5,715 matches
-
un sălindar la biserică, or să spui o poveste, e totuna"395 rezonează cu "funcția irealului" lui Bachelard, amintită de Eliade în Jurnalul său, funcție care, dacă nu e satisfăcută, duce la nevroză și sterilitate 396. Copilul divin cu care Henri Rocquet îl pune în relație pe Fărâmă - decriptare pe care Eliade o găsește "foarte adevărată" - este încărcat de un simbolism inițiatic revelând misterul unei "renașteri" de ordin mistic 397. În ceremoniile de inițiere, simbolismul renașterii mistice presupune și primirea de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
106, vrând ca "inteligența să primească în formule însuși iraționalul"107. Dar aceasta nu înseamnă o desființare a raționalității, un antiraționalism. El vrea să cuprindă iraționalul fără să renunțe la intelect, la rațiune, în felul în care proceda în epocă Henri Bergson 108. Deși face recurs la un element (antinomia, paradoxul) ce iese înafara canoanelor logicii clasice, acest lucru nu înseamnă abandonarea raționalității decât într-un sens restrâns al acesteia. În acest sens, în Cunoașterea luciferică 109, Blaga lămurește chestiunea raportului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în chiar conținutul contradicției 256, chiar dacă acest lucru o angajează într-o sciziune de sine. Prin delimitarea față de calea eleată, Blaga nu cade în extrema cealaltă (afirmarea concretului ca exclusiv existent și negarea logicului), atitudine pe care a adoptat-o Henri Bergson. Metoda antinomiei transfigurate înseamnă suspendarea logicii, dar nu anularea acesteia. Ea este doar o ieșire în afara logicului (o ecstazie a intelectului), dar de pe pozițiile logicului. Blaga afirmă că unul dintre filosofii moderni care adoptă această concepție eleată ar fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inteligibilă, ca realitatea vechii metafizici, este irațională sau suprarațională, dincolo de lumina intelectului, având totuși o lumină proprie. Această realitate metafizică, prezentă nemijlocit într-o experiență superioară, e Viața, Devenirea, Temporalitatea, Istorcitatea"702. Reprezentantul cel mai important al acestei metafizici este Henri Bergson. La el, intuiția este un fel de dilatare a intuiției sensibile, sentimentului, instinctului, pentru a face din ele o experimentare sau un contact direct și pozitiv cu absolutul, cu Viața. Prin aceasta, intuiționismul respinge raționalismul, logocentric în esența sa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sine a cititorului, cum s-ar exprima Ricœur (...). Interpretarea trebuie înțeleasă mai mult ca o întrepătrundere decât ca o fuziune" (Perfecțiuni care absorb. Cabala și interpretare, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 38). 11 Apud Sorin Mărculescu, op. cit., p. 24. 12 Henri Bergson, Gândirea și mișcarea, Editura Polirom, Iași, 1995, p. 195. 13 Vol. Locul sâmburelui (1973), în Sorin Mărculescu, Carte singură, Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 171. 14 Într-o "rețea în mișcare de suprasemnificanți relaționali", astfel încât, plăsmuirea odată încheiată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
neștiut (PD); Bătrânul (PD), pp. 294, 266. "Nicăieri nu se înțelege mai bine măsura nedesăvârșirii omului decât în lumina feței lui Dumnezeu ce apare în oglinda vederii divine" (Guillaume de Saint-Thierry, Epistola ad Fratres de Monte Dei, c. 3, apud Henri de Lubac, Le mystère du surnaturel, Cerf, Paris, 2000, p. 266). 73 "În norul cel întunecos" (III Regi, 8, 12), "în negură" (II Paralipomena, 6, 1). În acest întuneric supra-luminos - spune Dionisie Pseudo-Areopagitul în Teologia mistică, II - dorim să ajungem
