3,967 matches
-
tot ce decurge din această subordonare și din interacțiunea acestei subcomponente cu celelalte componente ale sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
următoarele (apud Merriam, Caffarella, 1991, pp. 200-201): - înțelepciunea presupune un anumit tip (mod, stil) de cunoaștere a realității, o cunoaștere pragmatică bazată pe experiență; - înțelepciunea implică orientarea gândirii spre rezolvarea de probleme, în special cele de ordin social, de relaționare interpersonală care afectează viața oamenilor; - capacitatea de a gândi (de a emite judecăți pertinente despre aspectele practice ale vieții și activității cotidiene), ca și problemele specifice unui domeniu reprezintă apanajul înțelepciunii. Concluzionând, putem spune că înțelepciunea este o caracteristică a gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de comportamente; - modelele psihologice iau în considerare acele atribute de mediu care se constituie în condiții ce dau posibilitatea manifestării anumitor comportamente sau controlului acestora; - modelele sociologice accentuează importanța pe care o deține mediul pentru facilitarea interacțiunilor și stabilirii relațiilor interpersonale; - modelele estetice surprind relația dintre valori și comportamentul persoanei; - modelele de training la locul de muncă subliniază armonizarea (potrivirea) dintre mediu și individ, cu găsirea condițiilor optime pentru obținerea de performanțe. Pentru o mai bună înțelegere a mediului fizic și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care poate asigura condițiile necesare unei învățări și predări eficiente. În acest sens, Knox (apud Sisco, 1991) considera că sunt necesare: - amenajarea spațiului în așa fel încât să conducă la instalarea unui sentiment de ospitalitate și confort; - facilitarea stabilirii relațiilor interpersonale, prin prezentarea și cunoașterea reciprocă a tuturor cursanților, dar și prin aranjamentul spațial; - încurajarea participării active și oferirea de feedback consecutiv fiecărei activități; - furnizarea de informații referitoare la derularea ulterioară a procesului de învățare (ce se va învăța, cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de rolul jucat); evenimentele și concluziile trebuie supuse reflecției și relaționate cu obiectivele. Scopul prezentării sentimentelor este acela de a ajuta studenții adulți să-și aprecieze și să-și înțeleagă comportamentele și emoțiile, precum și rolul vital al sentimentelor în relațiile interpersonale (Seaman și Fellenz, 1989). e) Harta minții (mind mapping) este o tehnică sau un sistem util organizării gândirii, prin care învățarea, acumularea și crearea unor conținuturi sau idei complexe pot fi prezentate pe un suport minim cu o eficiență maximă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
2000), Enhancing Organizational Effectiveness in Adult and Community Education, Krieger Publishing Company, Malabar, Florida. Faber, A.; Mazlish, E. (1980), How to talk so Kids will listen and how to listen so Kids will talk, Ronson-Wade, New York. Ficher, B.A. (1986), Interpersonal Communication, Random House, New York. Freynet, P. (2001), „Proiectarea sistemelor de pregătire”, în P. Federighi, S. Sava (coord.), Glosar de termeni-cheie în educația adulților din Europa, Editura Mirton, Timișoara. Garisson, R.; Archer, W. (2000), A transactional perspective on teaching and learning
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ambientul său”. Se observă o centrare pe o anumită simbolistică a culturii organizaționale, fie de suprafață, care dă imaginea publică a organizației (aspecte cum ar fi emblema organizației, strategia declarată, raportul anual etc.), precum și o simbolistică profundă, greu observabilă (relații interpersonale, obiceiuri, uzanțe, relații cu beneficiarii etc.), alături de elemente ce țin de comportamentul social și atitudinile membrilor ei. Dintr-o perspectivă sintetică, se identifică trei sensuri ale conceptului: - cultura organizațională ca variabilă anterioară în relație de izomorfism cu cea a ambientului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și să înțeleagă aceste fenomene, pentru a putea contribui în toate aceste situații la îmbunătățirea eficienței grupului. 6. Membrii echipei au capacitatea de a rezolva problemele inerente funcționării acesteia. În situațiile în care grupul este supus unor tensiuni de natură interpersonală sau profesională, membrii săi găsesc abordarea cea mai potrivităpentru depășirea acestor situații. 7. Membrii echipei au capacitatea de a utiliza conflictele existente în grup în mod constructiv. Conflictele determină implicarea emoțională a oamenilor în diverse problematici și de aceea reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin raportare la aceste nevoi. De asemenea, nu toate nevoile identificate pot fi satisfăcute prin training, discrepanțele dintre performanțele așteptate și cele actuale putându-se datora unor alte variabile decât cele legate de nivelul de pregătire (motivație, climat organizațional, relații interpersonale, politici de salarizare etc.). 5.3.5. Etape în evaluarea nevoilor de formare în organizațietc "5.3.5. Etape în evaluarea nevoilor de formare în organizație" Fără o evaluare de nevoi ar fi destul de greu de stabilit o relație între
