16,018 matches
-
stropi de rouă, viața Ascultă cum se plămădește Un prunc, din lacrimi de iubire Și din “ seminți ” de nemurire Când dragostea ne contopește Ascultă cum o larvă plânge Născând un flutur, ce minune ! Și cum sămânța germinează Și se transformă grâu „ -n pâine Ascultă cum un ied se naște Și trandafiru „ îmbobocește Cum rodul vieții “ izbucnește “ Și seva cerne - o nouă viață Ascultă glasul nemuririi , Sămânța care-n veci nu piere , Cum crește viața , grâul, pruncul , Din dulcea taină a ... durerii
POEZII DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346029_a_347358]
-
cum sămânța germinează Și se transformă grâu „ -n pâine Ascultă cum un ied se naște Și trandafiru „ îmbobocește Cum rodul vieții “ izbucnește “ Și seva cerne - o nouă viață Ascultă glasul nemuririi , Sămânța care-n veci nu piere , Cum crește viața , grâul, pruncul , Din dulcea taină a ... durerii Ligya Diaconescu
POEZII DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346029_a_347358]
-
izvoare Și-n ochii cerului sunt șiruri de pâraie. Pe aripile vântului sunt lacrimi de nori Și-n ochii plânsului sunt glasuri de fiori. PLOAIA Vine o ploaie de gheață din nori Peste mana ogoarelor. Zgârâie iarba, ofilește floarea. Scutură grânele, macină porumburile. Ucide sufletul satului Atins de haina păcatului. REVĂRSARE Apele se revarsă peste flori, Ochii mamei plâng la poartă, Sufletul tatei se răsucește în groapă. Satul tot este o apă Răsărită în mijloc de noapte. Viitura acoperă case, Acoperă
PLOAIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347767_a_349096]
-
din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Cântecul Crișanei e însemn de stemă, vechi și sfânt, slăvit în țara celor trei Crișuri -slăvită la rându-i de cântec, mai mult decât de oricare dintre izvoarele documentare, istorice și culturale. Spicul grâului, frunza viței de vie, turnurile crenelate ale cetății lui Menumorut, Crișurile și peștii reprezintă simbolurile Crișanei cântate de peste patruzeci de ani de interpreta de muzică folclorică Viorica Flintașu. De aceea, cntecul e un simbol spiritual subsumat celorlalte. Cu Viorica Flintașu
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347783_a_349112]
-
pe spinarea prostimii. Nea Nicu și Tanti Lenuța vizitară pe rând fostele combinate și fabrici din care rămăseseră doar ruine asemănătoare castrelor romane părăsite și neîngrijite. Cutreierară apoi Bărăganul în lung și-n lat unde ciulinii luaseră locul lanurilor de grâu și porumb. De supărare cuplul prezidențial se întoarse a doua zi la Poarta Raiului. Aici îi întâmpină impunător și cu chipul dur Sfântul Petru: - Sunteți învoiți trei zile, așa că n-aveți voie să pătrundeți mai devreme. Porțile Raiului au un
REÎNTOARCEREA LUI CEAUŞESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347769_a_349098]
-
culori: roșul de Humor, albastrul de Voroneț și verdele de Sucevița.” Pe de altă parte, culorile au importanță deosebită în tot ceeace presupune respectarea simbolisticii tradiționale. În acest sens, spre exemplu, am reținut că trifoiul este simbolul norocului, spicul de grâu este simbolul prosperității, în timp ce coada de păun este simbolul frumuseții, iar crucea nu ne poate duce cu gândul decât la spiritualitatea ocrotitoare. În afara acestora, în Bucovina sunt trei elemente de bază: soarele și apa - elemente vitale - simbolizează chiar viața, care
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
sărmanii. Să reținem însă că dorința țăranului român imortalizată de poetul Cojbuc în „Noi vrem pământ” este o ironie a sorții. Fragmentarea în mici proprietăți fără asocierea proprietarilor în vederea rentabilizării este o crimă împotriva omenirii. Omenirea necesită fiecare bob de grâu iar numărul acestora recoltat scade odată cu micșorarea tarlalei prelucrate. Ar trebui ca statul să ia măsuri drastice, nu împotriva unui cumpărător de moșii ci, împotriva micilor proprietari care nu se asociază. Nu ne mai permitem astăzi economii de subzistență cu
NANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347789_a_349118]
-
aveți oameni buni cu noi în această seară? Vreți să nu mai încăpem în aceste elegante rochițe? Într-adevăr, fetele erau îmbrăcate foarte elegant. Ana avea o rochiță lungă strânsă pe talie dintr-un material vaporos, de culoarea spicului de grâu, sandale aurii cu tocul jos și o camee prinsă în piept. Cristina cu o rochie trei sferturi, de un roșu deschis, spre ciclame, cu pantofi cu tocul înalt roșii și o poșetă mică ce se asorta cu întreaga ținută. Bărbații
