4,147 matches
-
spre casă - mi-am lăsat bagajul să-l aducă văr’miu, biletul la fel, și eu am plecat la întâlnire cu tipa... „Vezi, karatistule, poate te bat magrauanii din București și-ți saltă și tipa, și tot ce ai!“, a glumit văr’miu... Ei, cine să mă bată? Am umblat toată ziua. Film. Cofetărie. Bar. Pupături. Am cheltuit toți banii, mi-am oprit bani doar cât costă personalul ca să vin de la Iași spre casă. Seara, am luat adresa tipei, i-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
a urmat un spectacol excepțional, lung de aproape două ore, în care cvartetul a combinat stilurile muzicale, trecând totul prin filtrul colorat și cu nenumărate arome ale jazz-ului. Momentul Smoke on the Water - „Îl facem noi de jazz“, a glumit Barbera - a fost remarcabil; hitul rock al celor de la Deep Purple a sunat minunat și s-a întipărit în memorie. Barbera a dialogat permanent cu publicul, îndemnând spectatorii să intre și pe site-ul trupei. „Ar fi minunat să ținem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
chiar așa de rău, pentru că împărțiți aceeași frecvență cu Iulia Vântur și Ștefan Bănică Jr. la Pro TV. Dar cred că vă recunosc, sunteți domnul acela de dinainte de Tânăr și neliniștit. „Omul cu cartea.“ Asta spun mai ales țiganii. Nu glumesc. Nu râdeți, am țigani spectatori foarte mulți, care spun: „Noi deschidem televizorul pentru Tânăr și neliniștit, dar de la 9, ca să te vedem și pe dumneata“. Dar ca să revenim, asta este cu „istoria“ mea: este o carte întâmplătoare, care prin voia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
odată cu apariția publicației pe piață, perspectiva pe care mi-o asumasem eu era atât de depășită de realitate, încât pur și simplu, așa cum am scris undeva, nu-mi puteam dori decât un sprijin divin pentru nelecturarea textului meu de către cititori. Glumesc, bineînțeles, dar vreau să subliniez în felul acesta un inconvenient pe care îl au, firește, mulți dintre cei care-și asumă opinii într-un săptămânal, de orice fel ar fi el. În numărul 150 al „Suplimentului“ mi-am permis, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se readresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — Ubi tu gay, ego gay, traduse, incorect politic, Elisav. — Guai, exclamă Nora Aron în italiană, idiom în care acest monosilab înseamnă „vai!“. — Și se utilizează, evident, glumi Vasile Elisav, în caz de necaz... „Caz de necaz“, reluă Nora Aron. Calamburul ăsta, dom profesor, îl știți tot de la Șerban Foarță? — Este posibil, aprobă Vasile în doi peri. Am făcut o concentrare împreună, în 1971, pe linele coline lugojene
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Oleg Mutu, operatorul lui Cristian Mungiu, a mărturisit că n-a încetat niciodată să primească sacoșe de acasă. „Atunci când ne-a înmânat premiul, Oleg a spus că așteaptă la rândul său un pachet de acasă. Deși inițial am crezut că glumește, de fapt vorbea serios. Și are peste 30 de ani!“ Dacă-i întrebi de proiecte noi, idei le vin din plin, problema o constituie banii. „Avem deja câteva idei de filme, care se pot realiza cu un buget redus și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
de la toate chioșcurile. Sorb prin mâner, invenție nouă pentru mine. Tudor Caranfil, care „face“ Karlovy Vary-ul de 40 de ani, m-a sfătuit să nu beau de pe stradă. (În cehă, hotelurilor care asigură și tratamente termale li se spune, nu glumesc, „kurhoteluri“). The Future Is Unwritten evită clișeele documentarului biografic Am impresia că, venind pe final, am pierdut filmele cele mai interesante. 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, respectiv California Dreamin’ s-au dat în primele zile. Tot atunci, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
cât de mult îi place să mănânce, sau cum prietenul său, Milos Forman, gătește tot ce mișcă. Sau cum prietenia lui cu Michael Douglas a slăbit de când acesta s-a însurat cu Catherine Zeta-Jones. „Cum o cheamă pe scârba asta? Glumesc... “, adaugă, de parcă nu ne-am fi prins că la fiecare frază trebuie să strecoare o glumă. Festivalul de la Karlovy Vary e măricel. A programat 250 de filme, a avut invitați străini de marcă, dar nu s-a bucurat decât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim!". Ana se-ncredea Și vesel râdea. Iar Manole ofta Și se apuca Zidul de zidit, Visul de-mplinit. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o vedea, Iar Manea turba, Mândra-și săruta, În brațe-o lua, Pe schele-o urca, Pe zid o punea Și, glumind, zicea: "Stai, mândruța mea, Nu te speria, Că vrem să glumim Și să te zidim!". Ana se-ncredea Și vesel râdea. Iar Manole ofta Și se apuca Zidul de zidit, Visul de-mplinit. Zidul se suia Și o cuprindea Pân' la gleznișoare, Pân' la pulpișoare. Iar ea, vai de ea! Nici că
