6,119 matches
-
lipsă de respect, demonstrează obrăznicie... Poate n-a fost decât o glumă, menită să stârnească râsul. — Înțeleg. O minciună nevinovată de dragul râsului, chiar dacă e grosolană, nu ofensează inima omenească. Unii mint, dacă vreți, numai din prietenie, ca să-i facă plăcere interlocutorului; dar, dacă se simte lipsa de respect, dacă anume, poate, printr-o asemenea lipsă de respect, cineva vrea să se arate deranjat de o relație, atunci unui om cumsecade nu-i mai rămâne decât să întoarcă spatele și să rupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe bolnav; își frângea mâinile și, într-o discuție incoerentă cu prințul, izbuti să se exprime chiar că, pasămite, „ce nenorocire și, ca un făcut, într-un asemenea moment!“. Prințului i se păru că înțelege la ce moment se referă interlocutorul. Pe Ippolit prințul nu-l mai găsi în casa lui Ptițân. Spre seară veni în fugă Lebedev, care, după „explicația“ de dimineață, dormise buștean toată ziua. Acum era aproape treaz și plângea cu lacrimi mari, adevărate, ca și cum suferindul i-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
lor și începu să asculte. Era vorba despre rânduielile actuale și despre niște dezordini în privința unor moșii din gubernia X. Probabil că povestirile anglomanului conțineau ceva hazliu, deoarece, în cele din urmă, moșul începu să râdă de elanul veninos al interlocutorului. Acesta vorbea lent, lungind cuvintele într-un fel cumva morocănos, cu accente gingașe pe vocale, relatând motivele care, tocmai din pricina rânduielilor actuale, îl siliseră să vândă o moșie admirabilă din gubernia X.; chiar, neavând prea mare nevoie de bani, fusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
banca verde. M-am mirat în ce măsură poate părea prost un om. Observația i-am făcut-o Aglaiei Ivanovna după plecarea lui Gavrila Ardalionovici... Mi se pare că nu vă miră nimic, prințe, adăugă el privind cu suspiciune chipul calm al interlocutorului. Se spune că a nu te mira de nimic este o dovadă de mare înțelepciune. După părerea mea, ar putea la fel de bine să fie o dovadă de mare prostie... De altfel, nu la dumneavoastră fac aluzie, scuzați... Astăzi am ghinion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
DODGER Termenul jignitor corespunzător celui neutru de conscientious objector (C.O.) pentru a desemna un tânăr ce se eschivează de la (who dodges) recrutare. Atât draft dodger cât și C.O. pot dobândi conotații negative, dar și pozitive, în funcție de context și interlocutori. Robert Lowell, în poezia sa "Memories of West Street and Lepke" (Life Studies, 1959), își reamintește cu auto-ironie de propria sa nesupunere civilă din tinerețe. În 1941, tânărul poet fusese respins la încorporare, iar doi ani mai târziu, ca răspuns
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
printre studenții săi, și un bun misionar al credinței creștine. Astfel, medicul la care se face referire, Gheorgos Papazahos, era - așa cum am amintit și mai sus - și profesor universitar la Facultatea de Medicină, Universitatea din Atena, Grecia. În dialogul cu interlocutorul său, Klitos Ioannidis, el Îi semnalează una din convorbirile cu duhovnicul său - Părintele Porfirie Bairaktaris († 1991) - părinte duhovnicesc din Grecia, recu‑ noscut și ca mare vizionar, Încărcat de darurile Duhului Sfânt. Dialogul a decurs astfel : „— La Universitate predau cardiografia ca
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
diferite. Pentru a demonstra importanța întrebărilor în viața de zi cu zi, încercați următorul exercițiu. Fără nici o introducere, întrebați pe cineva care e culoarea sa preferată. Aproape sigur că va ezita cîteva clipe înainte de a răspunde. în timpul acestei scurte pauze, interlocutorul evaluează întrebarea, așa că, în esență, i-ați deviat fluxul gîndurilor. Probabil că nu se gîndea la culori în momentul în care ați pus întrebarea, dar după ce a auzit-o, a început să se concentreze asupra subiectului întrebării. Abilitatea de a
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
păcatul cu permanente trimiteri biblice, poetul își permite să „glumească” în mărturisirile de credință către un Dumnezeu tăcut și absent. Revelația e însă clară: „Doamne, sunt convins că exiști...”. Cum s-a remarcat, principala caracteristică a acestor versuri este desolemnizarea interlocutorului sacru, cu care autorul „tratează” amabil, pe un ton șugubăț, uneori ca un alt Ion Creangă. Familiaritatea exprimărilor nu cade însă în ridicol, autorul păstrându-și în ansamblu sobrietatea tipic ardelenească. S-a mai spus că „substanța versurilor sale e
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
frumos, arătând a copilandru, care l-a invitat să ia loc. După ce au terminat cu schimbul de politețuri, profesorul american a spus: „Am venit să stau de vorbă cu conducătorul dumneavoastră, dr. Hu Shi. Aș putea să-l văd acum?”. Interlocutorul a răspuns: „Sigur că da, eu sunt Hu Shi!”. Domnul Fairbank se aștepta să vadă un bărbat mult mai În vârstă și a fost surprins să vadă că faimosul cărturar chinez arată atât de tânăr la aproape 50 de ani
