5,050 matches
-
eradicată prin transformarea radicală a instituțiilor sociale: "democrația socială" tinde, în acest caz, să devină mai importantă decât democrația politică și decât lista drepturilor fundamentale. Drept urmare, pentru teoriile marxiste, dreptatea distributivă înseamnă modificarea regimului proprietății și al instituțiilor care alimentează inegalitatea socială. În descrierile cele mai frecvente ale diferitelor concepții liberale despre dreptatea socială, se consideră că liberalii care susțin ideea distribuirii caută să realizeze un compromis 4 între pozițiile radicale reprezentate de libertarieni, susținători ai libertății absolute și adversari ai
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
agent de realizare și coordonare a binelui public, astfel încât să fie practicată o modalitate de redistribuire care să nu încalce libertatea și care să garanteze proprietatea. Astfel, construcția politică și economică numită "statul bunăstării generale" (welfare-state) a combinat libertățile și inegalitățile capitalismului cu diverse politici sociale egalitariste 5. Dintre diferitele construcții teoretice care au aderat la acest model și l-au justificat, de cea mai mare notorietate se bucură teoriile dreptății elaborate de John Rawls și de Ronald Dworkin. Trăsătura distinctivă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și de Ronald Dworkin. Trăsătura distinctivă a concepțiilor liberale și egalitariste ale celor doi autori constă în faptul că ei susțin, pe de o parte, că libertatea nu există fără egalitate și, pe de altă parte, că libertatea economică generează inegalitate. Ei consideră că libertățile economice sunt necesare tocmai pentru a putea transpune în practică ideea generală de egalitate, dat fiind că egalitatea este o condiție a libertății. Acest lucru înseamnă că inegalitatea economică care rezultă din exercițiul libertății trebuie să
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pe de altă parte, că libertatea economică generează inegalitate. Ei consideră că libertățile economice sunt necesare tocmai pentru a putea transpune în practică ideea generală de egalitate, dat fiind că egalitatea este o condiție a libertății. Acest lucru înseamnă că inegalitatea economică care rezultă din exercițiul libertății trebuie să fie corectată în așa fel încât nu numai că ea nu compromite libertatea, dar o și face posibilă prin prevenirea precarității care, de obicei, este o piedică în calea exercitării drepturilor și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dreptății, în versiunea lui Rawls sau Dworkin. Conform acestor teorii, fiecare individ ar trebui să poată debuta în viață cu o parte egală din resursele colectivității, dar acest principiu este contrazis de starea de lucruri din societățile contemporane bazate pe inegalitate de clasă, de rasă, de gen. Eliminarea acestor inegalități de facto s-ar putea realiza prin intermediul unor politici publice radicale precum naționalizarea, discriminarea pozitivă, autogestiunea muncitorească, asistența medicală publică, gratuitatea învățământului superior etc. Numai că redistribuirea neoliberală îmbină libertatea economică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
teorii, fiecare individ ar trebui să poată debuta în viață cu o parte egală din resursele colectivității, dar acest principiu este contrazis de starea de lucruri din societățile contemporane bazate pe inegalitate de clasă, de rasă, de gen. Eliminarea acestor inegalități de facto s-ar putea realiza prin intermediul unor politici publice radicale precum naționalizarea, discriminarea pozitivă, autogestiunea muncitorească, asistența medicală publică, gratuitatea învățământului superior etc. Numai că redistribuirea neoliberală îmbină libertatea economică cu o fiscalitate substanțială, iar aceasta din urmă ar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mai fi nevoite să accepte un sistem de roluri sociale care definește profesiile masculine ca fiind superioare celor feminine. Plecând de la acest exemplu, se poate formula regula generală că persoanele care se află de la bun început într-o poziție de inegalitate (de clasă, de rasă, de gen, dar nu numai), în condiții de libertate și de alegere pe bază de principii raționale nu și-ar fi ales niciodată acele roluri; acceptarea respectivelor roluri nu este legitimată prin regula consimțământului liber, ci
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
admite să execute slujbe care i-ar pune la încercare demnitatea umană și respectul de sine, precum și sensul moralității și al libertății. Aceasta revine la a spune că problema redistribuirii nu se reduce la transferuri materiale asociate direct cu existența inegalității materiale, ci este, în aceeași măsură, distribuire echitabilă a rolurilor sociale și a libertăților, astfel încât cei care ocupă poziții mai avantajoase să nu definească rolurile și pozițiile mereu în avantajul lor. În viziunea egalitarismului liberal, dreptatea socială este legată de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fi dată de faptul că, în schema lui Rawls, asigurarea egalității de șanse și realizarea unui echilibru social în materie de oportunități constituie un obiectiv legitim numai cu privire la definirea condițiilor inițiale ale cooperării. În schimb, statul providență capitalist admite inițial inegalități sociale majore și consecințele lor în planul determinării oportunităților (prin exercitarea puterii, influenței și dominației) și caută să reducă pe urmă inegalitățile grave rezultate din utilizarea diferențiată (în termeni de performanță) a mecanismelor pieței. În acest scop, statul providențial se
