3,613 matches
-
e o ofrandă dezarmantă de viață trăită făcută unei poezii lacome de viu. Te oferi: "Nu-mi pasă că mulți sunt mai înalți./ Ochii se întâlnesc inevitabil la același nivel." Menționezi 'steaua galbenă' și 'norocul' care te-a "ferit de Holocaust". Intrăm în secolul 21. îți închei poemul cu: "...ce părea mai personal și unic în mine/ Descopăr că depinde de timpul și de spațiul meu." Ți se schimbă valorile cu timpul? îți adaptezi temele vârstei și vremilor? Ai emoții de
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
îngrijorare, război." Pe măsură ce trec anii, poezia ta e mai fermă, mai clară, mai adâncă. Acest mic poem face cât un roman. Conține mai toate temele tale predilecte. Am să aleg una pe care încă n-am discutat-o: războiul și holocaustul. Au lăsat urme în tine, ori sunt doar un fond de amintiri ale altora? E oare vreo legătură între spaima de îmbătrânire, de singurătate, de pierdere, de eșec, de ideea că totul ar putea fi pierdut și moștenirea ce-ți
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
amintiri ale altora? E oare vreo legătură între spaima de îmbătrânire, de singurătate, de pierdere, de eșec, de ideea că totul ar putea fi pierdut și moștenirea ce-ți coboară din părinți? RF. Am avut norocul să fiu cruțată de holocaust, nu am avut experiența lui directă, nici familia mea. Dar e de la sine înțeles că, fiind evreică, m-a afectat profund. Pomenești spaime - vârstă, singurătate, pierdere, eșec; nu le avem cu toții? Poetul resimte poate mai intens, e drept, și pune
Ruth Fainlight: Scriitorii pot schimba lumea by Lidia Vianu () [Corola-website/Journalistic/14609_a_15934]
-
Unul dintre evenimentele notabile ale începutului de an 2016 a fost evocarea memoriei Holocaustului, organizată și de Centrul Cultural „Casa Artelor” din București. Dedicat Zilei Internaționale a Holocaustului, în cadrul „Serilor Eliad”, evenimentul, unic prezentat de o instituție de cultură din capitală cu ocazia acestei comemorări, a adus în fața publicului expoziția de pictură „Memoria Holocaustului
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
Unul dintre evenimentele notabile ale începutului de an 2016 a fost evocarea memoriei Holocaustului, organizată și de Centrul Cultural „Casa Artelor” din București. Dedicat Zilei Internaționale a Holocaustului, în cadrul „Serilor Eliad”, evenimentul, unic prezentat de o instituție de cultură din capitală cu ocazia acestei comemorări, a adus în fața publicului expoziția de pictură „Memoria Holocaustului”, o selecție de lucrări ale artiștilor din tabăra multianuală de creație „Cum a fost
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
Holocaustului, organizată și de Centrul Cultural „Casa Artelor” din București. Dedicat Zilei Internaționale a Holocaustului, în cadrul „Serilor Eliad”, evenimentul, unic prezentat de o instituție de cultură din capitală cu ocazia acestei comemorări, a adus în fața publicului expoziția de pictură „Memoria Holocaustului”, o selecție de lucrări ale artiștilor din tabăra multianuală de creație „Cum a fost posibil”, proiect inițiat în România în parteneriat cu pictorița Sarah Einik (Israel) și în colaborare cu Muzeul Yad Vashem (Ierusalim). În societatea românească, memoria acestei traume
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
prezentat spectacolul de teatru „INTERFAȚA 3”, bazat pe compoziție muzicală de avangardă, inovație tehnologică și teatru documentar. Reprezentația a adus în dezbaterea publică trecutul recent și prezentul României, construcția artistică fiind realizată cu ajutorul interviurilor cu supraviețuitori evrei și romi ai Holocaustului și alți reprezentanți ai unor categorii discriminate de-a lungul timpului. Prin evenimentul de la ,,Casa Eliad“ s-a încercat aducerea în discuție a uneia dintre cele mai mari tragedii din istoria umanității, fiind onorat de participarea unor importante personalități, printre
Memoria Holocaustului, la Centrul Cultural „Casa Artelor” () [Corola-website/Journalistic/296301_a_297630]
-
Sovietică. Pierderile de civili sunt de 64.000 inclusiv 20.000 morți în timpul ocupației ruse a Basarabiei și Bucovinei din 1940-41 și genocidul populației rrome - 36.000 morți. Raidurile aliaților au provocat 7.693 de morți în rândul civililor. Victimele Holocaustului evreiesc cuprind un total de 469.000 în 1939, din care 325.000 în Basarabia și Bucovina. Redacția a utilizat sursa „Wikipedia”. Posibil să existe și alte evaluări.
70 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste () [Corola-website/Journalistic/296404_a_297733]
-
În amintirea genocidului rom din al doilea război mondial, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care ziua de 2 august este stabilită ca „Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor”. Conform estimărilor care au stat la baza documentului, cel puțin jumătate de milion de romi au fost exterminați pe continent de regimul nazist și de aliații acestuia, iar în unele state europene a fost asasinată peste 80% din
Holocaustul romilor () [Corola-website/Journalistic/296498_a_297827]
-
Antonescu a ordonat deportarea romilor. „Cifrele celor deportați, ca și în cazul evreilor, sunt extrem de disputate. A fost un genocid, ori în cazurile de genocid nu se mai mai știu cifre exacte. Ce s-a întâmplat atunci a fost un holocaust”, explică profesorul de istorie Corneliu Riegler. Mai puțin de jumătate din cei arestați și trimiși în lagăre de exterminare s-au întors după încheierea războiului. Au trăit orori greu de imaginat și de exprimat în cuvinte. Unii au pierit, iar
Holocaustul romilor () [Corola-website/Journalistic/296498_a_297827]
-
dramatice. În memoria sacrificiului lor, la inițiativa europarlamentarului Damian Drăghici, renumit reprezentant al etniei, a fost dezvelit primul monument care comemorează , la Muzeul Culturii Romilor din București. „La 71 de ani de la această problemă uriașă din istorie, am realizat monumentul Holocaustului romilor. Atat comunitatea romă, cât și comunitatea majoritară din România aveau nevoie de un astfel de simbol, pentru a se putea reconecta prin prisma empatiei generate de o imensă suferința umană. Monumentul este în același timp un pas important în
Holocaustul romilor () [Corola-website/Journalistic/296498_a_297827]
-
la ceremoniile oficiale pe omologii săi din Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. Mai sunt prezenți foștii secretari de stat americani, James Baker și Henry Kissinger, ultimul născut în Germania. Mihaela Mihai. Astăzi este marcată în toată România Ziua Națională a Holocaustului. Data de 9 octombrie a fost aleasă întrucât aceasta marchează împlinirea a 73 de ani de la începerea deportării evreilor din Bucovina în Transnistria. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului s-a ținut în 2004. La Bistrița-Năsăud, circa 7000 de
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Mihai. Astăzi este marcată în toată România Ziua Națională a Holocaustului. Data de 9 octombrie a fost aleasă întrucât aceasta marchează împlinirea a 73 de ani de la începerea deportării evreilor din Bucovina în Transnistria. Prima Zi Națională de Comemorare a Holocaustului s-a ținut în 2004. La Bistrița-Năsăud, circa 7000 de evrei au fost deportați în iunie 1944 și doar 700 au reușit să se mai întoarcă acasă. Ultimul supraviețuitor a fost înmormântat azi, transmite corespondentul RRA, Cristiana Săbău. Deportarea evreilor
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]