât mai mult cele ale profesionistului filozofiei, vor fi de înțeles. Și unul, și celălalt vor avea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
vol. IV, p. 142. 7 Ibidem, pp. 143-144. În această relatare, ca și în cea a lui Ambrose, expresia exemple poate induce în eroare. Noi folosim în mod obișnuit cuvântul exemplu atunci când este vorba despre ilustrarea unor principii, a unor generalizări. Ceea ce oferă Wittgenstein nu sunt, în acest sens, exemple, ci descrierea unor situații sau cazuri particulare. 8 Ibidem, p. 144. 9 N. Malcolm, Ludwig Wittgenstein. Ein Erinnerungsbuch, Oldenbourg Verlag, München und Wien, p. 68. Iată și o altă variantă, într-
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
mai departe analizată?“ 22 L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 41. 310 GÂNDITORUL SINGURATIC 23 Vezi, în această privință, Marie McGinn, Wittgenstein and the Philosophical Investigations, Routledge, London and New York, 1997. Autoarea avertizează: „Această reorientare a gândirii noastre de la abstracții și generalizări spre examinarea grijulie a ceea ce stă în fața ochilor noștri, în practica noastră concretă a utilizării limbajului, este marea lecție a remarcilor lui Wittgenstein și asta este ceva ce nu poate fi exprimat printr-o generalizare.“ (Ibid., p. 111.) 24 „Limbajul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
gândirii noastre de la abstracții și generalizări spre examinarea grijulie a ceea ce stă în fața ochilor noștri, în practica noastră concretă a utilizării limbajului, este marea lecție a remarcilor lui Wittgenstein și asta este ceva ce nu poate fi exprimat printr-o generalizare.“ (Ibid., p. 111.) 24 „Limbajul nostru poate fi văzut ca un oraș vechi: un labirint de străduțe și piețe mici, de case vechi și noi și de case cu părți adăugate în diferite perioade de timp; și acesta, înconjurat de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
putut fi stabilit. Stadiul clinic evolutiv indică extensia bolii, fiind indispensabil atât preterapeutic cât și în monitorizarea postterapeutică. Fără corecta lui apreciere orișice schemă terapeutică este aleatorie. Importanța evaluării corecte a stadiului evolutiv tumoral este ilustrată și de dorința de generalizare a unei singure clasificări din cele multe descrise. Clasificarea TNM este cea mai completă și mai folosită. Ea are trei elemente: T tumora primitivă, N ganglionii regionali, M metastazele. Acestor elemente le sunt descrise particularități evolutive: pentru T : To tumoră
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
trecut au fost eradicate după revoluția industrială, datorită ridicării nivelului de trai a populației, datorită scăderii prețurilor la materialele de uz comun, inclusiv la cărbune necesar încălzirii, a produselor necesare igenei (săpun, alcol iodat, etc.) și a alimentelor (fructe, legume, generalizarea poducerii de murături, etc.), ieftinirea actului medical. Orice infecție cu variolă este însoțită în principal de o infecție cu streptococ. Întîi apare pe piele infecția cu streptococ și mai apoi se instaează infecția virală. Prin încetinirea răspîndirii, prin tratarea eficientă
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
sau funcții sociale. Organizațiile Împrumută sau exprimă la un moment dat scopuri individuale, dar nu pot fi analizate exclusiv prin prisma acestor scopuri așa cum procedează individualismul metodologic. Pe de altă parte, translatarea cercetărilor de sorginte „pozitivă” ce urmăresc stabilirea de generalizări empirice aplicabile unei populații, de la indivizi la organizații nu a produs rezultatele așteptate. Cât privește analizele structuralist-funcționaliste, acestea s-au confruntat cu dificultatea stabilirii nivelului de analiză cel mai adecvat: nivelul organizației, al câmpului organizațional, al comunității sau al societății
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
diferiți? Analiza interviurilor realizate a sugerat o serie de concluzii/ipoteze pentru cercetări ulterioare având un grad consistent de plauzibilitate. O analiză ulterioară, bazată pe o operaționalizare și instrumentare cantitativă a conceptelor vehiculate este necesară pentru a estima gradul de generalizare a concluziilor formulate. Totuși, validitatea acestora a fost verificată prin triangularea datelor În timpul stadiului Însuși de culegere a datelor prin interviu. Astfel, concluziile preliminare formulate au fost supuse participanților la studiu În cursul interviurilor următoare. 3.1. Instituirea câmpului organizațional
