4,097 matches
-
nobilă, bănoasă chiar și în comunism și apoi erau atâția medici care au scris... Și apoi ce, era de colo șansa pe care ați avut-o de a accede la o specializare extraordinar de interesantă, care solicită foarte mult și intelectul, și empatia, și alte valori esențial umaniste, calități cu totul deosebite, nesolicitate în alte specializări medicale ? Care părinte putea conta pe sfârșitul comunismului ? Dimpotrivă, se presu‑ punea că acest regim se perpetuează, că nu se întrevede nimic care să schimbe
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
despre altceva vrea să-i audă pe scriitori vorbind. Iar aceasta e adevărat nu numai în țările socialiste, ci și în cele capitaliste, afară doar de o restrînsă categorie de "inițiați", de membri ai "elitei", în realitate niște dezmățați ai intelectului și pînă la urmă legați de sacul cu bani ai bancherilor". Toate aceste afirmații mincinoase și contradictorii sînt elocvente în sine și lămuritoare pentru statutul scriitorului în timpul dictaturii comuniste. În scurt, Mihai Beniuc lovind cu barda, vorba lui, desparte apele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și înlătură totul; sînt scăldat în lumina orbitoare, plutesc în lumină, sînt în lumină și exult. Știu că va dura veșnic, perpetuum mobile. Eu sînt, îmi vorbește lumina, dar nu prin cuvinte, prin transmisiunea gîndului. Eu sînt: și înțeleg prin intelect și pe calea simțirii înțeleg că e Domnul și că sînt înlăuntrul luminii Taborului, că nu numai o văd, ci și viețuiesc în mijlocul ei. Mai presus de orice sînt fericit, fericit, fericit. Sînt și pricep că sînt și mi-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
dar și pentru un filosofă, În loc de a „observa”, mereu de la distanță sau semi-distanță, și de a Încerca să „descrie” sau să „interpreteze” ceea ce se’ntâmplă În jur, În lumea „reală și socială” și, dacă e posibil, să ne aducă „luminile” intelectului său În rezolvarea sau măcar În „exprimarea corectă”, În „diagnosticarea” atâtor probleme și „chestiuni” care se abat asupra omului și societății umane În perioadele de criză; sau, mă rog, În orice perioadă!... De a „observa”, nu de a da sfaturi
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
gângavă”, dar insistentă a copiilor retardați, a marilor poeți sau a sfinților, cei care mulțumesc forțelor invizibile pentru darul sau darurile care li se fac, fără a le Înțelege prea bine pe toate sau rostul lor. „Natura este posibilă datorită intelectului nostru” sună, porfund paradoxal și pentru mulți chiar enigmatic, una din frazele cheie ale Esteticii transcendentale a lui Immanuel Kant. Aceasta vrea să spună, pe scurt, că individul uman este apt de a percepe realitatea din jur ce-i cade
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de nebunie, care, ca și moartea, este o realitate ce aparține mereu altora! Omul inteligent, În vremea noastră, trebuie să se teamă de detracarea propriei sale calități majore, de folosirea ei În scopuri adverse principiilor umane. De Înfeudarea culturii și intelectului său unor „proști” care au obținut puterea, uneori prin mecanisme care Îi scapă, În ciuda pretențiilor sale de a „Înțelege”! Da, nu rareori, oamenii care posedă puterea - financiară sau politică! - sunt tratați drept „proști” de cei care și-au făcut din
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
adică În momentele „lor” de criză, ale politicienilor, cei care dispuneau de o putere nelimitată, cum au fost cele vreo câteva săptămâni care au urmat invaziei Cehoslovaciei cînd cei citați mai sus, dar și alți activiști, nu reputați printr-un intelect ieșit din comun, s-au arătat flexibili, Înțelegători, aproape democrați. Apoi, după vreo doi-trei ani, când puterea dictatorului s-a stabilizat, aceiași, dar și alții, care ne arătaseră o față cât de cât „convenabilă”, s-au Înăsprit brusc. Fie pentru că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
vechi, sacru și „legendar” sentiment al prieteniei decât... în „anumite cazuri”, sub presiune socială puternică sau sub cea a intereselor de orice fel! Spuneam la începutul acestor confesiuni că ceea ce m-a izbit, ce m-a impresionat la Nichita, dincolo de intelectul sau talentul său literar, a fost acel „cult al prieteniei”, în care el a fost un „campion absolut”. Nu știu cum s-ar fi comportat el în noua realitate socială a României după revoluție, după ’89, dar nu cred că ar fi
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Levantului: asimilarea urgiei Shoah de către conștiința europeană coincizând cu începutul insurecțiilor contra puterilor coloniale din anii 1950: încrucișarea ritmurilor istorice purta în pântece o teribilă misfit*. Dar cine-și poate alege data nașterii? Dacă acest stat-națiune a fost conceput de intelect, Holocaustul este acela care l-a adus pe lume. Nu e vorba de o grefă colonială ca celelalte. Cele două mari genocide din secolul XX au avut ca rezultat reactualizarea, refondarea, în ambele cazuri, a unei națiuni cvasistinse, cea armeană