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
constituie un obiectiv legitim numai cu privire la definirea condițiilor inițiale ale cooperării. În schimb, statul providență capitalist admite inițial inegalități sociale majore și consecințele lor în planul determinării oportunităților (prin exercitarea puterii, influenței și dominației) și caută să reducă pe urmă inegalitățile grave rezultate din utilizarea diferențiată (în termeni de performanță) a mecanismelor pieței. În acest scop, statul providențial se folosește de mijloace precum fiscalitatea redistributivă și transferurile sociale către cei defavorizați. Viziunea asupra egalității adoptată de Rawls permite evitarea definirii condițiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
productivității"20. Prin urmare, idealurile egalității liberale presupun reforme mult mai profunde decât cele pe care Rawls sau Dworkin le admit în mod explicit. Niciunul dintre cei doi autori nu pune în discuție "civilizația productivității" a cărei persistență implică perpetuarea inegalităților sociale, etnice sau de gen. În realitate se pare că aceste premise au implicații mult mai radicale decât cele pe care Rawls sau Dworkin le-au admis ei înșiși, implicații pe care instituțiile liberale tradiționale sunt incapabile să le asimileze
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ei înșiși, implicații pe care instituțiile liberale tradiționale sunt incapabile să le asimileze. Una dintre aceste implicații este cea legată de problema extinderii conceptului de dreptate, ultima dintre ele fiind extinderea la sfera ecologiei. Problema extinderii modelului distributiv liberal Corectarea inegalităților inacceptabile, în teoriile distributive liberale (și în cele socialiste "decente"), pleacă de la presupunerea că ar trebui impuse anumite restricții pentru deținerea acelui bun care este și esențial și deficitar, și a cărui deținere de către un număr de persoane împiedică alte
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în același timp să existe o preocupare serioasă pentru a stabili vinovăția socială pentru existența acestei stări de lucruri. În teoriile marxiste, însă, există o preocupare serioasă, alimentată de considerente ideologice, pentru stabilirea cauzelor sociale care au dus la apariția inegalităților. Această preocupare este însoțită de o "teorie conspirațională" și de efortul de a dezvălui cine sunt vinovații, în scopul de a elimina acțiunea lor nefastă 21. Drept urmare, la originea răului social se află întotdeauna capitalismul și logica profitului. Cu toate că teoriile
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
populațiile sărace ale globului care vandalizează resursele planetei pentru a-și procura mijloace de trai. Astfel, în chestiune se află o serie de concepte teoretice forjate ideologic în luptele politice din trecut și reluate acum din alt unghi. Conceptul de inegalitate inacceptabilă dobândește o semnificație aparte în problemele de dreptate ecologică: ceea ce se cere a fi distribuit în mod echitabil nu este propriu zis un "bun", ci un "rău" care deja există și care îi afectează în mai mare măsură pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
expresie în teoriile dreptății ecologice, deoarece sunt traductibile în vocabularul ecologist referitor la calamitate, penurie de resurse, distrugerea mediului, modificarea habitatului etc. În situații de acest gen, corelația generală dintre dreptatea ecologică și dreptatea distributivă devine mult mai evidentă, deoarece inegalitatea ecologică este dublată de problema justei distribuiri a bunurilor între membrii grupului calamitat. Aceasta survine ca o urgență, întrucât este vorba de lipsa unor bunuri esențiale (hrană, medicamentele, apă) care au existat vreme îndelungată în cantități suficiente și nu au
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
unei societăți să includă aspecte legate de protecția mediului, dacă membrii acelei societăți, prin reprezentanții lor în forurile legislative, vor considera aceasta drept o "oportunitate justă". O asemenea prevedere nu ar atinge însă chestiunea de fond a dreptății ecologice, deoarece inegalitățile, revendicările și măsurile de corectare nu pot fi decât "prost încadrate" în politica unei societăți domestice 26. Dreptatea ecologică se referă în primul și în primul rând la inegalități și "fragilități" a căror cauză se află la distanță în spațiu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nu ar atinge însă chestiunea de fond a dreptății ecologice, deoarece inegalitățile, revendicările și măsurile de corectare nu pot fi decât "prost încadrate" în politica unei societăți domestice 26. Dreptatea ecologică se referă în primul și în primul rând la inegalități și "fragilități" a căror cauză se află la distanță în spațiu și timp și care nu pot fi înlăturate prin măsuri care au doar efecte locale. Cu toate acestea, este de la sine înțeles că măsurile "locale" pe care le-ar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