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
vorbește. 4. Traducem plângerile și criticile în solicitări și cereri specifice; oferim explicații Pentru a obține o cooperare mai mare din partea celorlalți, ori de câte ori este posibil, formulăm cererile prin folosirea unui limbaj pozitiv, orientat pe acțiune, mai mult decât prin folosirea generalizărilor de genul: "de ce sunt ...", "nu este ..." ori "cineva ar trebui să ...". Pentru a ajuta ascultătorii să aprobe cererile noastre le formulăm de maniera: "așa că ...", "asta poate să mă ajute ... dacă puteți să ..." sau "să dispuneți să ...". De asemenea, când primim
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
un grad de convingere acceptabil al audienței. 1. Modelul motivațional constă în folosirea simplă a exemplelor în sprijinul sau în apărarea unui punct de vedere sau a unei idei. Se mai numește "modelul inductiv". 2. Modelul "general-specific" reprezintă procesul de generalizare pornind de la o experiență în scopul implementării unei anume acțiuni într-o altă situație. De exemplu, obținem acordul asupra unui punct de vedere general: "Pregătirea personalului auxiliar are ca rezultat îmbunătățirea serviciilor", apoi trecem la ceea ce este specific: "Va trebui
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care influențează existența celui de-al doilea eveniment, care nu în mod necesar este determinat de primul. * Analogia greșită se bazează pe presupunerea că ceea ce este adevărat într-o situație simplă, obișnuită, este adevărat și în cazul unei situații complexe. * Generalizarea pripită apare atunci când câteva exemple folosite ca dovezi nu reprezintă (sau nu pot reprezenta) întregul. "Am întrebat doi șefi de compartiment ce părere au despre gradul de aprovizionare cu materii prime și piese de schimb și apare evident faptul că
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
emoțională eroare ce derivă din folosirea cuvintelor, sintagmelor emoționale. Iată câteva care sunt mai puțin evidente: * Reputația sau precedentul văzute ca sprijin unic Exemplu: "Ministrul consideră acest mod de soluționare ca fiind foarte potrivit și de aceea noi trebuie să ..." * Generalizări sclipitoare (sau o concluzie îmbrăcată într-o mantie atrăgătoare) De pildă, " Principiile unei conduceri bune impun să acționăm în acest fel." * Fraze încuietoare De exemplu, "Experiența țărilor dezvoltate în acest domeniu a dovedit că ..." * Atracția lucrurilor la modă. "Fiecare lider
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
143, 146, 147, 151, 164, 165, 166, 175, 181 Fereastra Johari, 38, 40 folosirea diatezei active, 132 Forme de comunicare, 12, 13, 17, 58, 89, 159 nonverbală 19, 34, 50 Formula lui Lasswell, 26 frecvență, 148 funcția persoanei, 69 G generalizare pripită, 128 gesturi, 147 grup, 26, 50, 51, 52, 53, 66 I imagine proprie, 37 impactului televiziunii, 93 Î întrebare trunchiată (aluzivă), 128 L Legea lui Wilson, 127 Lider, 40, 57, 58, 59, 63, 64, 65, 67, 68, 85 de
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
și Editură Tribuna, 1999 și Thausib, 2000) și Istorie europeană (Thausib, 2001), Congregațiile generale din Transilvania voievodală (CHBeck, 2008), Introducere în istoria modernă universală (Editura Universității "Petru Maior", Tg. Mureș). În scrierea istoriei nu se fac încercări; se fac analize, generalizări, particularizări, abordări comparate, se prezintă critic evenimente care, de multe ori, au afectat evoluția unui popor etc. De aceea, repet, nu poate fi vorba decât de cunoaștere. Germania. O istorie de la antici la moderni reprezintă elaboratul final al câtorva ani
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de bunuri și servicii) obținute de agenții economici într-o perioadă de timp sunt determinate printr-un proces care include culegerea datelor de la agenții economici, sistematizarea acestora pe ramuri, sectoare de activitate, categorii de bunuri materiale și servicii sintetizarea și generalizarea acestora la nivelul întregii economii naționale. Determinarea acestor indicatori de rezultate, în țările cu economie de piață (inclusiv în România), în statistica ONU și în alte organisme internaționale se bazează pe Sistemul Conturilor Naționale (SCN). Calculați în Sistemul Conturilor Naționale
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