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XIII PART. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347720_a_349049]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > UMBRA DE GRÂU Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1206 din 20 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului mi-e greu să cred că umbra coroanei prea flămândă să ardă-n focul liber de gânduri și de vieți a răsucit uitarea în
UMBRA DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347844_a_349173]
-
în inima de piatră a oamenilor astăzi pe tălpi de fum se-ndreaptă cuvântul spre ieșirea din sunet pieritor pentru a fi rezervă de scut umplând tăcerea cu pata vorbitoare a unui chip de lut pe vatra înghețată umbra de grâu așteaptă să fie coaptă-n firea omului fără chip în întuneric zale din lanțul fără capăt lasă în pumnul strâns în veacul liberării o lacrimă de ceară din lumânare-arzândă pe pat de fier tot câmpul de lănci în căutare de
UMBRA DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347844_a_349173]
-
în pumnul strâns în veacul liberării o lacrimă de ceară din lumânare-arzândă pe pat de fier tot câmpul de lănci în căutare de soare cântă-n inimi: Lumina va veni... Anne Marie Bejliu 19 aprilie 2014 Referință Bibliografică: umbra de grâu / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1206, Anul IV, 20 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UMBRA DE GRÂU de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347844_a_349173]
-
agricultura a prosperat cu toate desele tranziții a căror sechele se întind și pe acolo. Există o netă diferențiere între posesia întreprinderii producătoare și producție. Fabrica trebuie să producă, magazinul trebuie să desfacă mărfuri iar pământul arabil trebuie să dea grâne sau porumb. Proprietarul intră în conflict cu societatea dacă, din orice motive, întreprinderea sa nu produce. Și nu este deloc ușor să conduci o instituție productivă. Producția presupune pe de-o parte mijloacele prin care se obține dar, totodată, locuri
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
aplicată metoda asocierii tuturor proprietarilor iar agricultura a prosperat cu toate desele tranziții a căror sechele se întind și pe acolo.Există o netă diferențiere între posesia întreprinderii producătoare și producție. Fabricasă producă, magazinulsă desfacă mărfuri iar pământul arabilsă dea grâne sau porumb. Proprietarul intră în conflict cu societatea dacă, din orice motive, întreprinderea sa nu produce. Și nu este deloc ușor să conduci o instituție productivă. Producția presupune pe de-o parte mijloacele prin care se obține dar, totodată, locuri
AL TĂU, AL TUTUROR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347825_a_349154]
-
de clan / trib“ etc. : Ce-au avut de zis au scris / Platon și Aristotel - / Foaie verde de Paris, / Dar mai tare e Bruxelles !» (p. 19; de aplaudat sunt și rimele bogate / savante din „corbigrame“); «Pe câmpia cea mănoasă, / Unde-s grâul și porumbul ? / Unde-i fânul pentru coasă, / Unde ne e, barde, „Plumbul“ ?» (p. 20; invocația retorică de-aici „magnetizează“ indirect răspunsul cuminte: vestit-europeana agricultură a Daciei / României e-ntr-un bacovian cavou, e-ntre sicriele-i cu somn de plumb
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
ar avea văzduh! Dar sunt rămase în zestrea cântăreților de azi ai Dobrogei magnifice comori spirituale în care bate inima muzicii folclorice izvorâte din dragostele zilelor bune și rele ale ei. Comorile acestea de cântece populare mângâie părul blond al grâului din câmpiile cu dropii. În ele burează aburii Dunării, vuiește marea, plesnesc peștii și lotcile, iar pescărușii și egretele rostogolesc pale și umbre, lebedele și nuferii înfloresc fluviul, pe când oglinda de sus scânteiază peste țara frumoasă, cu Dunăre, Mare, Șes
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
Am aprins și eu o lumânare Întru jertfa celor doi uciși... Ce vină, încă au? luați aminte, Erau atât de simpli și de goi! Lipsiți de aer și de îmbrăcăminte Mai trec și azi, proscrișii, printre noi. Petru și Pavel, grâu jertfit în pâine, Două lacrimi din același plâns, Credința lor din veac în veci rămâne: Iubiți-vă în toate îndeajuns... CATREN: ORB DACĂ SUNT Orb dacă sunt din dragoste și mut Vederea mi-a rămas de-a pururi trează, Inima
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
păgâne Dar vorbesc de Dumnezeu, Crescuți după legi haine N-au nici minte de plebeu. Știu să fabrice pistoale, Au ifose de fasciști, Au credințe amorale, Dar se laudă că-s Chriști. Nu cu bombe sau cu tunul Vom culege grâu de pâine, Nu judecând ca Nebunul Vom mai exista și mâine. Bombardează-n miez de noapte Țările ce au petrol, Ne mint cu seninătate Că justiția-i în rol. CÂND TE GRĂBEȘTI Când te grăbești să-ți mai revezi Părinții
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347921_a_349250]