despre dreptate de către filosofii comunitariști, ca reacție față de teoria individualistă liberală a lui Rawls. Astfel, prin intermediul conceptelor de redistribuire, pe de o parte, și de recunoaștere și participare, pe de altă parte, dreptatea socială a putut fi extinsă la problema inegalităților ecologice. Ideea de extindere a fost ea însăși sugerată de Rawls care a vorbit despre deschiderea universală a teoriei contractului și despre modalitățile de extindere a ei la cooperarea internațională și la dreptatea dintre generații. Cea dintâi este o extindere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Justiția distributivă - repere teoretice Justiția organizațională este în prezent un câmp de cerctare cristalizat, subscris comportamentului organizațional, avându-și rădăcinile în textele filozofilor preocupați de justiția socială. G. C. Homans considera că justiția este un "amestec curios de egalitate în cadrul inegalității"1, în timp ce J. Rawls argumenta că justiția este "prima virtute a instituțiilor sociale"2. Rolul justiției în organizații este în mod sugestiv sintetizat de G. P. Latham: "sunt doar câteva lucruri care omoară motivația unei persoane mai repede decât sentimentul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
social cohesion, equity, intellectual fraud, moral emotions. Abordată multidisciplinar de domenii precum sociologia, filosofia, psihologia, științele politice, drept și domeniul politicilor sociale, justiția socială este asociată cu diferite reprezentări asupra justiției distributive care se referă la problema egalității și a inegalității sociale. Larg disputat, datorită integrării sale în ideologii politice diferite, conceptul de justiție socială dă naștere la abordări diferite ale dreptății, dintre care "cele privind calitățile, meritele, drepturile, egalitatea resurselor, egalitatea șanselor, nevoile și inegalitatea funcțională par să fie cele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
la problema egalității și a inegalității sociale. Larg disputat, datorită integrării sale în ideologii politice diferite, conceptul de justiție socială dă naștere la abordări diferite ale dreptății, dintre care "cele privind calitățile, meritele, drepturile, egalitatea resurselor, egalitatea șanselor, nevoile și inegalitatea funcțională par să fie cele mai relevante pentru sociologi"1. Teoria echității și contractul psihologic Pentru ca justiția socială să determine coeziunea indivizilor la nivel societal este dezirabil să fie atent analizate modalitățile de recunoaștere și recompensare a meritelor. Principiul meritocrației
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
nivel social. John Rawls a inclus în rândul criteriilor anterior menționate statusul, munca, banii, accesul la putere, libertatea, meritele, drepturile, nevoile, accesul la asistență medicală și altele. Adoptarea acestor criterii, în conformitate cu principiul numit de către Rawls "al diferenței"2, conduce la inegalitate socială. De aceea, teoriile justiției sociale și ale celei organizaționale au în vedere principiul echității recompenselor, ca mijloc de a argumenta, justifica și legitima investirea cu putere a actorilor sociali, căci "un model de justiție socială reflectă modul în care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
organizaționale determină injustiția organizațională, la fel cum lipsa echității sociale conduce la inechitate socială. În general, teoriile justiției organizaționale susțin principiul meritocrației conform căruia meritele indivizilor sunt de cele mai multe ori inegale, fapt ce impune recompensarea inegală a contribuțiilor individuale. Această inegalitate este realmente necesară pentru ca societatea să poată să-și asigure continuitatea. Condiția necesară se rezumă aici la existența unor criterii juste după care să fie ierarhizate funcțiile și pozițiile, adică acele recompense ale meritelor care asigură statusul dobândit, determinând mobilitatea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
anumite lucruri suplimentare pe care și le doresc sau că trebuie să li se acorde dreptul de a face ceva în plus pentru a obține ceea ce își doresc. Dar odată obținute aceste lucruri, care ar fi baza de a interzice inegalitățile apărute? Observația generală a lui Nozick este că orice principiu al unei dreptăți distributive solicită intervenția continuă în viața oamenilor, pentru că, la rândul lui, trebuie aplicat în mod continuu: "decizia oamenilor de a acționa în diferite feluri ar transforma orice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
New York Times (1997), Zak și Knack explică de ce statele scandinave au un grad de bunăstare mult mai ridicat decât altele. Cu alte cuvinte, Zak și Knack arată explicit cum capitalul social (în acest caz particular, încrederea) poate regla egalitatea sau inegalitatea dintre grupuri sociale - exemplul fiind unul valid nu doar la nivelul diferențelor dintre state, ci și dintre grupuri mai mici sau chiar indivizi. Antreprenoriatul social În ceea ce eu am imaginat a fi "mixul" de justiție socială, un rol determinant îl
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]