4,554 matches
-
stabilește o legătură indestructibilă între reprezentările mentale și reprezentările materiale ale unei realități fizice date. În comunicarea contemporană pluridisciplinară, conceptul de "imagine" denumește o "realitate" deosebit de complexă, cercetarea acesteia fiind realizată dintr-o perspectivă holistică. Este o complexitate dată de geneza "imaginii", de context și manifestare, de cultură. Imaginea în argumentarea publicitară Perspectiva semiotică (R. Barth 1964; P. Botezatu, 1973; U. Eco, 1996, 1982 etc.) este fundamentală în abordarea imaginii în publicitate. Trei sunt aspectele pe care le implică "imaginea" în
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
afixoidelor și al termenilor autosuficienți semantic. Se conservă, în general, trăsăturile conceptuale ale următoarelor clase de formanți (I. Popovici, L. Ochiuz, D. Lupuleasa, 2007: 48-314): sufixoide cu referent în simptomatologie: - algie (cf. gr. άλιος "durere"): ro. mialgie (cf. fr. myalgie);- geneză (cf. gr.-λενης,- λενεϊα, λένος "naștere"): ro. glicogeneză (cf. fr. glycogenèse); - id (cf. gr. είδος "aspect, formă"): ro. pelagroid (cf. fr. pellagroide); - megalie (cf. gr. μεγα-, μεγαλο-,μέγας "mare"): ro. acromegalie (cf. fr. acromégalie); - penie(cf. gr. πενία "lipsă"): ro
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ci noțiunea de "tip de sol, ca realitate geografică". În ambele cazuri, vorbim despre precizarea/ determinarea unui concept prin altul. 2. Combinarea a două concepte contribuie la crearea unui al treilea, specific celor două concepte inițiale: geografie + sol = geografia solurilor; geneză + sol = geneza solului. În exemplele analizate vorbim despre conjuncția a două concepte generale al căror sens a fost transferat celui de-al treilea, un concept specific domeniului. 3. Combinarea a două concepte contribuie la crearea celui de-al treilea, caracterizat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de "tip de sol, ca realitate geografică". În ambele cazuri, vorbim despre precizarea/ determinarea unui concept prin altul. 2. Combinarea a două concepte contribuie la crearea unui al treilea, specific celor două concepte inițiale: geografie + sol = geografia solurilor; geneză + sol = geneza solului. În exemplele analizate vorbim despre conjuncția a două concepte generale al căror sens a fost transferat celui de-al treilea, un concept specific domeniului. 3. Combinarea a două concepte contribuie la crearea celui de-al treilea, caracterizat prin trăsăturile
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de oxigen în peretele vascular, activând calea patogenetică mediată de aceștia (21, 22). Bazându-se pe toate datele de mai sus, în ultimii ani s-a cristalizat ideea că ACE joacă un rol central în reglarea tonusului vascular și în geneza disfuncției endoteliale. Conform acestei teorii, un nivel crescut de activitate a ACE la nivel endotelial va duce la vasoconstricție prin generare excesivă de AT-II dar și prin scăderea producției locale de NO. Mai mult, activitatea crescută a ACE va duce
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92216_a_92711]
-
socială Între diferite categorii de populație. Ce aduce nou VÎgotski? Criticând teoria reflexologică a lui Pavlov și a lui Behterev, spunând că reflexele nu explică satisfăcător conștiința, avansează ideea potrivit căreia acest produs psihic superior, care este conștiința, are o geneză socială. Elementul individual, specificul conștiinței, este un element derivat din baza socială a conștiinței, iar conștiința socială este formată de reprezentările colective (sociale) pe care și le formează individul trăind o anumită viață colectivă, angajându-se În relații de solidaritate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
perioadă, s-a stins la numai 38 de ani, răpus de tuberculoză. Care e esența acestui model? Criticând teoria reflexologică a lui Pavlov și Behterev, spunând că reflexele nu explică satisfăcător conștiința, el afirmă că acest produs psihic superior are geneză socială. Elementul individual, specificul conștiinței, se naște prin construirea unor reprezentări sociale trăind Într-o anumită viață colectivă, angajând anumite solidarități și legături sociale. Produsul finit, conștiința socială publică, ar fi un produs social și cultural al epocii. Conștiința socială
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ani se încheie printr-o slăbire a țării, fără nici un cîștig. Cu toate acestea, și aici, conflictul a consolidat sentimentul de apartenență la o comunitate, al cărei garant este regele, în acest fel sînt puse bazele edificării statului național. Dificila geneză a statului național În acest sfîrșit de Ev Mediu, cînd se prăbușesc principiile unității creștine, noua concepție a statului național începe să-și facă apariția din structurile feudale încă prezente în fapte și spirite. Dacă, concepția imperială este încă prezentă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
deja celebru la Florența, pentru uriașa statuie a lui David. Timp de patru ani el pictează plafonul Capelei Sixtine; dintr-o perspectivă umanistă, el reprezintă pe scurt istoria umanității de la scenele dinaintea Mîntuirii pînă la cele nouă mari momente ale Genezei. Alt pictor atras de Roma, Rafael Sanzio, pictează într-un stil de o rafinată eleganță și reușește în cele patru compoziții din așa numita "Stanza de la Signatura"* să glorifice marile valori ale umanismului: filosofia Antichității (cu Platon și Aristotel înconjurați
