4,292 matches
-
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Lămășeni este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1760-1762 în satul Lămășeni din comuna Rădășeni aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în partea din vale a satului și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 284, având codul de clasificare . Satul Lămășeni este situat în partea de vest a comunei Rădășeni, la
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
ulei. În prezent, pereții interiori sunt tencuiți, iar cei exteriori sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea verde. În perioada 1998-2001, la distanță foarte mică de vechea biserică, a fost construită o biserică de lemn de dimensiuni mai mari, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". Piatra de temelie a acesteia a fost pusă în anul 1998 de către arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, lucrările fiind coordonate până în anul 2010 de preotul Ioan Gușă, iar ulterior de preotul paroh Petru Gavril. Noul
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
, oraș Baia de Aramă, județul Mehedinți, a fost construită în 1862. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată de meșteri sârbi, avându-l ca principal constructor pe meșterul Dima, zugrăvit la intrarea în pridvorul bisericii. Biserica aparțíne locuitorilor din satele
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
ogașul Bahahăului în sus, lățime 50 de stânjeni din drum spre răsărit și 60 spre apus, pentru a face biserica (zapis 1832, oct.2).” Pisania bisericii: „Cu ajutorul lui Dumnezeu s-au zidit această sfântă și Dumnezeiască biserică, unde se prăznuiește hramul Sf.Voievozi Mihail și Gavril. S-au început din temelie în anul 1862 și au luat sfârșit în anul 1863 cu toate cele trebuincioase însă prin ostenelile și cheltuielile titorilor ce se numesc la vale: Preot Iordache-Ereu, Simeon Iovănescu, Gheorghe
Biserica de lemn din Titerlești () [Corola-website/Science/320354_a_321683]
-
În acest timp, el cere sprijinul Fondului Bisericesc al Bucovinei și astfel, în 1900, începe să se construiască o biserică de cărămidă, în imediata apropiere a bisericii de lemn. În anul 1908 a fost finalizată construcția noii biserici parohiale (cu hramul "Nașterea Maicii Domnului"), care a preluat această funcțiune de la vechea biserică de lemn. Astăzi, biserica de lemn are rolul de capelă și de muzeu. După terminarea construcției, lăcașul de cult a fost sfințit la 26 octombrie/8 noiembrie 1908 (de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
, comuna Brănișca, județul Hunedoara a fost ridicată la mijlocul secolului al XVII-lea. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica Sfinții Arhangheli domină, de pe deal, satul risipit în vale și pe coaste și care nu mai are decât șapte locuitori. S-a păstrat, prin tradiție, că înaintașa ei mult
Biserica de lemn din Gialacuta () [Corola-website/Science/321065_a_322394]
-
, comuna Cerbăl , județul Hunedoara a fost ridicată după mijlocul secolului al XVII-lea. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica din satul Feregi, de dimensiuni modeste, poate fi datată după mijlocul secolului al XVII-lea
Biserica de lemn din Feregi () [Corola-website/Science/321083_a_322412]
-
, comuna Bulzeștii de Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Buna Vestire”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica „Buna Vestire” din Tomnatecu de Sus, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești, este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, prevăzut cu un turn-clopotniță suplu, cu foișor închis și fleșa
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
, comuna Bulzeștii de Sus, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul al XIX-lea. Are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Cătunul Tomnatecu de Jos mai are doar trei locuitori, în vârstă. Accesul este extrem de anevoios, un drum de 15 km, parcurși pe jos. Biserica “Sfântul Ierarh Nicolae“ a fost construită, potrivit însemnării
Biserica de lemn din Tomnatecu de Jos () [Corola-website/Science/321118_a_322447]
-
, comuna Blăjeni , județul Hunedoara a fost ridicată în 1855. Are hramul „Buna Vestire”. Biserica este tencuită la interior și văruită. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
și văruită. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Blăjeni este păstrătoarea a două biserici de lemn, ambele ridicate în secolul al XIX-lea. Cea dintâi, purtând hramul “Buna Vestire“, se află în satul Grosuri, ca timp al înălțării ei tradiția transmițând anul 1855; sub tencuiala interioară și exterioară actuală se pot ascunde însă nu doar eventuale fragmente picturale, ci și elemente de datare mult mai vechi. Edificiul
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
, comuna Cerbăl , județul Hunedoara a fost ridicată în 1805. Are hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. În ciuda vechimii sale și a măiestriei lucrului în lemn biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În comuna Cerbăl, șase localități păstrează în patrimoniul lor lăcașuri de cult din bârne, de o valoare inestimabilă
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
coborâtă până în cumpăna secolelor XV-XVI, când în localitate sunt atestați mai mulți cneji români. De la această predecesoare, rectitorită în 1726, actuala biserică a preluat clopotul mic, turnat spre „Gloria in Excelso Deo anno 1693” și câteva icoane prețioase; cea de hram este atribuită „popii” Simion Zugravul din Pitești.