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
folosi în activitatea mea din ceea ce am discutat astăzi?” etc.). Regulile acestei metode presupun formularea clară a întrebării, împiedicarea apariției conflictelor (în sensul că nu sunt permise reacții la răspunsurile colegilor), concizia în exprimare, atât a moderatorului cât și a interlocutorilor, stabilirea unor proceduri/reguli de respectat în ceea ce privește răspunsurile la întrebări etc. b) Evaluarea scrisă: sunt multe modalități de a realiza evaluarea în scris, cu avantajele bine-cunoscute ale confidențialității, alocării unui timp pentru a-și pune gândurile în ordine și a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
angajatului; - convorbirea trebuie să aibă o tentă de încredere în rândul angajaților și în privința capacității lor de a îndeplini atribuțiile ce le revin; - pe parcursul derulării convorbirii, se vor emite afirmații clare, concrete și reale și se vor stabili acorduri între interlocutori. Este de dorit ca, măcar de două ori pe an, să se discute cu fiecare angajat, data să se cunoască din timp, iar discuția să fie pregătită atât de către manager (care adună informații de la colegi, îi evaluează produsul muncii etc.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
folosi în activitatea mea din ceea ce am discutat astăzi?” etc.). Regulile acestei metode presupun formularea clară a întrebării, împiedicarea apariției conflictelor (în sensul că nu sunt permise reacții la răspunsurile colegilor), concizia în exprimare, atât a moderatorului cât și a interlocutorilor, stabilirea unor proceduri/reguli de respectat în ceea ce privește răspunsurile la întrebări etc. b) Evaluarea scrisă: sunt multe modalități de a realiza evaluarea în scris, cu avantajele bine-cunoscute ale confidențialității, alocării unui timp pentru a-și pune gândurile în ordine și a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
angajatului; - convorbirea trebuie să aibă o tentă de încredere în rândul angajaților și în privința capacității lor de a îndeplini atribuțiile ce le revin; - pe parcursul derulării convorbirii, se vor emite afirmații clare, concrete și reale și se vor stabili acorduri între interlocutori. Este de dorit ca, măcar de două ori pe an, să se discute cu fiecare angajat, data să se cunoască din timp, iar discuția să fie pregătită atât de către manager (care adună informații de la colegi, îi evaluează produsul muncii etc.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și Îi dezvăluie că ar fi fiul lui Iancu XE "Iancu" și că secretul Îl deține de la mama sa. Surprins, Goga a crezut, În primul moment, că se află În fața unui nebun, dar, În cele din urmă, emoția sinceră a interlocutorului său l-a convins. Fără Îndoială că lucrurile nu pot fi verificate și, În pofida creditului pe care buna-credință și discernământul poetului ni-l inspiră, totul ar putea fi o simplă fabulație. Dar ceea ce nu poate fi trecut cu vederea, deoarece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
contact cu unul dintre acești profesori români ardeleni, pe care nu Îl numește, dar care ar putea fi August Treboniu Laurian XE "Treboniu Laurian" , pe vremea aceea proaspăt profesor de filosofie la Colegiul „Sfântul Sava”. Foarte interesante sunt opiniile acestui interlocutor, reproduse de Ürmösy pe parcursul câtorva pagini. Potrivit respectivului profesor, românii au fost extrem de vitregiți de soartă pe parcursul istoriei, motiv pentru care nu au putut să pășească pe urmele națiunilor civilizate. Abia la 1833 (așadar după Regulamentul Organic, adăugăm) s-au
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se gândește cu ură la națiunea maghiară, cu toate că - nu-i așa? - vecinii ar trebui să se Înțeleagă bine Între ei. Dar, cu toate că sunt priviți cu ostilitate, maghiarii din Muntenia nu sunt oprimați, așa cum sunt românii printre maghiari. Mai mult, insistă interlocutorul lui Ürmösy, maghiarii se pot Îmbogăți În Țara Românească, pe când În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei discuții conturează o imagine
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei discuții conturează o imagine mai nuanțată În ceea ce privește spiritul cărții sale. Evident, unele idei atribuite interlocutorului său, cum ar fi aceea referitoare la ostilitatea cu care sunt priviți maghiarii din Țara Românească, servesc tezei generale a lucrării lui Ürmösy. Dar, În același timp, expunerea unor opinii contrare, cum este cea privitoare la starea materială bună a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al resentimentelor naționale, bazat pe tradiția raporturilor dintre cele două grupuri etnice concurente și redimensionat la Începutul epocii naționalist-romantice, trebuie luat neapărat În considerare. Ürmösy cunoaște aceste probleme și le acordă atenție, după cum o arată, de pildă, discuțiile sale cu interlocutori români. Însăși motivația națională a voiajului său Îl determină să-i privească În mod rezervat și chiar cu ostilitate pe cei care, după părerea sa, alterează și, vrând-nevrând, distrug identitatea națională a congenerilor săi rătăciți. Totuși, după cum s-a văzut