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 200. Referință pe care o vom reda în continuare prin sigla IP I. 2 Precum rațiunea, natura "pare că sucombă sub povara misterului, se produce în ea ceva analog unei conversiuni, care e renaștere, acces la o lume nouă" (Henri de Lubac, Le mystère du surnaturel, ed. cit., p. 217). 3 Starea de copilărie a poeziei, în IP I, pp. 133-138, pagini din care vom cita în continuare. 4 Fiind o structură proprie oricărui lucru creat, deci oricărei ființe venite
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
un acoperiș/ Altul decât cerescul boltei" (Imnul luceafărului de seară, p. 222). 72 Imnul întoarcerii, p. 248. 73 Luca 24, 41, 52. 74 Ochiul, pp. 169, 171. 75 Omul este "după chipul" lui Dumnezeu ("à l'image de Dieu"), spune Henri de Lubac, "pentru că în adâncul lui este ceva incomprehensibil" (Le mystère du surnaturel, ed. cit., p. 260). Căci "dacă natura imaginii ar putea fi înțeleasă, ea nu ar mai fi imagine" (Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opificio, c. 11
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
260). Căci "dacă natura imaginii ar putea fi înțeleasă, ea nu ar mai fi imagine" (Sf. Grigorie de Nyssa, De hominis opificio, c. 11). De aceea "este necesar ca imaginea [chipul] Dumnezeului incomprehensibil să fie invizibilă" (Zenon de Verona), apud Henri de Lubac, op. cit., pp. 260-261. 76 Imnul luminii, pp. 237, 235. 77 Imnul garoafelor, p. 219,. 78 Imnul luceafărului de seară, p. 226 ; Rohia, p. 192; Imnul garoafelor, p. 218. 79 Lumina neapropiată, p. 180. 80 Hagia Sophia, p. 132
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
G.1980: G. Vico, Știința nouă, studiu introductiv, traducere și indici de Nina Façon, note de Fausto Nicolini și Nina Façon, Editura Științifică, București. VINTILĂ-RĂDULESCU I., 1999: Ioana Vintilă-Rădulescu, Terminologia și problemele ei actuale, Editura Academiei Române, București. WALD, H., 1968: Henri Wald, Realitate și limbaj, Editura Academiei, București. WUSTER, E., 1969: Eugen Wüster, Die vier Dimensionen der Terminologiearbeit, Viena. WUSTER, E., 1931: Eugen Wüster,Internationale Sprachnormung in der Technik besonders in der Elektrotechnik, VDI Verlag. ZAFIU, Rodica, 2001: Rodica Zafiu, Diversitate
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Foarte remarcate s�nt scrierile ce se apleac? asupra no?iunii de ras?, pe care mul?i o cred fondat? pe disciplinele noi, precum antropologia ?i istoria. Augustin Thierry, de exemplu, face din antagonismul raselor un motor al progresului istoric. Henri Martin, �n monumentala să Histoire de France, �ncearc? s? arate persisten?a, de-a lungul secolelor, a unei rase galice plec�nd de la care s-ar fi edificat Fran?a modern?. Renan �nsu?i vede �n ras? un element important
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? lu?m �n seam? realitatea c? �?tiin?ele sociale s�nt la mod? [�] Reuniunile mondene, discursurile, ziarele pot s? aib? r?spuns la toate cu ajutorul lor; nimeni nu are spirit dac? nu e sociolog�. A?a se exprima istoricul Henri Hauser �ntr-un raport din 1903 asupra �nv???m�ntului ?tiin?elor sociale. n ochii multora ele reprezint? un instrument pre?ios prin calitatea informa?iei pe care o furnizeaz? ?i dovedesc starea de spirit a mediilor intelectuale, evolu?ia lor
