12,132 matches
-
Daedalus, 93, 1, 271-96. Lipset, S. M., 1994. "The Social Requisites of Democracy Revisited", American Sociological Review, 59, 1-22. Lipset, S. M., and Rokkan, Stein, eds., 1967. Party Systems and Voter Alignments. New York: Free Press. Loewenberg, Gerhard, 1968. "The Remaking of the German Party System", Polity, 1, 1, 87-113. Lomax, Bill, 1995. "Impediments to Democratization in Post-Communist East-Central Europe". In Gordon Wightman, ed., Party Formation in East-Central Europe. Aldershot: Edward Elgar, 179-201. Lowenthal, Richard, 1970. "Development versus Utopia in Communist Policy". In Chalmers
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
CA: Pine Forge Press. Marshall, T. H., 1950. Citizenship and Social Class. Cambridge: Cambridge University Press. Mason, David S., 1985. Public Opinion and Political Change in Poland, 1980-1982. New York: Cambridge University Press. Merkl, Peter, 1963. The Origin of the West German Republic. New York: Oxford University Press. Millar, James R., 1987. Politics, Work and Daily Life in the USSR: A Survey of Former Soviet Citizens. New York: Cambridge University Press. Miller, Arthur H., Hesli, Vicki L., and Reisinger, William M., 1997. "Conceptions of
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Societies", Journal of Politics, 59, 2, 418-51. Mishler, William, and Rose, Richard, forthcoming. "Five Years After the Fall". In Pippa Norris, ed., Critical Citizens: Global Support for Democratic Governance. Oxford: Oxford University Press. Mommsen, Wolfgang J., 1984. Max Weber and German Politics 1890-1920. Chicago: University of Chicago Press. Moodie, Eleanor, Marková, Ivana, and Plichtová, Jana, 1995. "Lay Representations of Democracy: A Study in Two Cultures", Culture and Psychology, 1, 4, 423-53. Morgenstern, Oskar, 1963. On the Accuracy of Economic Observations. Princeton
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Consolidation", Journal of Democracy, 7, 2, 34-51. O'Donnell, Guilermo, and Schmitter, P. C., 1986. Transitions from Authoritarian Rule: Tentative Conclusions about Uncertain Democracies. Baltimore: Johns Hopkins University Press. Offe, Claus, 1996. Varieties of Transition: The East European and East German Experience. Cambridge: Polity Press. Olson, David M., 1993. "Political Parties and Party Systems in Regime Transformation: Inner Transition in the New Democracies of Central Europe", American Review of Politics, 13 (Winter), 619-58. Palma, Giuseppe di, 1990. To Craft Democracies: An
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
vrea împărțirea în state mici, nu vrea influența franceză în politica ei dinlăuntru. Această voință negativă, existând în popor de mai bine de o sută de ani, s-a manifestat într-un mod strălucit prin războiul de la 1870. Știu însă germanii, cu aceeași siguranță ce vor? Nici un parlament nu e atât de împărțit în bucăți și nuanțe de bucăți ale voinței pozitive ca cel german. Exemple mai apropiate de cercul nostru găsim în proximă vecinătate. Românii din Austro-Ungaria nu vor să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sută de ani, s-a manifestat într-un mod strălucit prin războiul de la 1870. Știu însă germanii, cu aceeași siguranță ce vor? Nici un parlament nu e atât de împărțit în bucăți și nuanțe de bucăți ale voinței pozitive ca cel german. Exemple mai apropiate de cercul nostru găsim în proximă vecinătate. Românii din Austro-Ungaria nu vor să fie absorbiți de elemente străine. Știu ei însă cu atâta siguranță ce vor? Pe terenul voinței pozitive întîlnim activiști, pasiviști, deakiști etc. Noi n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
populațiunea e sălbatecă - ceea ce noi, protestând, nu admitem - totuși ea este consultabilă și cu siguranță consultabilă. Acum vom cerceta mai de aproape afirmarea sălbăticiunii populației. Populația Dobrogei consistă din români, bulgari, ruși, tătari nogai, turci (parte osmani, parte pomaci), cerchezi, germani din Basarabia și ținutul Odesei, greci, țigani, armeni și evrei (numai în orașe). Aceste populațiuni foarte amestecate trăiau sub regimul asa-numitului pateni de colonizațiune al Înaltei Porți, una din legile cele mai liberale si mai democratice nu numai a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
neavând a plăti decât o dată pe an darea pentru turme, dobrogenii, după a lor proprie mărturisire, au avut sub guvernul Porții traiul cel mai fericit cu putință. Daca aceasta n-ar fi fost astfel, n-ar fi emigrat moldoveni, ruși, germani, tătari cu miile în acele ținuturi. Iată dar sălbăticia afirmată de "R. L. ", redusă la o organizațiune foarte liberală si la o stare de lucruri fericită. Românii (moldoveni 33000 plus câteva mii de ardeleni) cuprind și orașe și sate. În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