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
parteneriat oferă individului implicat sentimentul de a fi decident, puterea aferentă lucrului în echipă și siguranță de sine. Actorul social poate fi inclus în numeroase rețele, astfel că poate căpăta, din numeroase surse, informații necesare activității sale, poate exercita influențe interpersonale pentru a modela acțiunile dorite, poate obține sprijin în susținerea anumitor propuneri sau decizii și poate determina evoluția unei organizații. 5.4.2. Rețeaua - importanța sa în activitatea profesională a individuluitc "5.4.2. Rețeaua - importanța sa în activitatea profesională
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
rapoarte, notițe etc.) existente la un moment dat pe masa de lucru și care trebuie rezolvate în ziua respectivă, fără posibilitatea de a reveni asupra hotărârilor anterioare. 5. Jocul de rol este o tehnică interactivă folosită în dezvoltarea deprinderilor derelaționare interpersonală și a celor de supervizare. Punctul de plecare îl reprezintă un scenariu, mai mult sau mai puțin complex, cu materiale adiționale necesare pentru a-l înțelege (documente, corespondențe, înregistrări etc.) și capacitatea de a „juca” rolul cuprins în el. Rolul
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanți, întâlniri cu tutorii și acces la consiliere sau consultanță. Pachetele de programe pot conține materiale tipărite, audio și video, activități practice sau instruire asistată de computer. Unul dintre marile dezavantaje este faptul că nu favorizează dezvoltarea deprinderilor de relaționare interpersonală (Pont, 1996). Este bine ca metodele alese pentru instruire să implice activ adultul în activitate, cunoscut fiind faptul că înveți mai repede atunci când la ceea ce auzi și vezi adaugi acțiunea concretă. De asemenea, trebuie create oportunități pentru a utiliza informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Armstrong, 2003); 2. distribuirea informațiilor către ceilalți membri ai organizației are ca rezultat promovarea învățării și facilitarea cunoașterii și a înțelegerii, această cunoaștere putând fi explicită (codificată) - transmisă prin intermediul documentelor - sau tacită („existând în mințile oamenilor”) și împărtășită prin intermediul relațiilor interpersonale, prin povestiri sau discuții informale; 3. interpretarea informațiilor distribuite, necesară pentru a da o semnificație unanim înțeleasă, pentru a le transforma în cunoștințe utilizate în mod productiv, dat fiind faptul că experiența personalului este diferită, că pot exista interpretări conflictuale
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a adulțilortc "6.1.1. Consilierea educațională a adulților" Activitatea educațională este determinată de o varietate de condiții și factori. Unii sunt de natură psihologică și țin de individ, de structurile personalității sale (factori psihoindividuali), alții se referă la relațiile interpersonale și la dinamica grupului căruia persoana îi aparține (factori psihosociali); în fine, alți factori sunt de natură pedagogică și se referă la tipul și calitatea influențelor, intervențiilor și acțiunilor educaționale la care este supusă persoana, individual și/sau în cadrul grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
guidance), consilierea carierei (career counselling), carieră/dezvoltarea carierei (career/career development). Diferențele dintre acești termeni sunt mai mult de nuanță semantică și derivă din specificul literaturii de specialitate aparținând ariei geografice în care aceasta a fost elaborată. Counselling este relația interpersonală, de natură profesională, ce se stabilește între doi actori: pe de o parte, consilierul și, pe de altă parte, consiliatul/clientul. Această relație are la bază respect, empatie, căldură și originalitate, practicienii în domeniu utilizând pași ce includ comunicarea, ascultarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
planul experienței acumulate, pe baza pregătirii profesionale și a aptitudinilor manifestate la locul de muncă. Dezvoltarea carierei semnifică toate aspectele vieții umane aflate în devenire și cu o dinamică specifică în diferite planuri, precum: autocunoașterea și formarea deprinderilor de relaționare interpersonală, educația și formarea profesională inițială și continuă, asumarea de roluri în viață și modul de integrare, trăire și planificare a diferitelor evenimente ale vieții (Gysbers, 2001). 6.2.2. Servicii și beneficiari ai consilierii carierei adulțilortc "6.2.2. Servicii
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Standardele canadiene de dezvoltare a carierei (2001) precizează ce competențe/abilități sunt importante din perspectiva consilierului pentru determinarea competențelor clientului: - abilități de ascultare: focusarea consilierului pe experiențele clientului, pe punctele sale tari și pe abilitățile ce reflectă impactul învățării; - abilități interpersonale: a pune întrebări și a obține răspunsuri pertinente, semnificative pentru procesul consilierii. Este necesară crearea unei atmosfere de încredere mutuală și respect reciproc între ambele părți implicate. Consilierul trebuie să aibă o atitudine de acceptare necondiționată, autentică și să dovedească