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Reforma social?, Edmond Demolins, este demis din func?iile sale de c?tre comitetul de conducere al Societ??îi de Economie Social? (ȘES), principala instan?? a mi?c?rîi leplaysiene. Motivul a fost acela c? Demolins � ?i �mpreun? cu el Henri de Tourville, un alt discipol al lui Le Play � voia s? re�nnoiasc? (�n ochii du?manilor, s? tr?deze) metodă ?i �nv???m�ntul ?tiin?ei sociale, a?a cum era practicat de vreo treizeci de ani, nu f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cel mai bun caz, ca teoreticieni, dar nu ca practicieni sociali [Turner & Turner, 1990]. Sociologia că art? social? CHEYSSON Emile (1836-1910): Oeuvres Choisies (1911) DEMOLINS, Edmound (1852-1907): A quoi tient la superiorit� des Anglo-Saxons? (1897); L'Education nouvelle (1898) TOURVILLE Henri de (1842-1903): Histoire de la famille particulariste (1897-1903); Pr�cîș de philosophie fondamentale d'apres la m�thode d'observation (1928) � postum DE GREEF Guillaume (1842-1924): Introduction a la sociologie (1886-1889); Structure g�n�rale des soci�ț�s (1908) WAXWEILER
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu f?r? am?r?ciune�[�] ��n dou? cazuri cel pu?în � �n afară celui al lingvi?tilor � cooperarea ?i obligă?iile reciproce au fost acceptate de o parte ?i de cealalt? f?r? rezerve. Primul a fost cazul lui Henri Hubert care a lucrat simultan �n domeniul sociologiei religiei (�n colaborare cu Mauss) c�ț ?i �n cel al istoriei ?i arheologiei [�]. Al doilea a fost cel al lui Marcel Granet, ale c?rui c?r?i s�nt emană
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
d. de 1955) (1938b); La Topographie l�gendaire des �vangiles en Terre sainte (1941); La M�moire collective (1950), posthume; Classes sociales et morphologie (1972), posthume. HERTZ Robert (1882-1915): M�langes de sociologie religieuse et de folklore (1928), posthume. HUBERT Henri (1872-1927): Leș Celtes depuis lՎpoque de la Ț�ne et la civilisation celtique (1932), posthume; Leș Germains (1952), posthume. HUBERT Ren� (1885-1954): Histoire de la p�dagogie (1949). LAPIE Paul (1869-1927): LՃcole et leș �coliers (1923). MARJOLIN Robert: LՃvolution du syndicalisme aux
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
despre Parsons, prezentat publicului francez de c?tre Fran�ois Bourricaud �n 1955, aspectul prea sistematic al scrierilor sale este respins de un mediu nepreg?țiț s?-l �reciteasc?� nici pe Durkheim. Doar opera lui Merton (tradus? de c?tre Henri Mendras �n 1953) devine o referin?? cu at�ț mai apreciat? cu c�ț ea nu e deloc marcat? filosofic. Pasiunea pentru cercetarea empiric? face ca fenomenele sociale cele mai diverse s? fac? obiectul unor investiga?îi sociografice de calitate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
era atunci Stoetzel (cf. Blondiaux, �n [41]) ?i cel al teoretiz?rîi pur speculative. El desemneaz? adversarii sociologiei: aventură american? (cre�nd �n acest scop, �n 1956, Asocia?ia Internă?ional? a Sociologilor de Limb? Francez? � AISLF � �mpreun? cu belgianul Henri Janne) ?i marile sistematiz?ri teoretice (durkheimismul, marxismul, structuro-func?ionalismul ?i structuralismul). Sociologia trebuia s? mai combat? nominalismul, determinismul, dogmatismul ?i � nu �n ultimul r�nd � istoricismul. Concep?ia să pretins realist? ?i pluralist? asupra socialului a urm?riț s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s en France (1966). DOGAN Mattei, NARBONNE Jacques: Leș Fran�aises face � la politique (1955). DUMAZEDIER Joffre: Vers une civilisation du loisir? (1962). DUVIGNAUD Jean (n?scut �n 1921): Sociologie du th��tre, leș ombres collectives (1965). FAUVET Jacques, MENDRAS Henri: Leș Paysans et la politique dans la France contemporaine (1959). FREUND Julien (n?scut �n 1921): Sociologie de Max Weber (1966). FRIEDMANN Georges (1902-1977): Probl�mes humains du machinisme industriel (1947); Ou va le travail humain? (1954), edi?ia a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
