3,748 matches
-
pune în umbră obiectivele globale. În jurul conducerii întreprinderii s-a constituit un grup care împarte puterea și luptăpentru menținerea poziției obținute. Un alt grup, mai mult sau mai puțin difuz, seangajează în luptă pentru schimbarea actualei echipe de conducere și instaurarea propriului control. Într-o asemenea situație, obiectivele globale ale întreprinderii trec pe un plan secund, ele subordonându-se logicii luptei pentru putere. Grupul care deține puterea prezintă aceste obiective ca fiind realizate în bune condiții, distorsionând realitatea pentru a justifica
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
altă parte, avem un model ideal de organizare socială care este net preferabil. Dacă oamenii vor accepta acest model și îl vor transpune în practică, atunci se va schimba întregul mod de viață. Istoria nu duce în mod necesar la instaurarea unei asemenea stări ideale. Instaurarea ei reprezintă o discontinuitate absolută. Ideea de progres este asociată în mod structural cu procesualitatea în timp. Este nevoie de acumulări în timp care să ducă treptat la schimbări sociale progresive. Timpul însuși reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ideal de organizare socială care este net preferabil. Dacă oamenii vor accepta acest model și îl vor transpune în practică, atunci se va schimba întregul mod de viață. Istoria nu duce în mod necesar la instaurarea unei asemenea stări ideale. Instaurarea ei reprezintă o discontinuitate absolută. Ideea de progres este asociată în mod structural cu procesualitatea în timp. Este nevoie de acumulări în timp care să ducă treptat la schimbări sociale progresive. Timpul însuși reprezintă o trecere treptată de la stări mai
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și Japonia renunță la concepțiile tradiționale, În timp ce restul comunităților umane sunt departe de sistemul capitalist european. 38 Se consideră că primul demers liberal l-a constituit doctrina fiziocrată, născută ca o reacție față de vechea ordine existentă și promovând teza necesității instaurării libertăților economice și politice În numele a două cerințe fundamentale: ridicarea eficacității activităților economice și considerarea agriculturii ca unica ramură care creează și sporește bogăția unei țări32. Considerat ca Întemeietorul școlii fiziocraților (fiziocratos = domnia naturii), François Quesnay avea să devină, grație
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
1944, guvernele Belgiei, Luxemburgului și Olandei semnează la Londra Convenția Comunității Vamale Benelux, care a intrat În vigoare În 1948. Ea era continuatoarea Uniunii vamale dintre Belgia și Luxemburg Înființată În 1921 și prevedea suprimarea taxelor vamale În interiorul Comunității precum și instaurarea unui tarif vamal comun pentru toate cele trei țări membre ale Comunității. În 1951 la Paris se semnează tratatul prin care s-a constituit „Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului” din care făceau parte R.F. Germania, Franța, Italia, Belgia, Olanda
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Într-o lume compusă din economii naționale, Între care există mari inegalități sub aspectele nivelurilor de dezvoltare, dimensiunilor, potențialului economic și puterii. În condițiile unor asemenea disparități, globalizarea ca proces global de adâncire a interdependențelor nu trebuie Înțeles În sensul instaurării unui sistem universal de dependențe reciproce și egale 255, deoarece schimburile economice aparținând Între categorii diferite de țări nu reprezintă de regulă un sistem echilibrat de relații normale de interdependență. Mai mult, se observă că, de cele mai multe ori, 255 Moisuc
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
reînființată pentru scurtă vreme, demonizarea chiar și a cuvântului sociologie au adus până la urmă disciplina la cheremul unor mediocrități, diletanți sau carieriști. A existat Însă și continuitate. Să nu uităm că Henri H. Stahl și-a derulat cercetările și după instaurarea comunismului, beneficiind de sprijinul Academiei Române, iar Mattei Dogan, unul dintre discipolii săi, avea să creeze o operă sociologică În Occident. Traian Herseni a revenit, de asemenea, În cercetarea sociologică, chiar dacă prudența avea să-l conducă spre opțiuni nu prea fertile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Însă pur formală În toate cercetările sociologice care au contat cât de cât, iar „codul” rezistenței pare să fi fost spart de public și unele mesaje receptate. Sociologia a avut rolul ei În explozia socială din decembrie 1989. Maria Larionescu: Instaurarea comunismului a coincis cu o ruptură În cariera sociologiei ca știință cu vocație critică. Marginalizarea disciplinei s-a făcut În valuri de intensitate diferită de respingere, În funcție de factori de context extern și intern. În condițiile ,,Înghețului” ideologic stalinist, sociologia a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și epistemologic al sociologiei române postbelice Poziția sociologiei În sistemul comunist are o sursă istorică. Acceptarea sociologiei ca disciplină legitimă În sistemul comunist s-a făcut istoric târziu. Legitimitatea sociologiei a fost recunoscută după mai mult de 15 ani de la instaurarea comunismului În România. Nou-venitul a trebuit să fie integrat În contextul interdisciplinar dat: marxism-leninism, materialism dialectic și istoric, socialism științific. Prima problemă care s-a pus pentru noii sociologi, pentru specialiștii din disciplinele existente, inclusiv pentru ideologi, a fost: ce