apoi, de dincolo de Tisa începînd, în toată regiunea Daciei Traiane până dincolo de Nistru, până aproape de Odesa și de Kiev. Pe când rușii au cea mai mare îngrijire pentru triburile cele mai neînsemnate chiar care se țin de marea familie slavă, pe când germanii stăruiesc prin autoritățile lor consulare pentru cele mai neînsemnate colonii ale lor din Orient și pe când fiecare popor apusan dezvoltă o deosebită îngrijire pentru naționalii săi din aceste locuri, singuri noi ne zbuciumăm în lupte interne pentru cea mai bună
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
politice pentru orice compatrioți de altă credință. .................................................................................................................................................. {EminescuOpX 229} Apoi pasajul următor. Cetățeni în general, preoți, boieri, ostași, negustori, meseriași de orice treaptă, de orice nație, de orice religie ce vă aflați în capitală și prin orașe, greci, sârbi, bulgari, germani, armeni, izraeliți, armați-vă spre a ține buna orânduială și a ajuta la fapta cea mare. Patria este a noastră și a voastră, vouă vă place a ședea într-însa și ea vă primește. Sistema cea veche nu v-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Iuden die Drescher und wir die Gedrischenen waeren). (Kaserer, p. 161). Dar acest punct important e și dovedit de Platter pentru Bucovina prin date statistice. Populația Bucovinei consista în anul 1869 din 82, 65 procente români și ruteni, 8, 02 germani și 9, 33 evrei. Din 1189 debitori espropriați în an 1876 si 1877 sînt: 1059 români și ruteni, adică 89, 06 procente 77 izraeliți 6, 48 procente 53 germani 4, 46 procente 100 Aceste țifre dovedesc că mai toți debitorii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anul 1869 din 82, 65 procente români și ruteni, 8, 02 germani și 9, 33 evrei. Din 1189 debitori espropriați în an 1876 si 1877 sînt: 1059 români și ruteni, adică 89, 06 procente 77 izraeliți 6, 48 procente 53 germani 4, 46 procente 100 Aceste țifre dovedesc că mai toți debitorii espropriati sânt români și ruteni. În privința naționalității creditorilor cari au urmărit în anul 1876, aceștia au fost în număr de 369 din cari 51 creștini, cari nu erau germani
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
germani 4, 46 procente 100 Aceste țifre dovedesc că mai toți debitorii espropriati sânt români și ruteni. În privința naționalității creditorilor cari au urmărit în anul 1876, aceștia au fost în număr de 369 din cari 51 creștini, cari nu erau germani, 5 germani și 271 evrei; iar în anul 1877 ei au fost în număr de 702, din cari 105 creștini, cari nu erau germani, 25 germani și 572 izraeliți, - așadar evreii ca creditori constituiau 82, 9 procente în 1876 și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
46 procente 100 Aceste țifre dovedesc că mai toți debitorii espropriati sânt români și ruteni. În privința naționalității creditorilor cari au urmărit în anul 1876, aceștia au fost în număr de 369 din cari 51 creștini, cari nu erau germani, 5 germani și 271 evrei; iar în anul 1877 ei au fost în număr de 702, din cari 105 creștini, cari nu erau germani, 25 germani și 572 izraeliți, - așadar evreii ca creditori constituiau 82, 9 procente în 1876 și 81, 5
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anul 1876, aceștia au fost în număr de 369 din cari 51 creștini, cari nu erau germani, 5 germani și 271 evrei; iar în anul 1877 ei au fost în număr de 702, din cari 105 creștini, cari nu erau germani, 25 germani și 572 izraeliți, - așadar evreii ca creditori constituiau 82, 9 procente în 1876 și 81, 5 procente în 1877. Sau, din 1029 urmăriri silite ce s-au efectuat, 10000 izraeliți au efectuat 177 procente urmăriri; 10000 ruteni români
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceștia au fost în număr de 369 din cari 51 creștini, cari nu erau germani, 5 germani și 271 evrei; iar în anul 1877 ei au fost în număr de 702, din cari 105 creștini, cari nu erau germani, 25 germani și 572 izraeliți, - așadar evreii ca creditori constituiau 82, 9 procente în 1876 și 81, 5 procente în 1877. Sau, din 1029 urmăriri silite ce s-au efectuat, 10000 izraeliți au efectuat 177 procente urmăriri; 10000 ruteni români, 3, 7
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
așadar evreii ca creditori constituiau 82, 9 procente în 1876 și 81, 5 procente în 1877. Sau, din 1029 urmăriri silite ce s-au efectuat, 10000 izraeliți au efectuat 177 procente urmăriri; 10000 ruteni români, 3, 7 procente urmăriri; 10000 germani, 7, 3 procente urmăriri. Și chiar între acești desemnați ca germani sânt unii evrei. Se dovedește dar că mai numai evreii sânt aceia care speculează. Și că evreii esercită uzura ca o profesie, aceasta se dovedește prin faptul că întîlnim