pe ramuri și sectoare, precum și relevarea cauzelor care au determinat schimbările intervenite în indicatorii importanți ce caracterizează starea economiei naționale. Pentru descrierea statistică a activității economice a unei țări se impun sistematizări ale subiectelor economice după criterii riguroase, sintetizări și generalizări, care să permită obținerea unor indicatori macroeconomici sugestivi. Agregarea agenților economici se poate face în funcție de două criterii: a) agregarea instituțională, care constă în centralizarea agenților economici pe sectoare, deci în funcție de comportamentul de bază în ceea ce privește formarea și utilizarea veniturilor disponibile și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
de bunuri și servicii) obținute de agenții economici într-o perioadă de timp sunt determinate printr-un proces care include culegerea datelor de la agenții economici, sistematizarea acestora pe ramuri, sectoare de activitate, categorii de bunuri materiale și servicii, sintetizarea și generalizarea acestora la nivelul întregii economii naționale. Așadar, principalele surse de date utilizate pentru estimarea produsului intern brut sunt: − surse statistice: anchete infra-anuale privind producția industrială, de construcții, servicii, comerț; contul de producție al agriculturii; anchete infraanuale privind câștigurile salariale și
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
fie sugrumată polemica sau că susțin că autorii care au acces la publicații on-line ar fi infailibili și că nu s-ar cuveni să existe obiecții la ideile, la temele sau la stilistica postărilor lor. Ceea ce vreau să subliniez e generalizarea comportamentului nesportiv, patologic, la limită, pe piața comunicării publice de la noi. Poți fi oricât de critic la o postare pe un site occidental de presă, cu două condiții: să fii identificabil de către administrator și să folosești un limbaj civilizat. Și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
schimbat cu John Chancellor (1928- 1931); acesta consideră că problema din Palestina se datorează în mare măsură mișcării sioniste și populației evreiești și, ca urmare, se va orienta către susținerea tendințelor naționaliste ale lumii arabe. Consecințele acestor politici vor provoca generalizarea violențelor repetate asupra evreilor,326 iar din august 1929 acestea se vor transforma în adevărate războaie de stradă 327 pe întreg teritoriul Palestinei. La scurt timp, o comisie mandatata de administrația britanică a anchetat atacurile arabe în încercarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
rezultatelor și situațiilor economico-financiare, respectiv să cuantifice regularitatea, sinceritatea și imaginea reală a conturilor și a situațiilor financiare. Acest tip de audit are avantajul că poate beneficia de specialiști în domeniu, cu experiența procedurilor, cu independență totală și posibilități de generalizare a unor experiențe anterioare. Auditul public intern reprezintă o activitate funcțional independentă și obiectivă, care dă asigurări și consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor și cheltuielilor publice, perfecționând activitățile entității publice. Scopul principal al activității auditului public intern îl
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
să observăm, alături de Pierre-Marc de Biasi 3, că, departe de a fi doar un capăt de drum, carnetul și jurnalul intim sunt o oglindă plasată În fața realității - ca În mai vechea metaforă lansată de Stendhal. La un prim nivel de generalizare, jurnalele intime mediază, după părerea cercetătorului citat, Între realitate și ficțiune În cel puțin trei instanțe: 1. În stadiul activităților proiective; 2. În stadiul precizării ideii ori al jocurilor de idei; 3. În stadiul acțiunii propriu-zise. În funcție de aceste trei nivele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
discurs. Literaritatea, proprietatea care conferă identitate oricărui gen literar, se transformă În instanță unificatoare a particularului și a generalului, printr-o descriere, printr-o Însumare de calități. Structurile abstracte ale textului, orice nume ar primi ele, nu au putere de generalizare decât prin mediere: prin reflecția părților, prin sudarea fragmentelor. Poetica e operantă la nivelul Întregului, fără a fi paralizantă când se concentrează asupra părții. Ea Își află, așadar, drumul Între două puncte aparent ireconciliabile: Între imaginea la microscop a unei
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]