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-lea, dar mai ales Între cele două războaie, În strânsă legătură cu mișcarea socialistă/comunistă. Din acest motiv, ea a avut o influență marginală asupra sociologiei românești, care s-a dezvoltat pe alte liniamente. După al doilea război mondial, o dată cu instaurarea comunismului, lucrările lui Marx și Engels au fost traduse aproape integral, doar În aparență au putut fi „citite” independent. În fapt, ele au fost promovate sub forma unui pachet Înalt structurat, sub forma reinterpretării date de către Lenin și apoi canonizată
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
din urmă element poate fi foarte important, dacă luăm În considerare faptul că deseori retribuția angajaților se făcea mai mult prin acces, la servicii sociale (locuință, asigurări etc.) decât În bani. Trebuie adăugat la cele spuse anterior și faptul că „instaurarea puterii pieței” În societatea și economia chineze nu a Însemnat dispariția totală a mecanismelor de acces privilegiat și particularist la anumite resurse de pe piața muncii. În perioada din care datează cercetările se poate afirma doar faptul că meritocrația, intrarea În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului Roman tîrziu. în Origen, vede în același timp un tip de teolog care redevine exemplar odată cu apariția modernității. într-adevăr, pentru specialiștii de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Izgonirea din rai (1956), nuvelele Cuptorul nr. 3 (1950), Linia de foc (1950), Erupția (1951), Mama (1951), Poveste de dragoste (1951) - sunt doar tentative nereușite ale autorului de a surprinde, în litera realismului socialist, modificările produse în conștiința individului odată cu instaurarea noului regim. Tributare momentului literar în care au fost concepute, prozele din această perioadă nu depășesc stilistic și compozițional nivelul articolelor de ziar. Romanul Rădăcinile bucuriei (1954), cu varianta îmbunătățită Podul amintirilor (1963), încearcă închegarea fragmentelor anterioare, dar defectul prozelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289641_a_290970]
-
comunist. În al treilea rând, D. Gusti a angajat sociologia românească în reforma socială, ceea ce a continuat să aibă o influență și după 1945. A patra direcție de influență se referă la crearea unei școli sociologice puternice, care a supraviețuit instaurării comunismului și a pus bazele unei școli sociologice după modelul antebelic. Personalitățile științifice influențează evoluția ulterioară științifică și social-culturală în moduri diferite. Unii prin lucrările scrise, viața lor, în afara textului rămas, intrând rapid în uitare după moarte. Alții mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Explorările” celor patru autori ai volumului la care mă refer sunt gândite ca altfel de lecturi ale unor texte de propagandă culturală sau ale unor produse literare din două epoci distincte ale comunismului românesc: perioada de la început a lui Dej (instaurarea și consolidarea democrației populare) și comunismul târziu al epocii Ceaușescu. Autorii întreprind o „arheologie intelectuală”, dezgroapă fragmente din ceea ce s-a fabricat în literatură, film, teatru cu scop propagandistic, încearcă să identifice modul în care productele cultural-artistice ale epocii au
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
târziu al epocii Ceaușescu. Autorii întreprind o „arheologie intelectuală”, dezgroapă fragmente din ceea ce s-a fabricat în literatură, film, teatru cu scop propagandistic, încearcă să identifice modul în care productele cultural-artistice ale epocii au fost impregnate ideologic pentru a servi „instaurării simbolice a regimului comunist”. Nu se rezumă doar la texte proletcultiste clasice, deja examinate din această perspectivă, ci descoperă sectoare ignorate până acum, dar purtând pecetea contaminării de aceeași insidioasă propagandă, de la discursurile prezidențiale la benzile desenate: scenariile de film
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
a fost supusă unui proces de prelucrare, elaborându-se „strategii majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, acceptării și perpetuării comunismului ca normalitate biosocială: disciplinarea (având ca scop difuzarea fricii controlate și instituirea reflexelor de obediență individuală); uniformizarea (urmărind instaurarea și menținerea unui climat, cenzorial și pauper, de echitate colectivă) și îndoctrinarea (vizând formarea politico-ideologică) a viitoarelor cadre PCR”. Omul de la catedră devine, prin noile atribuții ce i se transferă și prin aplicarea unor metodologii infailibile, un propagandist, un executant