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
secolului al XX-lea, în satul Cajvana din Bucovina exista o biserică de lemn. Aceasta a ars într-un incendiu , într-un ajun de Crăciun. Între anii 1906-1911 în satul Cajvana a fost construită o biserică nouă, de zid, cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”. Noul lăcaș de cult a fost sfințit în anul 1911. Biserica are dimensiuni impunătoare (o înălțime de 30 metri) și cinci turle, circulând pe plan local zvonuri că proiectul actualei biserici ar fi fost făcut
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Cajvana () [Corola-website/Science/321124_a_322453]
-
, comuna Bunila , județul Hunedoara a fost ridicată în 1903. Are hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. În centrul comunal Bunila, biserica "Pogorârea Duhului Sfânt" a înlocuit, în anul 1903, în timpul păstoririi preotului Iosif Suciu, un lăcaș vechi din piatră, grav avariat de un
Biserica de lemn din Bunila () [Corola-website/Science/321139_a_322468]
-
Gavriil”, este un lăcaș de cult ortodox construit în anii 1779-1780 în satul Pârteștii de Sus din comuna Cacica aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în centrul satului, în apropiere de drumul național DN 2E și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. Ansamblul bisericii de lemn „Sfinții Voievozi” din Pârteștii de Sus a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 317, având codul de
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
de către logofătul Toader Bubuiog (1530), o serie de alți domnitori vor confirma stăpânirea satului Pârtești de către Mănăstirea Humor. În partea de jos a satului Pârtești, pe vale (astăzi satul Pârteștii de Jos), a fost construită o biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae". Aceasta era în funcțiune în anul 1775, ea fiind construită înainte de ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. Biserica
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. Biserica "Sf. Nicolae" a fost donată în anul 1892 satului Liuzi (Humoreni), cu această ocazie schimbându-i-se hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1779, în partea de sus a satului (astăzi satul Pârteștii de Sus), începea construirea unei biserici de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
1892 satului Liuzi (Humoreni), cu această ocazie schimbându-i-se hramul în cel al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. În anul 1779, în partea de sus a satului (astăzi satul Pârteștii de Sus), începea construirea unei biserici de lemn cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Un pomelnic-triptic copiat în anul 1838 de diaconul Teofil cuprinde informații cu privire la sfințirea bisericii: ""A căruia (biserică) este hramul
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril", care a fost finalizată și sfințită la 8 septembrie 1780 de către episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților. Un pomelnic-triptic copiat în anul 1838 de diaconul Teofil cuprinde informații cu privire la sfințirea bisericii: ""A căruia (biserică) este hramul mai marilor voievozi și îngerilor Mihail și Gavril s-au sfințit cu voia și blagoslovenia preasfințitului arhiepiscop Dosofteiu de Rădăuți, care sfântă biserică au luat sfârșit ca zidire la anii 1780 septembrie 8"". Conform însemnărilor de pe pomelnic-diptic, biserica s-a
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
Conform însemnărilor de pe pomelnic-diptic, biserica s-a deteriorat în timp, fiind reclădită în anul 1861. Cu această ocazie, s-a construit și actuala clopotniță din lemn. În anul 1987 a fost construită în centrul satului, o biserică de zid cu hramul "Sf. Arhangheli Mihai și Gavriil". este construită din bârne de brad, cioplite în patru muchii și încheiate în "coadă de rândunică". Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului” din Calafindești a fost un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1775 în satul Calafindești din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se afla localizat în centrul satului și avea hramul "Nașterea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 8 septembrie. a fost strămutată la mijlocul secolului al XX-lea într-o localitate din județul Neamț. Prima atestare documentară a satului Calafindești datează din 15 iunie 1431, acesta fiind pe atunci sat răzeșesc
Biserica de lemn din Calafindești () [Corola-website/Science/321134_a_322463]
-
aflăm că unul dintre cei trei preoți, Vasile, și jupâneasa lui, Sanda, au dăruit Mănăstirii Moldovița fânațurile Miculile și Solotrucu din Vama, zestrea Sandei, fata lui Ion Hasnăș din Câmpulung Moldovenesc. a fost ridicată cu ajutorul „poporenilor” în 1775 și avea hramul „Nașterea Maicii Domnului” (8 septembrie). Biserica avea dimensiunile de 20 metri lungime și 8 metri lățime, fiind construită din lemn de stejar și brad și acoperită cu șindrilă. Lăcașul de cult a suferit diferite reparatii în decursul timpului (în anii
Biserica de lemn din Calafindești () [Corola-website/Science/321134_a_322463]
-
Biserica de lemn din Oncești, din satul Oncești, localitatea Gemenea-Brătulești, comuna Voinești, județul Dâmbovița, poartă hramul „Duminica Tuturor Sfinților” și „Sfântul Ioan”. Datează din anul 1814. Biserica din Oncești prezintă valori documentare și artistice demne de păstrat, mai ales într-o zonă unde numărul vechilor biserici de lemn rămase este redus. Se află în curs de
Biserica de lemn din Gemenea-Oncești () [Corola-website/Science/321143_a_322472]
-
se menționează că fiind ""scos din patria domniei sale"", domnitorul Ștefan Tomșa ""n-a putut-o sfârși"" în prima domnie. Astfel, în a doua domnie ""a sfârșit cu totul și această sfântă mănăstire Solca... și a miluit și întărit acest dumnezeiesc hram cu sate și cu vaduri de moară și cu țigani și cu vii și cu alte felurite miluiri"". Ștefan Tomșa făcea mănăstirii noi danii și întăriri de proprietăți într-un document din 25 iunie 1623 în care declara că a
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]