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
și Note: Constantin CIOPRAGA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2005 UN SADOVEANU NECUNOSCUT I Privind în jurui și în propriul eu, tânărul Sadoveanu își schița la douăzeci și șase de ani (la Fălticeni) o linie de conduită: "Mă simt, prin suflet și intelect, singur și unic. Mă simt al poporului meu, al părinților și cerului meu. Tocmai de aceea vreau să văd în alt individ, de altă rasă și de subt alt cer, un frate. Ceea ce e omenesc bun și nobil în fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ameliorate omul tinde cătră personalități; asta pare a fi legea vieții lui; deci silința de a confecționa om standard, om-mașină, număr cenușiu din turmă, îmi apare ca o aberație, ca o crimă împotriva destinului nostru. Mă simt prin suflet și intelect singur și unic. Mă simt al poporului meu, al părinților și cerului meu. Tocmai de aceea vreau să văd în alt individ din altă rasă și de subt alt cer un frate. Ceiace e omenesc bun și nobil în fiecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
are o prejudecată. Tot așa și cu creerul care primește din copilărie, de la mediu, impresii peste impresii, cu privire la ticăloșia Ovreilor de pildă, la dușmănia lor, la necurățenia lor ș.c.l. ajunge să aibă o prejudecată. Ca și stomahul și intelectul nostru are o repulsiune instinctivă cătră rasa aceasta. N-o poate mistui. Și așa s-ar putea explica într-un chip mai simplist, deși destul de științific, antisemitismul. * La un cerc cultural din Lunca, județul Neamțului, lângă Vânători, vorbeam cu tovarășul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
născut în ziua de 26 ianuarie 1918 în satul Tătărăi, din comuna Scornicești, judetul Olt. Provenea dintr-o familie de țărani, cu 11 copii. Tatăl său, se numea Andruță și mama Alexandrina. Nu vreau să fac nicio speculație referitor la intelectul lui Nicolae Ceaușescu, la notele proaste obținute în cele patru clase primare, efectuate la Scornicești. Vreau numai să arăt, cum a putut un fiu de țăran, plecat la vârsta de 1 ani din localitatea natală, să ajungă în București, să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
stări supraindividuale (...) până la identificarea cu Principiul” unește ideea de școală cu cea de imitare a Strămoșului pentru a dobândi un nou statut ontologic. Zeul este invocat și întrupat în tânăr (aflat acum la o răscruce existențială) prin cuvânt, deci prin intelect, oferind cunoaștere și înțelepciune, ceea ce reprezintă, după cum s-a observat, cea de-a treia modalitate inițiatică: calea verticală a marilor mistere ale Ființei. Întemeierea ritualului pe arhetipuri mistice conduce la dezvoltarea unor roluri, în spiritul teatralizării invocate deja. Feciorul va
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
s-a angajat o nouă microscopistă, d-na Răileanu Gabriela. Degradarea centralizată a Învățământului Bugetele restrictive sau de austeritate se succedau unul după altul. În concepția conducătorilor vremii, Învățământul consuma enorm, fără să producă nimic. Pe de altă parte, dezvoltarea intelectului era În detrimentul politicului. Oamenii trebuiau să constituie o turmă muncitoare, care, la o comandă unică, să execute totul, fără să gândească. Gândirea era apanajul elitelor partidului, care se Îndepărta tot mai mult de marea masă a societății. În aceste condiții
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
stirpea brumariană. Ce se afla în dovleacul dânsului? Sinonimia sălbatecă de bună seamă: între auctor de cărți, scriitor și stihuitor, că de cunoaștere a înțelesului verbului elin "poiein" nu putea fi vorba la pehlivanul în cestiune.) Ce raționament parșiv screme intelectul celora de mă confinează la prozaitate (când nu-mi neagă, aidoma Pelicanului din Țicău, existența textuală, sub pretextul că literatorii secretă doar poeme, narațiuni și critică literară, eventual teatru)? Po(i)etul, nescriind științific, nu-și justifică locul, slujba, agitația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ideea că ea ar fi putut avea un impact în alte zone culturale rămânea neexplorata. Istoricii moderni ai aristotelismului renascentist și ai averoismului au avut tendința de a neglijă eternalismul, concentrându-se pe alte doctrine averoiste la fel de eretice în ceea ce privește unitatea intelectului și mortalitatea sufletului (Schmitt, 1983; Pine, 1986; Wallace, 1988; Mahoney, 2000). Cu toate acestea, există dovezi clare că, odată cu relansarea studiului în timpul Renașterii în Italia, posibilitatea ca lumea să fie eternă a devenit un subiect de discuție frecvent. Printre cei
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