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dispariția Sfîntului Imperiu și regresul germanismului......................................57 În nord: uniunea scandinavă față în față cu Hansa...............................................................................61 La sud: anarhia politică italiană și afirmarea spaniolă..............................................................62 La vest: Franța și Anglia în războiul de o sută de ani.........................................................................68 Dificila geneză a statului național............................................79 Capitolul 4 O cotitură fundamentală: Marile descoperiri.............................................................83 Redresarea europeană de la sfîrșitul secolului al XV-lea.............................................................84 Europa se deschide către lume.................................................88 Europa domină lumea: nașterea imperiilor..............................92 Șocul deschiderii spre lume.....................................................97 Capitolul 5
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nf??i?at? că o caracteristic? major? a societ??ilor europene sau, ?i mai pu?în, ca finalitatea pozitiv? a destinului lor istoric. Ea se �nscrie, dimpotriv?, �ntr-un proces de civilizare mai amplu c?ruia trebuie s? i se afle geneză ?i legile func?ion?rîi. Societatea contemporan? nu mai este v?zut? că rupt? de un trecut regretat (de c?tre tradi?ionali?ți) sau recuzat (de saint-simonieni); schimb?rile s�nt relativizate, fiindc? s�nt considerate �n dimensiunea lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
n monumentala să Histoire de France, �ncearc? s? arate persisten?a, de-a lungul secolelor, a unei rase galice plec�nd de la care s-ar fi edificat Fran?a modern?. Renan �nsu?i vede �n ras? un element important al genezei societ??ilor. Totu?i, tentativă cea mai faimoas? apar?ine unui diplomat, sprijinit �n carier? de c?tre Tocqueville, contele Arthur de Gobineau care, �n Essay sur l'in�galit�s des races humaines (1855), afirm? c? factorul ras? este
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ntoarce spatele obiectivelor sociologiei clasice. Ea nu mai caut? cauze (sociale sau extrasociale), sau motive (utilitare sau culturale), ci func?îi a c?ror necesitate st? �n inima unei ordini sociale a c?rei problem? este acum men?inerea, nu geneză; de unde, respingerea demersului istoric ?i emergen?a unui punct de vedere structural care nu se intereseaz? de actorul social dec�ț ca loc de interiorizare ?i de exercitare a mecanismelor de reglare ?i control proprii sistemului; de unde, referirile la structuralismul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sisteme de educație, variatele instituții sociale implicate mai mult sau mai puțin în acest fenomen (familie, școală, biserică, instituții de protecție socială etc.). Cristalizată drept o disciplină științifică autonomă înlăuntrul științelor pedagogice, istoria pedagogiei s-a constituit, încă din etapa genezei, ca un tot unitar de norme, idei și concepții privind educația, apărute ca un efect al generalizării experienței educative în succesiunea diferitelor etape istorice ale omenirii. Această disciplină științifică evidențiază faptul că, dacă primele idei referitoare la natura educogenă a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
apar doar odată cu sfârșitul secolului XVIII și începutul secolului XIX. Istoria pedagogiei poate și trebuie să fie considerată o ramură pedagogică, specializată în studiul educației din perspectivă istorică, în succesiunea diacronică a diferitelor idei, doctrine, teorii și sisteme pedagogice. Inițial, geneza acestei discipline a fost datorată publicării unor prime încercări de abordare istorică a fenomenului educației, lucrări difuzate din a doua jumătate a secolului XVIII, și care abordau teoria și practica educativă în școli dintr-o perspectivă istorică. În acest sens
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ca instituție socială și morală, ci și asupra modernizării sistemului social, în speță reorganizarea societății pe baza unor noi principii, prin eludarea principiilor și privilegiilor feudale și instituirea unui tratament egal în fața legii între toți oamenii. Se creau astfel condițiile genezei unor idei socialist-utopice, care preconizau crearea unei societăți cu totul diferite, lipsită de privilegii de orice natură, în care munca dobândea atributul obligativității pentru toți cetățenii, devenind valoarea supremă a sistemului social. Cei mai reprezentativi gânditori ai socialismului utopic din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
psihologiei moderne, care urmărește să explice funcțiile mentale prin modul în care ele se formează de la cea mai fragedă vârstă. Demersurile sale investigative au fost direcționate mai ales spre studiul formării și dezvoltării inteligenței. Conform explicației sale, inteligența își are geneza în acțiune și este rezultatul interdependenței a două componente: pe de o parte asimilarea de noi informații, iar pe de altă parte acomodarea. Inteligența este un proces cognitiv care presupune o restructurare a modelelor de cunoaștere, o depășire a stărilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
