11,105 matches
-
a se putea folosi de substanțele nutritive și de a preveni scurgerea acestora. Cerințele ridicate de substanțe nutritive ale porumbului ne arată că este necesară folosirea unui îngrășământ pentru această cultură. Acest lucru poate implica aplicarea a 20-30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, atunci când se ară și ulterior, acoperirea foarte bună a suprafeței cu nămol. Porumbul se seamănă în luna aprilie iar la 5-6 zile de la semănat, terenul se poate grăpa deoarece germenii sunt la doi centimetri adâncime în
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sfeclă și porumb dulce. Cele două pauze (mixturi) fac posibil controlul buruienilor si dau solului posibilitatea de a respira. în această rotație, azotul disponibil de la amestecurile mai sus menționate este limitat, astfel încât culturile de legume vor depinde de îngrășământul sau gunoiul de grajd adus din altă parte. Altă rotație, din nou de la o fermă care are șeptel dar nu și culturi furajere, arată astfel: Ceapă, Cartof, Morcov, Varză, Pământ necultivat (pârloagă). Această rotație este simplă, destul de eficientă, iar controlul buruienilor este
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
joase ale azotului din sol și de asemenea în cazul leguminoaselor pentru boabe prin încorporarea paielor în sol anterior semănatului culturii, deoarece prin acest lucru se imobilizează azotul. în pajiștile mixte de pe solurile sărace în azot și fără intrări de gunoi și urină, ierburile vor fi insuficient aprovizionate cu azot, ceea ce va face ca trifoiul să devină dominant în compoziția floristică. în cazul pajiștilor pășunate, depozitele de balegă și urină expun trifoiul la o distribuție neuniformă a nivelurilor înalte de azot
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
importantă pentru economia azotului în sensul că întoarcerea sub brazdă a solului epuizat și expunerea a mai multă materie organică pentru mineralizare se face tocmai anterior pierderilor accelerate prin levigare ce au loc în iarnă. 3.2.1.5.4. Gunoiul de grajd Rolul șeptelului în sistemul organic poate fi privită în termenii utilizării profitabile a leguminoaselor în rotații care facilitează reciclarea nutrienților prin îngrășăminte organice. Potențialul pentru reciclarea nutrienților prin aplicarea îngrășămintelor este mare. Astfel, atât nutrienții adunați dintr-o
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
imobilizat în materia organică din plasma microorganismelor solului sau pierdut prin levigare sau denitrificare. 3.2.1.5.5. Resturile vegetale și îngrășămintele verzi Reziduurile de plante pot fi aplicate direct în sol în loc să treacă în compost sau platforma de gunoi, metodă utilizată prin îngroparea sub arătură a culturii dezvoltate ca îngrășămînt verde. Acestea vor avea efecte diferite asupra solului în funcție de condiții. Resturile vegetale pot concentra nutrienții deficienți în stratul arabil al solului, lăsîndu-i accesibili pentru cultura următoare. Semănarea îngrășămintelor verzi
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de vîrsta la care ele sunt încorporate sub arătură. Accesibilitatea azotului va crește numai dacă materialul supus descompunerii este bogat în azot, cum ar fi plantele tinere introduse sub arătură. Datorită marii lor biodegradabilități, îngrășămintele verzi nu sunt evaluate, ca gunoiul de grajd, pe unitatea de carbon în creșterea materiei organice din sol. Cercetările au indicat că activitatea de descompunere a îngrășămintelor verzi poate reduce materia organică existentă în sol prin creșterea ratei de producere de CO2 și azot mineral din
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
sunt concentrați fosfații organici biodegradabili. Mulcirea, de asemenea, menține umedă suprafața solului mai mult timp, fapt ce crește intervalul temporal când rădăcinile pot prelua fosfații. Creșterea conținutului de fosfor în sol poate fi realizată prin aplicarea pe termen lung a gunoiului de grajd. Conținutul de fosfor din sol prezintă creșteri de peste 14% după o perioadă de 30-40 de ani de aplicare anuală a 5-11 t/ha gunoi. Accesibilitatea fosforului din totalul îngrășământului este în jur de 60% în anul următor aplicării
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de ani, din 1952 în 1981 (tabelul 3.2.), arată cum poate fi condus managementul nutrienților fermei. Balanța negativă pentru azot indică clar contribuția procesului de fixare biologică a azotului care este intens datorită nivelurilor ridicate de materie organică stabilă (gunoiul de grajd). Balanța pozitivă pentru potasiu se datorează încorporării în sol a paielor pentru așternut. Terenul utilizat de către fermă a fost aproximativ 60% pășune și 40% arabil. Cifrele publicate, cum ar fi cele din tabelele 3.3 și 3.4
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