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
un profesionist al reeducării), dar, din acest flash-back aflăm că în Securitate era unul dintre șefii de temut. Așa se explică de ce azi cuplul Albulescu-Vișan este atât de bine sudat. Complicitățile din trecut nu se răsfrâng însă doar în relațiile interpersonale, ci și în structura de sistem, funcționând cu și mai mult succes după decembrie 1989. Și mă refer acum la al doilea palier al actualității chiar al unui film de actualitate pe care l-aș numi... al contingentului. La acest
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1. înțelesuri diferite ale violenței Violența are multiple manifestări și înțelesuri și este omniprezentă în viața individului, precum și în aceea a grupurilor sociale, începând cu persoana, familia și sfârșind cu întreaga omenire. Rănile, diferitele injurii și moartea cauzate de violența interpersonală reprezintă o problemă majoră de sănătate, în toată lumea. Violența interpersonală se petrece în numeroase și diferite situații sociale, mergând de la atacurile unor ucigași în serie, având ca victime persoane necunoscute, până la raiduri aeriene cu bombe, bine organizate de către coaliții guvernamentale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
înțelesuri și este omniprezentă în viața individului, precum și în aceea a grupurilor sociale, începând cu persoana, familia și sfârșind cu întreaga omenire. Rănile, diferitele injurii și moartea cauzate de violența interpersonală reprezintă o problemă majoră de sănătate, în toată lumea. Violența interpersonală se petrece în numeroase și diferite situații sociale, mergând de la atacurile unor ucigași în serie, având ca victime persoane necunoscute, până la raiduri aeriene cu bombe, bine organizate de către coaliții guvernamentale multinaționale (Walker, 2001). Violența este cauza majoră a morții premature
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
diferite situații sociale, mergând de la atacurile unor ucigași în serie, având ca victime persoane necunoscute, până la raiduri aeriene cu bombe, bine organizate de către coaliții guvernamentale multinaționale (Walker, 2001). Violența este cauza majoră a morții premature a tinerilor. Complexitatea manifestărilor violenței interpersonale o face greu de definit deși o recunoaștem ușor, fie în calitate de victimă a ei, fie ca observator, ca martor al violenței. S-ar putea ca în cele două roluri diferite, opiniile privind violența unui eveniment să difere, datorită raporturilor diferite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pe care l-a produs sau construiește rațiuni false pentru a-și diminua culpabilitatea. Violența se regăsește în prezent, în cotidian și însângerează istoria grupurilor sociale, a omenirii în ansamblu. Cercetări recente, în bioarheologie, demonstrează o largă răspândire a violenței interpersonale, promovată mai ales de sexul masculin. „Canibalismul ce se pare că a fost larg răspândit, uciderea în masă, homicidul și atacurile periculoase sunt bine documentate atât în lumea nouă, cât și în cea veche. Nici o formă de organizare socială, mod
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că a fost larg răspândit, uciderea în masă, homicidul și atacurile periculoase sunt bine documentate atât în lumea nouă, cât și în cea veche. Nici o formă de organizare socială, mod de producție sau medii sociale nu au rămas străine violenței interpersonale”(Walker, 2001). Violența și suferința se înlănțuie, sunt inseparabile. Suferința cauzată de violența este întotdeauna atât mentală, cât și fizică. în calitate de coordonate omniprezente ale existenței umane, violența și suferința se regăsesc amplu simbolizate în registrele culturale ale omenirii. începând cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
război, jaf pe stradă, răscoală, recunoaștem trăsătura comună: violența. Autorii subliniază existența unor reguli generale de manifestare, în anumite condiții, ceea ce face cu putință, susțin autorii, o teorie a violenței. Ei menționează faptul că în timpul și după un război, violența interpersonală în societate scade. Această regulă de manifestare a violenței are o aplicație generală. Altă regulă generală este suprapunerea violenței statale cu aceea interpersonală. Această suprapunere este legată de tiparele culturale specifice de tip colectivist și non egalitarist. în societățile cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
putință, susțin autorii, o teorie a violenței. Ei menționează faptul că în timpul și după un război, violența interpersonală în societate scade. Această regulă de manifestare a violenței are o aplicație generală. Altă regulă generală este suprapunerea violenței statale cu aceea interpersonală. Această suprapunere este legată de tiparele culturale specifice de tip colectivist și non egalitarist. în societățile cu nivel crescut de violență pedepsele ce se aplică sunt mai dure și mai violente. Societățile sărace au nivel mai crescut al tuturor tipurilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]