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu coc mare, parcă o văd și acum. Trebuia să o ducem, nici nu mai știu unde. Eu și cu soldat Nistor am urcat-o într-un camion mare de război. O păzeam să nu fugă. Mare noroc am avut. Glumeam cu rusoaica, făceam cu sprânceana la ea. Nu știa românește, dar râdea întruna. Și-odată a dus mâinile la spate, și-a desfăcut cocul și a scos din el un pistol. Și l-a împușcat pe soldat Nistor. Și-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
arată nava Enterprise în construcție și începe cu citatul care ar face pe orice fan Star Trek să ciulească urechile: „Space, the final frontier...“ (pentru că frontiera timpului, iată, uneori nu este atât de greu de trecut). Regizorul Nae Caranfil: „Noi glumim când folosim sintagma «succes comercial»“ George Onofrei De ce ați lansat filmul Restul e tăcere la atât de multe luni distanță de când a ieșit de la montaj? În primul rând, această întrebare nu mi-e adresată neapărat mie, pentru că eu sunt umilul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
doua categorie, îmi place să îmi studiez publicul și în timpul proiecțiilor, și după proiecții și să schimb mingi cu el la fileu. Vă așteptați să vă scoateți banii după lansarea filmului? În ceea ce privește rezultatele pe piața domestică, pe piața românească, noi glumim când folosim sintagma „succes comercial“. Acest lucru nu poate exista din motive pur obiective: nu există săli de cinema în număr îndestulător pentru ca spectatorii să poată să susțină cariera unui film mai mult de câteva săptămâni, în cel mai bun
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
și una de nopți. Cam un an de zile. BUCUREȘTI FAR WEST Copacabana (I) Daniel CRISTEA-ENACHE Primul lucru care ni s-a spus, dimineața, la Rio de Janeiro a fost: „Jos bijuteriile!“. Doamna consul, care altfel era deosebit de amabilă, nu glumea. Și eu, și soția am rămas câteva secunde cu gurile căscate, după care, în așteptarea detaliilor, am sorbit o gură de cafea aburindă. Știți, cafeaua braziliană e destul de bună. Problema - ne-a explicat cu o anume pedanterie doamna consul - rezidă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
de lapte îl supără. Dar sora lui nu își permite să-l ia în brațe și să-l corcolească decât atunci când copilul începe să plângă din cauza dintelui. Pentru că sora lui mai degrabă îl ia la mișto decât să-l alinte. Glumește cu el că l-a lăsat iubita, Oana, care și ea a plecat sau stă să plece în Italia. Răzvan e trist din cauza Oanei, care pare să urmeze drumul mamei. Și când, până la urmă, merge acasă la Oana ca să ceară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
gălăgia de la nivel parlamentar și administrativ. Or, există și o politică mică: politica vieții de zi cu zi. Dacă vă gândiți bine care e politica din casa dumneavoastră, nu-i așa că soția și traiul bun trec pe primul loc? Eu glumesc - că am devenit liber atunci când ajuns în casă la mine pe locul 14, chiar și după televizor. Dar această politică mică este ceea ce face farmecul civilizației. Civilizația occidentală respectă acest climat politic familial, care are regulile și normele lui. Scrierile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
susținut de Institutul Cultural Român de la Paris, Teatrul Odeon din București va monta la Teatrul Huchette cinci piese de Ionesco, aproape nejucate. „Un eveniment! Din nou, prietenul meu Ionesco, iarăși necunoscut, pe aceeași scenă încăpățânată. Urmează istoria altui succes, nu?“, glumește Monsieur Martin din Cântăreața cheală. Cum vă explicați vitalitatea spectacolului Ionesco de la Huchette? Vitalitatea pieselor eu n-o explic. O trăim ca toată lumea. Acum 50 de ani nu ne gândeam că va dura atât. Suntem primii să ne bucurăm de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