culturi. îngrășămintele organice au ca scop să îmbunătățească proprietățile biologice și fizico chimice ale solului, fiind surse importante de energie și nutrienți pentru ecosistemul solului. Principalele tipuri de “deșeuri” care se găsesc în fermele organice sunt îngrășămintele din curtea fermei (gunoiul de grajd), fie proaspete fie depozitate, mustul de gunoi și ocazional, îngrășămintele lichide cum ar fi: urina colectată separat. înaintea discutării managementului individual al fiecărui tip de îngrășământ și must, este util să urmărim câteva date referitoare la ratele de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
biologice și fizico chimice ale solului, fiind surse importante de energie și nutrienți pentru ecosistemul solului. Principalele tipuri de “deșeuri” care se găsesc în fermele organice sunt îngrășămintele din curtea fermei (gunoiul de grajd), fie proaspete fie depozitate, mustul de gunoi și ocazional, îngrășămintele lichide cum ar fi: urina colectată separat. înaintea discutării managementului individual al fiecărui tip de îngrășământ și must, este util să urmărim câteva date referitoare la ratele de producere a îngrășămintelor, precum și nivelul cantitativ și al accesibilității
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
nutrienților, specifice diferitelor tipuri de îngrășăminte. Tabelul 4.1. ne indică ce cantități de dejecții sunt produse de diferite specii de animale în diferite circumstanțe, iar tabelul 4.2. ne oferă indicații asupra conținutului de nutrienți ale diferitelor tipuri de gunoi de grajd și must de gunoi. Deși datele prezentate în tabelul 4.2. indică totalul de nutrienți conținut de diferitele îngrășăminte, nu toți acești nutrienți sunt accesibili pentru nutriția culturilor în anul aplicării (tabelul 4.3.). De asemenea, pierderile de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Tabelul 4.1. ne indică ce cantități de dejecții sunt produse de diferite specii de animale în diferite circumstanțe, iar tabelul 4.2. ne oferă indicații asupra conținutului de nutrienți ale diferitelor tipuri de gunoi de grajd și must de gunoi. Deși datele prezentate în tabelul 4.2. indică totalul de nutrienți conținut de diferitele îngrășăminte, nu toți acești nutrienți sunt accesibili pentru nutriția culturilor în anul aplicării (tabelul 4.3.). De asemenea, pierderile de nutrienți pe timpul depozitării pot avea loc
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de azot ca amoniac sau azot gazos din îngrășămînt pot fi de ordinul a 10% din greutatea totală, când acesta este tasat în grămadă și ajung pînă la 40% când grămada este afânată și întoarsă. Pierderile gazoase din mustul de gunoi pot fi de ordinul a 10-20% și chiar mai mari când acesta este agitat. Din această cauză aplicarea în primăvară este mai eficientă din cauză că pierderile prin levigare sunt mai mici decât în cazul aplicării în toamnă sau iarnă (tabelul 4
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mici decât în cazul aplicării în toamnă sau iarnă (tabelul 4.4.). Cifrele din tabelul 4.5. indică o aprovizionare estimată rezonabilă, cu cantități de elemente minerale accesibile culturilor în anul aplicării, pentru diferitele tipuri de îngrășăminte și must de gunoi. în cazul azotului, valorile sunt un indicator al cantității de azot accesibil pentru a fi preluat de către plante. Accesibilitatea azotului este variabilă, fiind afectată de rata și momentul aplicării, condițiile meteo ulterioare administrării și viteza încorporării în sol. în cazul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
momentul aplicării, condițiile meteo ulterioare administrării și viteza încorporării în sol. în cazul fosforului și potasiului, cifrele din tabel ne arată cantitatea de nutrienți accesibili plantelor pentru culturile succesive aplicării. Cu toate acestea, este important de reamintit că îngrășămintele organice (gunoiul de grajd și mustul de gunoi) contribuie cu mulți nutrienți în sol, deci aceste cifre nu trebuie interpretate eronat. îngrășămintele organice contribuie în sens pozitiv la modificarea condițiilor fizice ale solurilor, prin creșterea capacității de cîmp pentru apă, aerației, porozității
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
și viteza încorporării în sol. în cazul fosforului și potasiului, cifrele din tabel ne arată cantitatea de nutrienți accesibili plantelor pentru culturile succesive aplicării. Cu toate acestea, este important de reamintit că îngrășămintele organice (gunoiul de grajd și mustul de gunoi) contribuie cu mulți nutrienți în sol, deci aceste cifre nu trebuie interpretate eronat. îngrășămintele organice contribuie în sens pozitiv la modificarea condițiilor fizice ale solurilor, prin creșterea capacității de cîmp pentru apă, aerației, porozității și friabilității iar culoarea neagră a
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