-
eternitate, a locuit în glasul ei. Au plecat împreună, pe când cerul cadelnița cu lacrimi. Masacrul unui monstru a curmat una din vocile muzicii ușoare românești care pornise și poate că și ajunsese la piscul ei. De la dropiile culcate jos în grâu, cerul e departe, dar vulturii veghează chiar sus lângă cer și acolo-s bătuți cu pietroaie de gheață. S-a vorbit și se va vorbi mult timp despre crâncena moarte a Mihaelei Runceanu. Nimeni nu scapă de ceea ce e în
MIHAELA RUNCEANU. UN GLAS DE ROUĂ, UN SUFLET DE SOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1211 din 25 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347954_a_349283]
-
de sub picioare. Bate un vânt cu durere și jale Unii primesc iar osanale Mai pun doctorate în CV-ul lor Românul săracul, e trist cerșător! Plânge și cerul, plânge pământul, Unde vă este, cinstit legămntul? Unde-i credința, unde e grâul? Moare de foame astăzi românul! Legi și decrete, coduri fiscale, Pun iarăși taxe, biruri, vamale, Împovărată și dijmuită, O țară bogată, amar chinuită! Strigă poporul, votați dacă vreți. Domnul să fie pe veci cel ales! La El e nădejdea, aleanul
VOTAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347987_a_349316]
-
Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1213 din 27 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă Hristos nu moare, nu înviem nici noi - aceasta este taină pe care a înțeles-o, înaintea tuturor, Sfanțul Toma. Aceasta este taină bobului de grâu, care trebuie să moară, ca să aducă multă roada. Înțelegând cutremurătoarea însemnătate, Sfanțul Apostol Toma exclama „Domnul meu și Dumnezeul meu!“. Sfanțul Apostol Toma, care se numeste Geamăn, era din Paneada, cetatea Galileii. Iar când Domnul nostru Iisus Hristos era pe
“DOMNUL MEU ŞI DUMNEZEUL MEU!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347976_a_349305]
-
închise etanș, iar când se termina fermentația, transportau materialul la cazan unde se distila. Când se stabilea ce produse se dau pentru normele făcute într-un an de zile, se trecea și țuică sau vin pe lista produselor, alături de ulei, grâu și porumb și alte produse ale culturilor de bază. Din restul de produse o parte se folosea pentru furajarea sectorului zootehnic și cea mai mare parte se preda la baza de recepție contra cost din care revenea membrilor colectivului o
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP.XVI FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347305_a_348634]
-
țărâna cea natală Nici pe-un pud de aur, nici pe-un fir de ață. Spre nenorocul meu, mi-i dat să intuiesc Prea marele noroc frumos ca să trăiesc. PRIN SĂRUTUL NOSTRU Prin sărutul nostru se revarsă râul, se coace grâul... și lumea aceasta A veacului în care trăim cu visul ei, cu libertatea, cu prezentul... trece prin sărutul nostru... Pe-alături, încetul timid și cuminte ca un câine de casă - Prin sărutul nostru tumultul nu lasă Străinii să vină, să
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
ce te roade pe interior, cât și ca pe o nevoie dureroasă. Sau cum poate fi și ca un fluviu care inundă totul în cale când își iese din matcă. Poate fi dragostea ca o arșiță ce pârjolește lanul de grâu, omorând sămânța ce ar fi dat o nouă viață? Sau poate fi la fel de bine și visul ce l-a trăit cu o zi în urmă, un vis înfricoșător, cu sufletul temător de moarte și dorința ei de izbăvire? Noaptea descoperită
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. XII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347345_a_348674]
-
ce trona în deplinătatea sa. - Iată ce-a mai rămas din plaiul tău natal! - tună o voce din Cer. Însetat, înfometat, amărât, dezamăgit și însângerat de la țepii mărăcinilor, străbătu pe rând zone sălbatice, de nerecunoscut. Dispăruseră satele și lanurile de grâu și porumb ce altădată se legănau în adierea caldă a vântului, apele secaseră, dealurile zăceau sterpe, iar versanții despăduriți alunecaseră la vale. Cu cât înainta cu atât se îngrozea de priveliștile dezolante. - Oare acesta să fie Bărăganul? Unde-s instalațiile
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
să consacre Monarhia Constituțională, iar noi, în fiecare dezbatere la Parlament, legată sau nu de constituție să aducem vorba despre constituția care consacră Monarhia Constituțională. Eu vă promit că în orice apariție televizată, dacă va fi vorba despre recolta de grâu, voi vorbi cel puțin cinci minute despre Monarhia Constituțională. Dacă pornim cu această idee, poate reușim ceva, în cel mai rău caz să aruncăm la coș acel articol 152 și apoi să demarăm altceva. Dar acum, în gândul, în mintea
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]