jours (1954); D�terminismes sociaux et libert� humaine (1955); Dialectique et sociologie (1962); (Ed.): Trăit� de sociologie (1958-1960). INED: Leș Niveau intellectuel des enfants dՉge scolaire (1950). ISAMBERT-JAMATI Viviane: LE BRAS Gabriel: �tudes de sociologie religieuse (1955-1956), 2 vol. LEFEBVRE Henri (1901-1991): Leș Communaut�s rurales pyr�n�ennes, la vall�e de Campan (1954); Critique de la vie quotidienne (1958-1961); La Somme et le reste (1959), edi?ia a II-a, 1973. La Nouvelle Classe ouvri�re (1963). MENDRAS Henri (n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
LEFEBVRE Henri (1901-1991): Leș Communaut�s rurales pyr�n�ennes, la vall�e de Campan (1954); Critique de la vie quotidienne (1958-1961); La Somme et le reste (1959), edi?ia a II-a, 1973. La Nouvelle Classe ouvri�re (1963). MENDRAS Henri (n?scut �n 1927): �l�ments de sociologie (1967); La Fin des paysans: changement et innovation dans leș soci�ț�s rurales fran�aises (1967); Et REYNAUD Jean-Daniel: La Rumeur d�Orl�ans (1969). NAVILLE Pierre (n?scut �n 1904
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de r�sistance � la disqualification sociale (1984). GUILLEMARD Anne-Marie: Le D�clin du socail: formation et crise des politiques de la vieillesse (1986). LABBENS Jean: Sociologie de la pauvret�, le tiers monde et le quart monde (1978). LAPEYRONNIE Didier: LAUTMAN Jacques, MENDRAS Henri (ed.): L�Esprit des lieux. Localit�s et changement social en France (1986). LAVAU G�rard, GRUNBERG G�rard, MAYER Nona et al.: L�Univers politique des classes moyennes (1983). MAFFESOLI Michel: La Connaissance ordinaire. Pr�cîș de sociologie compr
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
thodes actuelles, Alcan, Paris, 1896. BOURGIN Hubert, De Jaur�s � L�on Blum. LՃcole normale et la politique, Gordon & Breach, Paris, Londres, 1970 (edi?ie original?, 1938). DAVY Georges, Sociologues d�hier et d�aujourd�hui, Alcan, Paris, 1931. HAUSER Henri, L�Enseignement des sciences sociales. �tat atuel de cet enseignemnt dans leș divers pays du monde, Chevalier-Marescq, Paris, 1903. PARSONS Talcott, The Structure of Social Action, McGraw Hill, Ne York, 1937. SOROKIN Pitirim, Leș Th�ories sociologiques contemporaines, Payot, Paris
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Raymond A., A History of British Empirical Sociology, Gower Publ. Company Ltd., Aldershot, 1981. Hommage � Jean Stoetzel, Retz, Paris, 1981, p. 269-284. , Revue fran�aise de sociologie, XXXX (1), 1989, p. 137-154. [59]�MAZON Brigitte, Aux origines de l�EHESS. Henri et VERRET Michel, Leș Champs de la sociologie fran�aise, Armand Colin, Paris, 1988. (2), 1980, p. 233-250. [62]�PINȚO Diana (ed.), Contemporary Italian Sociology, Cambridge U.P.-�d. de la MSH, Londres-Paris, 1981. [63]�POLLAK Michael, �La planification des sciences sociales
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
FOURNIER Marcel, Marcel Mauss, Fayard, Paris, 1994. [77]�LALLEMENT Michel, Histoire des id�es sociologiques, 2 vol., Nathan, Paris, 1993. [78]�LEGRAND Monique, Guillaume Jean-Fran�ois, Vrancken Didier, La Sociologie et șes m�tiers, L�Harmattan, Paris, 1995. [79]�MENDRAS Henri, Comment devenir sociologue, ou leș m�moires d�un vieux mandarin, Actes Sud, Paris, 1995. [80]�VALADE Bernard, Introduction aux sciences sociales, PUF, Paris, 1996. [81]�WALLERSTEIN Immanuel, Ouvrir leș sciences sociales, Descartes & Cie, Paris, 1996. tabel sinoptic (41 pagini
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]