organice contribuie în sens pozitiv la modificarea condițiilor fizice ale solurilor, prin creșterea capacității de cîmp pentru apă, aerației, porozității și friabilității iar culoarea neagră a materiei organice va determina o încălzire mai facilă și mai rapidă a acestor soluri. Gunoiul de grajd conține energia necesară pentru creșterea activității biologice a solului contribuind, de asemenea, la protejarea culturilor agricole față de excesele temporare de săruri minerale și substanțe toxice precum și de rapida fluctuație a reacției solului exercitînd o acțiune de “tamponare’, ca
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
mai sus, aceste cantități vor fi echivalentul a 45.000 litri de urină proaspătă și nediluată de taurine sau porcine la hectar, ceea ce reprezintă circa 225 kg azot total, 90 kg fosfor și 225 kg potasiu la hectar. 4.2. Gunoiul de grajd Gunoiul de grajd este constituit din dejecțiile de animale și materialul de așternut, de obicei paie, în cantități variabile și în stadii variate de descompunere. în unele sisteme de creștere gunoiul este îndepărtat zilnic, înlocuindu-se cu material
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cantități vor fi echivalentul a 45.000 litri de urină proaspătă și nediluată de taurine sau porcine la hectar, ceea ce reprezintă circa 225 kg azot total, 90 kg fosfor și 225 kg potasiu la hectar. 4.2. Gunoiul de grajd Gunoiul de grajd este constituit din dejecțiile de animale și materialul de așternut, de obicei paie, în cantități variabile și în stadii variate de descompunere. în unele sisteme de creștere gunoiul este îndepărtat zilnic, înlocuindu-se cu material proaspăt, iar alte
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
225 kg potasiu la hectar. 4.2. Gunoiul de grajd Gunoiul de grajd este constituit din dejecțiile de animale și materialul de așternut, de obicei paie, în cantități variabile și în stadii variate de descompunere. în unele sisteme de creștere gunoiul este îndepărtat zilnic, înlocuindu-se cu material proaspăt, iar alte sisteme permit așezarea graduală a gunoiul în adăposturi. în halele de păsări unde rumegușul de lemn este forma uzuală de așternut, descompunerea gunoiului poate fi doar la început (de exemplu
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
dejecțiile de animale și materialul de așternut, de obicei paie, în cantități variabile și în stadii variate de descompunere. în unele sisteme de creștere gunoiul este îndepărtat zilnic, înlocuindu-se cu material proaspăt, iar alte sisteme permit așezarea graduală a gunoiul în adăposturi. în halele de păsări unde rumegușul de lemn este forma uzuală de așternut, descompunerea gunoiului poate fi doar la început (de exemplu gunoiul cald) sau poate fi ajunsă în stadii avansate (de exemplu așternutul adînc). O formă de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
de descompunere. în unele sisteme de creștere gunoiul este îndepărtat zilnic, înlocuindu-se cu material proaspăt, iar alte sisteme permit așezarea graduală a gunoiul în adăposturi. în halele de păsări unde rumegușul de lemn este forma uzuală de așternut, descompunerea gunoiului poate fi doar la început (de exemplu gunoiul cald) sau poate fi ajunsă în stadii avansate (de exemplu așternutul adînc). O formă de gunoi de pasăre care este potrivit ca îngrășămînt și care tinde să devină foarte important este gunoiul
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
este îndepărtat zilnic, înlocuindu-se cu material proaspăt, iar alte sisteme permit așezarea graduală a gunoiul în adăposturi. în halele de păsări unde rumegușul de lemn este forma uzuală de așternut, descompunerea gunoiului poate fi doar la început (de exemplu gunoiul cald) sau poate fi ajunsă în stadii avansate (de exemplu așternutul adînc). O formă de gunoi de pasăre care este potrivit ca îngrășămînt și care tinde să devină foarte important este gunoiul descompus la aer din halele adînc îngropate. Dejecțiile
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
în adăposturi. în halele de păsări unde rumegușul de lemn este forma uzuală de așternut, descompunerea gunoiului poate fi doar la început (de exemplu gunoiul cald) sau poate fi ajunsă în stadii avansate (de exemplu așternutul adînc). O formă de gunoi de pasăre care este potrivit ca îngrășămînt și care tinde să devină foarte important este gunoiul descompus la aer din halele adînc îngropate. Dejecțiile avicole împreună cu așternutul colectate pe șipcile de lemn sau pe podeaua îngropată dedesubtul pantei bateriilor de
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
gunoiului poate fi doar la început (de exemplu gunoiul cald) sau poate fi ajunsă în stadii avansate (de exemplu așternutul adînc). O formă de gunoi de pasăre care este potrivit ca îngrășămînt și care tinde să devină foarte important este gunoiul descompus la aer din halele adînc îngropate. Dejecțiile avicole împreună cu așternutul colectate pe șipcile de lemn sau pe podeaua îngropată dedesubtul pantei bateriilor de cuști sunt descompuse lent la aer. 4.2.1. Conținutul de nutrienți 4.2.1.1
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]