tatălui său, s-a angajat într-o disputa cu Maestro Giovanni Baldi de' Tambeni, un maestru în Studii Florentine, cu privire la problema "dacă știință păgânilor este în contradicție cu credința creștin-catolică?". Dezbaterea a acoperit afirmațiile averroiste standard despre eternitatea lumii, unitatea intelectului, despre mortalitatea sufletului și arată în ce măsură aceste idei au pătruns în clasa conducătoare mercantila din Florența 18. Chiar în anii în care clasa conducătoare mercantila din Florența a început să se asigure de instruirea tinerilor în latină și în greacă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
decît un loc de instruire, ea este o societate în miniatură, ai cărei membri sînt legați prin afecțiune și care are ca obiectiv principal educația. Școala de la Abbotsholme își propunea educarea unui om complet, căruia i se dezvolta nu numai intelectul, ci și sentimentele. Clasele erau mixte, iar conținutul învățămîntului, avînd numeroase elemente cu caracter practic, era mai apropiat de cerințele de atunci ale societății, de necesitatea pregătirii unui om capabil să conducă industria și să participe la guvernarea imperiului. Unor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pentru educația estetică Școala tradițională, care se mîndrise cîndva cu locul pe care îl acorda științei și cultivării rațiunii, începe, către sfîrșitul secolului al XIX-lea, să fie criticată pentru caracterul său unilateral, pentru orientarea sa aproape exclusivă spre angajarea intelectului în activitatea educativă. Pe de altă parte, procesul intens de industrializare pune în evidență unele consecințe dăunătoare ale dezvoltării tehnicii asupra ființei umane. Tehnicizarea contribuie și ea la unilateralizarea omului, îndepărtîndu-l atît de natură, cît și de celelalte surse de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a oamenilor cu cerințele vieții generale a societății. Cum viața socială cunoaște, în concepția sa, două aspecte unul spiritual și altul material -, individul urmează să fie format în vederea participării la fiecare dintre ele. Manifestarea în domeniul vieții spirituale presupune dezvoltarea intelectului, a afectivității și a voinței; în vederea participării ființei umane la viața materială a societății, procesul educației cuprinde pregătirea pentru o profesie. De aici propunerea sa de a se introduce lucrul manual în liceu. În condițiile unei educații dominant teoretice, practicate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
o notă de stereotipie și de formalism care anula orice intenție pozitivă. "Depășirea" intelectualismului herbartian, spre care aspira Găvănescul, consta în propunerea unor modalități didactice menite să contribuie la antrenarea integrală a activității psihice a copilului. Dacă dobîndirea cunoștințelor stimula intelectul, "humanismul" se adresa afectivității, după cum lucrul manual, prin formarea deprinderilor practice, angaja viața vocațională. Întreita activitate psihică nu era însă simultană, ci succesivă, iar procesul dobîndirii cunoștințelor nu urma altă cale decît tot cea herbartiană (receptarea faptelor, generalizarea, aplicarea acestora
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nedezvoltat nici unul din cele trei aspecte fundamentale ale vieții psihice. Este, fără îndoială, un fapt pozitiv această orientare a pedagogiei spre viața afectivă, ajutînd-o și mai mult să se desprindă de intelectualismul herbartian. Într-adevăr, ființa umană are nu numai intelect și voință, ci și emoții, sentimente care au un important rol în învățare. Prin implicarea vieții afective în procesul cunoașterii umane se ofereau condiții obiective pentru înfăptuirea învățămîntului educativ. Pe de altă parte, momentul "activității" înceta de a mai fi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ale unor lucruri, ci rezultă din acțiunea de numărare și ordonare (experiența logico-matematică) (3, p. 36). Urmărind apariția și dezvoltarea operațiilor, psihologul elvețian a stabilit patru stadii. Pînă către vîrsta de doi ani, copilul cunoaște prin percepții și mișcări (stadiul intelectului senzorio-motor, el însuși avînd șase etape). Inteligența sa are un caracter practic, permițînd constituirea unor scheme de acțiune pe care se vor construi structurile operatorii și noțiunile ulterioare. În perioada de la doi pînă la șapte sau opt ani se formează
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tratează dirijarea, rezultă că ei adoptă un alt punct de vedere în problema relației dintre învățare și dezvoltarea mintală decît acela exprimat de J. Piaget. Pentru aceasta din urmă dezvoltarea are un caracter spontan, potrivit unor legități interne ale organizării intelectului, învățarea putînd numai să accelereze sau să încetinească ritmul formării structurilor operatorii ale gîndirii. După opinia psihologului rus, o bună organizare a instruirii, o dirijare a acesteia în conformitate cu etapele formării acțiunilor mintale ar grăbi procesul formării unor structuri operaționale și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]