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un cuvânt marea mulțime era amenințată cu alungarea peste graniță și silită să emigreze. Și-n Prusia au existat asemenea legi, fie generale, fie provinciale, până la 1869. Nici Prusia așadar nu le-a dat evreilor decât posibilitatea de-a deveni germani și cetățeni, nimic mai mult. Dar chiar această posibilitate dată au fost și este combătută de mințile mai luminate. Învățatul profesor de drept și economie politică Robert de Mohl contestă că evreii ar fi devenit într-adevăr germani și propune
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a deveni germani și cetățeni, nimic mai mult. Dar chiar această posibilitate dată au fost și este combătută de mințile mai luminate. Învățatul profesor de drept și economie politică Robert de Mohl contestă că evreii ar fi devenit într-adevăr germani și propune escluderea celor pământeni chiar de la drepturile politice. Dar se-nțelege că Prusia nu are nici pe d. C. A. Rosetti, nici pe d. Brătianu și de aceea acolo ideea statului e puternică și esclude orice elemente putrede și
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
noi relațiunile noastre către stat, cătră toate afacerile și interesele publice; vrând-nevrând, prin instict, pe nesimțite, Insă cu atât mai unitar și mai concentrat. În această privință la noi nu se află sentimente împărțite, nici un interes alăturea sau peste cel german. Însă la evrei aceasta este cu totul altfel. Evreul nu este numai german, ci totodată și evreu; ba este evreu înainte de toate, înainte de a fi german sau de-a se simți ca atare. Chiar uzul limbei esprimă aceasta cu un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu este numai german, ci totodată și evreu; ba este evreu înainte de toate, înainte de a fi german sau de-a se simți ca atare. Chiar uzul limbei esprimă aceasta cu un tact fin de distingere. Căci nu se zice german-izraelit (german de religie izraelită), francez-izraelit (francez de religie izraelită) ci se zice: evreu nemțesc, evreu englezesc (evreu din Germania, Anglia). Pe cuvântul evreu se pune accentul, căci noi știm că aceasta le este adevărata naționalitate, particularitatea lor pronunțată, iar cealaltă nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sânt acei respectabili 28 ai Alianței vieneze, cine acei bieți persecutați pentru cari se alarmează o lume? Sîntem în poziție a lămuri pe cititori. Pe la finele lunei trecute o escortă de călărași conducea pe trei indivizi creștini, un secui, un german și un rutean ni se pare, găsiți fără căpătâi în țară, pentru a-i preda în seama autorităților de graniță austriace, spre a fi duși la urma lor. Convoiul ajunse în orășelul Agiud. În acest orășel 28 de negustori evrei
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vedere juridic. Ei bine, proiectul cabinetului conservator era juridic atât de strâns închegat încît vestita comisie de juriști nu numai că l-au găsit inadmisibil, dar nici n-au putut afla altă modalitate prin care el putea fi realizabil pentru germani. Proiectul a fost respins. De aci se vede că atât "Romînul" cât și d. Boerescu sânt amândoi - cu știință - în eroare, când cutează a compara vreunul din proiectele de răscumpărare ale conservatorilor cu monstrul de aservire economică cărora d-nia lor
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
credința că cu războiul, cu pierderea Basarabiei și modificarca art. 7 nu se înplinise încă prețul acestei independențe. Societatea acționarilor atât aștepta; prin mijlocirea guvernului de la Berlin ea și-a stabilit condițiile; Guvernul român s-a legat față cu cel german să le facă a fi primite fără nici o preschimbare, si cu toate acestea tot el apoi a aderat la amendamentele Camerii. Corespondența oficială cu Berlinul, atât pentru punerea la cale a tranzacției cât și pentru restabilirea proiectului primitiv, în urma votării
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
I] ... între simptomele adâncii schimbări de cuget care se operează în poporul nostru întreg nici unul nu pare atât de straniu ca împătimita mișcare în contra jidovimei. Acum câteva luni încă domnea în Germania cunoscutul strigăt "invers hep-hep". Despre defectele naționale ale germanilor, francejilor sau a altor popoare putea scrie cineva fără sfială oricât de aspru; cine însă ar fi îndrăznit de-a vorbi drept și cu moderație despre vrouna din netăgăduitele slăbiciuni ale caracterului jidovesc era numaidecât stigmatizat de către toată presa ca
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]