importante forțe socializatoare, au menirea să construiască ordinea socială. * Societatea ca întreg: un organism care-și coordonează eforturile pentru a atinge un obiectiv unic. * Domeniul de studiu al sociologiei: statica și dinamica socială. În opinia lui Comte, statica socială studiază geneza societății și structura sa instituțională de la familie, la biserică și stat, organizații sociale considerate ca principale instanțe de socializare. Dinamica socială are în studiu evoluția spirituală a omenirii în vederea descoperirii legilor dezvoltării sociale și a criteriilor progresului. Comte constată că
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a unui organism. Este posibil ca la nivelul sistemului, așa numit, complex major de histocompatibilitate (C.M.H.) și care este de proveniență filogenetică mai veche, să se găsească cheia care să deschidă poarta spre înțelegerea cooperării factorilor genetici și imunitari în geneza SM, sub forma unui factor unitar, pe care l-am numi factor imunogenetic (DIMITRIU, 1985). Se poate spune că sistemul H.L.A. este caracterizat printr-o serie de gene localizate în genomul celular și care se traduc printr-o serie
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
inhibiția funcțiilor axonale, prin acțiunea citochinelor. Se pot produce două feluri de fenomene: încetinirea, apoi blocarea conducerii impulsurilor nervoase cu deficit neurologic și fenomene iritative cu apariția simptomelor paroxistice din SM. După ROXANA SFRENȚ-CORNĂȚEANU (2004) există 4 mecanisme dominante în geneza și în diferitele etape ale evoluției SM și acestea sunt reprezentate de inflamație, demielinizarea reversibilă, demielinizarea ireversibilă și pierderea axonală. Morfologic, s-a descoperit că există o variabilitate largă, în ceea ce privește pattern-ul modificărilor morfopatologice, observate de la pacient la pacient, ceea ce
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
tardivă. Componenta precoce este alcătuită dintr-o secvență de unde pozitive alternative cu unde negative, denumite în mod convențional P și respectiv N (de exemplu: unda P1, P2, N1, N2, etc), care în succesiunea lor constituie răspunsul primar și secundar. La geneza componentei precoce participă evenimente neurale presinaptice, constând din impulsuri pe fibre aferente și evenimente neurale postsinaptice, expresie a activării neuronilor locali, corticali. Componenta tardivă este alcătuită de cele mai multe ori dintr-o postdescărcare clasică de aspect oscilator, cu o frecvență de
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
putem constata existența, în gândirea medicală a trei orizonturi, cronologic, dar și ideatic deosebite: a) PRIMUL (1840-1900), bazat pe investigațiile clasice de morfopatologie (anatomo- și histopatologie) și-a pus problema: cum apare cancerul și ce elemente organice sunt implicate în geneza sa. În căutarea unei explicații, din păcate uniciste, s-au înfruntat două curente de opinie: teoria umorală și cea celulară. b) AL DOILEA orizont (1900-aprox. 1970), bazat pe o pletoră de observații clinice și mai ales cercetări experimentale, a stăruit
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
DOILEA orizont (1900-aprox. 1970), bazat pe o pletoră de observații clinice și mai ales cercetări experimentale, a stăruit în descifrarea factorilor etiopatogenici, continuând eforturile de a preciza care dintre factorii ambientali (chimici, fizici, bacterieni, toxici, virali etc.) au prioritate în geneza și mereu sporita patogenitate a diferitelor forme de cancer. Cum bine se observă, ambele trepte de înțelegere plăteau un greu tribut unilateralității. Așa-numiții „agenți carcinogenetici“, fie că era vorba de o substanță chimică (gudroane, sterili ș.a.), radiație (X, UV
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
profilaxiei și tratamentului bolii canceroase. c) AL TREILEA orizont, făcut vizibil abia după 1980, a fost posibil să apară numai după ce unilateralitatea și fetișizarea cauzei au fost dărâmate. S-a pornit astfel către elaborarea unei teorii sintetice, unificatoare, plurifactoriale, a genezei neoplaziilor, în care căutarea factorilor etiopatogenici să fie pusă pe talgerul unei balanțe, pe celălalt fiind așezate, rând pe rând, descoperirile legate de răspunsul celular și al populațiilor celulare la atacul factorilor etiopatogenici fizici, chimici, toxici sau infecțioși. Iar când
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
începând din 1911), ele sunt depistate și la specia om cu o frecvență alarmantă, fie că e vorba de familii de virusuri zooantropotrope, fie că e vorba de virusuri tipice speciei noastre. 1.1. Primele ipoteze științifice asupra naturii și genezei bolii neoplazice (1840-1900) În arena ideilor privitoare la carcinogeneză, s-au înfruntat inițial două opinii ce păreau diametral opuse, ireductibile: umoralismul și celularismul. 1.1.1. Teoria umorală a cancerului, ca variantă modernizată a hipocratismului milenar Partizanul înflăcărat al acestei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]