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mentală (percepție) a obiectului și Își va forma o anumită atitudine. Așadar, primele impresii sunt astfel importante Întrucât influențează modul de Învățare ulterioară. Iată de ce dacă, În primă instanță, oamenii se comportă natural, ei determină formarea unor atitudini favorabile din partea interlocutorilor. Experiența poate fi și indirectă; recomandările și comunicarea experiențelor din partea prietenilor sau rudelor sunt importante atunci când nu avem o experiență directă În legătură cu obiectul. Acestea pot determina Însă formarea ideilor preconcepute ce pot aduce prejudicii, datorită naturii sintetice a percepției. Dacă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atitudini publice În majoritatea cazurilor, oamenii Își inhibă atitudinile pe care se jenează să le recunoască public. Această afirmație a câștigat În importanță Întrucât actualmente corectitudinea politică a devenit o chestiune de civism. Respectivul fenomen mărește dificultatea măsurării atitudinii, deoarece interlocutorii vor opta pentru răspunsurile raționale sau acceptabile și nu pentru cele adevărate. Puțini oameni vor recunoaște deschis că au opinii rasiste, cu toate că multă lume Împărtășește asemenea convingeri. Este limpede că acest fenomen influențează cercetarea pieței deoarece Întrebările care vizează asemenea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a obișnuit să pipăie produsele din diferite magazine pe unde treceau, să diferențieze culori, forme și chiar funcțiile acestora. Ana Îi explica de ce cumpăra un produs, de ce nu-i place altul de la o vârstă extrem de mică, chiar dacă nu primea de la interlocutor decât o privire mai mult sau mai puțin atentă. În timp copilul a Învățat preferințele mamei, valorile după care se conducea ea, gusturile sale, a Început să le discute, să le critice când nu-i conveneau, să-și argumenteze părerile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tot) i-a oferit câteva oportunități pe care nu le bănuia inițial: a dezvoltat o comunicare nonverbală Între ea și copil care cu timpul s-a transformat Într-un sentiment de Încredere și curaj În cazul băiatului; a format un interlocutor sincer și priceput chiar dacă uneori incomod; i-a dezvoltat acestuia deprinderi și obișnuințe În a stabili relații cu angajații din magazine, piețe etc.; i-a dezvoltat independența În alegerea produselor, aprecierea mărcilor, firmelor etc. În adolescență Emil mi-a fost
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
propriului corp este un instrument al exprimării socio-culturale: comunicarea la nivel corporal, se manifestă ca un sistem cu mai multe canale, care atrage participarea actorului În fiecare moment fie că vrea, fie că nu, deoarece este cea care spune “bună ziua“ interlocutorului Înainte de toate. Astfel, toate modurile de comportament sunt codificate și structurate de tradiție și norme sociale: comportamentul vocal, kinetic, tactil, teritorial sau proxemic, odorific, vestimentar, cosmetic, ornamental, exprimă În proporții diferite câte ceva din cel ce comunică (venituri, poziție socială, ocupație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și dintr-o gamă redusă de modele, are la bază criterii materiale; aparența vestimentară În cazul adolescenților asigură o investire a identității proprii și permite armonizarea dintre interiorul și exteriorul ființei, participând la comunicarea globală În mai multe sensuri: pentru interlocutor, observator, semnalele aparenței vestimentare denotă gradul de integritate socială, stilul de viață, profesia, apartenența la un grup social; pentru purtător, vestimentația este un modulator psihic: culoarea, confortul, prestanța, croiala, accesoriile pot alunga starea de stinghereală și induce stăpânirea de sine
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asertivității sociale, comunicarea suportivă are ca scop crearea relației pozitive de comunicare, ca o condiție necesară a eficienței și eficacității sociale. O altă condiție necesară pentru pregătirea succesului social și implementarea schimbării este comunicarea empatică. Aceasta " are ca scop Înțelegerea interlocutorului, adoptarea cadrului său de referință pentru a vedea lucrurile prin prisma sa", precizează autorii citați mai sus. Referindu-se de asemenea la comunicarea de tip empatic, Marcus S. și Săvean D. Ștefana(1994, 39) afirmă că aceasta are un caracter
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]