din ce în ce mai frumoase. Pisicile au priviri tulburătoare. Sufletul meu e un roman picaresc... BUCUREȘTI FAR WEST Bagaje pentru paradis (III) Daniel CRISTEA-ENACHE „«Prietene, prietene cu blană», îi spun adesea - în penuria asta, postrevoluționară, de prieteni bipezi - mai degrabă cu seriozitate decât glumind, cu simpatie și sincer respect, motanului cel mare.“ „Odată, culcându-mă împovărat de obligația de a da a doua zi de dimineață (nu-l mai puteam amâna) un telefon de refuz, extrem de neplăcut (și acum, la bătrânețe, a spune cuiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
de exemplu, în cazul citării sau al parafrazării), dezambiguizăm, când este cazul, anumite componente ale mesajului transmis interlocutorului (de exemplu, dacă ne dăm seama că aspectul ludic al comunicării nu este decodat de către interlocutor, îl semnalăm: "era o glumă/am glumit, evident..."); * legea litotei impusă, în principiu, de anumite convenții/limite sociale care presupun comunicarea, de către locutor, a mai puțin decât ar necesita contextul, însă cu intenția ca decodarea să acopere/completeze/reconstituie ceea ce nu a fost exprimat/ formulat explicit; * legea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
putea ca unii dintre ei să nu vă mai recunoască. Acum câteva zile, am avut o pacientă care ni s-a plâns că soțul dânsei n-a mai recunoscut-o și n-a vrut s-o primească acasă. Ha-ha. Da, glumesc, desigur. Bun. Acum să trecem la câteva aspecte tehnice. Deocamdată vom ataca nivelul superior. Vom începe cu fața dumneavoastră. Priviți aici, pe monitor, această simulare tridimensională. Aici avem o fotografie recentă cu dumneavoastră. O vom numi Înainte. Și acum, priviți
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
nu mă-nțelegeți aiurea. Întreb doar dacă cei care vă cunosc consideră că aveți un fund frumos. În fund, vreau să spun în fond, de ce să ne ascundem după degete? Sau cum se spune? După deget? Deget în fund, ha-ha. Glumesc. Sper că aveți simțul umorului. Mda. Cred că am sărit puțin calul. Păreți stânjenită. Haideți să fiu sincer până la capăt. Că tot ați avut atâta răbdare cu mine și ați fost extrem de amabilă. O să vă spun pe scurt cum stau
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
acuma-ți bate inima tare de tot. Uite. Dacă simți o durere nasoală în inimă, așa, ca un ghimpe, înseamnă că te-apucă infarctul. Și atuncea încearcă să te scremi, că asta ajută. Știi cum? Ca și cum ai face caca. Nu glumesc, funcționează chestia asta, mi-a zis mie un doctor. Băi, frățioare, mai ești acolo? (E liniște adâncă pe fir. N-a închis, că aș fi auzit ton de ocupat, dar am totuși senzația că am surzit de urechea dreaptă.) Hai
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
câștigat în viață... Ce să câștig, holercă de la un misit?! răbufni mătușa. Casă vreau, casă în oraș! Unchiul căpătase o privire pierdută, nu bănuiam la ce se gândește, mâinile îi atârnau pe lângă corp lipsite de voință. Mătușa continua avântată: Ai glumit o viață întreagă cu lumea, numai cu mine nu. Toți mă consideră rea și pe tine bun. Te-am îngrijit, te-am îmbrăcat, te-am călcat! Prestigiul meu a scăzut, iar tu ai crescut în ochii oamenilor. De când bei mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
lui tata despre unica producție în care apăruseră împreună, cu 20 de ani în urmă, Tannhäuser de Richard Wagner, chiar la București. Căpătase o etichetă: marea artistă internațională care cânta cu Pavarotti sau cu Montserrat Caballé, dar care râdea și glumea cu un băiat de 11 ani ca și când ar fi fost lucrul cel mai normal din lume. S-a râs mult la acea masă. și s-au spus povești. Georges Prêtre și Franco Corelli, Maurice Béjart și Herbert von Karajan, Marina
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
al doilea rând - și mi-e cam greu să vorbesc despre asta acum, când Maestrul abia a închis ochii - viața noastră împreună devenise infern. Ca artiști, ne înțelegeam foarte bine, dar ca soț și soție... Nu era o boemă frumoasă? — Glumești? — Doar întreb. Doi artiști, două personalități creatoare... — Ba da, dar după ce ne-am despărțit! Am fost în legătură permanentă și destinul a vrut să rămânem apropiați, în ciuda celor două mii de kilometri distanță dintre noi. Să știi că, deși trecuseră zeci
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]