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
parte, absolutismul regal își aruncă ultimele flăcări. În Franța chiar își consolidează doctrina pentru a învinge rezistența aristocrației de viță cît și a celei parlamentare. De acest fapt se folosește în special abatele Dubos în lucrarea sa Istoria critică a instaurării monarhiei (1743) și Jean-Nicolas Moreau în Principii de morală, de politică și de drept public (1760), într-o manieră ce nu-l contrazice cu nimic pe Hobbes. Ambii, ca și Hobbes, consideră că națiunea este regele, acest Léviathan 159 a
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
combatanți muriseră deja în ofensive și contra-ofensive fără cauză și fără efect. Regimente întregi de francezi se răzvrătesc, în timp ce femeile din uzinele de armament intră în grevă. În Anglia, voluntarii se sustrag înrolării, astfel încît, contrar tradiției insulare se impune instaurarea recrutării obligatorii. În Germania, privațiunile la care este supusă populația civilă 308 în numele unității naționale, face să crească resentimentele față de Prusia războinică în multe alte regiuni ale țării, astfel încît, Erzberger recomandă o pace de compromis, în perspectiva căreia, în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Redecupajul Europei Centrale viza, ca efect imediat, protejarea de contaminarea cu revoluția rusă, deturnînd astfel atenția tuturor către derivativul naționalist. Obiectivul n-a fost atins. Disprețuind tentativa disperată a lui Guillaume II care, la 30 septembrie 1918, anunțase supușilor săi instaurarea unei adevărate monarhii parlamentare, Germania va fi lovită prima de febra revoluționară. Soldați și marinari se răzvrătesc, formînd consilii împreună cu muncitorii de la Kiel, Berlin, Hamburg și Munich, după modelul sovietelor de la Petrograd. De la 6 la 11 ianuarie 1919, apoi din
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
teritoriu și 57 % din populație, va trece în 1919 de la bolșevismul lui Béla Kun la dictatura amiralului Horthy înche-iată în 1944 sub impactul invaziei sovietice, în vreme ce România suferă tribulații politice alimentate de un naționalism antisemit și antimaghiar totodată. În 1919, instaurarea sufragiului universal masculin se va traduce aici prin victoria partidelor național și țărănesc, care preludează lansarea unui pro-gram de reforme sociale și de descentralizare administrativă. Dar aceste începuturi vor fi implicate în 1923 în promulgarea unei Constituții care sporește considerabil
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
recucerirea pozițiilor, pe care sîrbii consideră că le-au pierdut în raport cu republicile rivale, începe în primăvara lui 1985, cînd o comisie a Academiei de Științe și Arte se angajează la efectuarea unui studiu asupra prejudiciilor suferite de republica lor, după instaurarea regimului comunist. În 7 septembrie 1986, ca o consecință a dezertărilor din liga comuniștilor din Serbia 353, organizate, se spune, de către "Tinerii turci", partidul unic, presat de Zagreb și apoi de Belgrad, reproduce textul unui Memorandum asupra problemelor sociale actuale
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
avut de nenumărate ori ocazia să aud din partea lor observația potrivit căreia ceea ce s-a Întîmplat În România este imposibil să se Întîmple și În Franța pentru că „noi n-o să ne lăsăm duși de nas”, așa ziceau francezii. Pentru ei, instaurarea unei dictaturi era un fel de păcăleală căreia Îi cădeau victime doar proștii. Francezii, fiind prin autodefiniție inteligenți, nu erau să se lase duși de nas de comuniști, vor ști ei foarte bine să-i facă față. Nu era șocant
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aceea proporția celor implicați activ În exil a fost mai mare decît a celor care au părăsit România ulterior. În fine, Neagu Djuvara vorbește despre „diaspora care a apărut ca urmare a evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial și instaurării regimului comunist În România”, dar și despre o „nouă emigrație”, prin comparație cu fenomenul similar de la 1848. În elaborarea studiului de față s-a optat pentru utilizarea termenului generic de exil, fiind Încadrată ariei sale semantice toate activitățile menite a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ședințele unui cenaclu la care au participat mulți dintre oamenii de cultură din exil. Folosind drept criteriu de selecție orientarea politică, Ion Solacolu identifică existența a patru valuri de emigrație, primul fiind constituit exclusiv din legionari, care părăsesc țara după instaurarea regimului antonescian. Asupra acestui prim val autorul nu se oprește „din motive a căror prezentare nu face obiectul scrierii de față”. În al doilea val Îi plasează pe oamenii politici români și diplomații, În timp ce al treilea val din anii ’60-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]