KorAP: Find »[drukola/base=invazie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...144 145 146 ...347 >

8,656 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

creștere sintetizați in situ, fie de celulele tumorale, fie de celulele endoteliale, de macrofage (IL-1) sau de fibroblaști (IL-6) sau chiar de celulele organului invadat, sub acțiunea celuleor tumorale (factorul transferrine-like) [358]. Au fost identificați și unii factori inhibitori ai invaziei și ai metastazării, care acționează în fiecare etapă: inhibitori ai integrinelor și ai CD44, ai proteolizei, ai angiogenezei sau ai proliferării în organul țintă (TGF,TNF) [12,28,108,276,453]. S-a descris un sistem specific reprezentat de genele

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
metacrone (toate în postmenopauză). În funcție de localizarea în cadrane, ordinea descrescătoare ar fi următoarea: cadranele supero-externe, cadranele supero-interne, cadranele centrale, limita cadranelor superioare, limita cadranelor externe, cadranele infero-externe, cadranele infero-interne. În continuare, a fost analizată relația dintre volumul tumoral, localizarea tumorală, invazia ganglionară și numărul de ganglioni invadați. Rezultatele obținute arată că volumul tumoral este în relație directă cu invazia ganglionară, cu numărul de ganglioni invadați. De remarcat și rolul localizării tumorale în raport cu invazia tumorală. Tumorile cu diametrul sub 2 cm. au

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
centrale, limita cadranelor superioare, limita cadranelor externe, cadranele infero-externe, cadranele infero-interne. În continuare, a fost analizată relația dintre volumul tumoral, localizarea tumorală, invazia ganglionară și numărul de ganglioni invadați. Rezultatele obținute arată că volumul tumoral este în relație directă cu invazia ganglionară, cu numărul de ganglioni invadați. De remarcat și rolul localizării tumorale în raport cu invazia tumorală. Tumorile cu diametrul sub 2 cm. au reprezentat 30% (150 cazuri), cele cuprinse între 2 și 5 cm. 41,8 % (209 cazuri), cele din stadiul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
fost analizată relația dintre volumul tumoral, localizarea tumorală, invazia ganglionară și numărul de ganglioni invadați. Rezultatele obținute arată că volumul tumoral este în relație directă cu invazia ganglionară, cu numărul de ganglioni invadați. De remarcat și rolul localizării tumorale în raport cu invazia tumorală. Tumorile cu diametrul sub 2 cm. au reprezentat 30% (150 cazuri), cele cuprinse între 2 și 5 cm. 41,8 % (209 cazuri), cele din stadiul T3 12,4% (62 cazuri), iar cele din stadiul T4 5,6% (28 cazuri

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
tumorală. Tumorile cu diametrul sub 2 cm. au reprezentat 30% (150 cazuri), cele cuprinse între 2 și 5 cm. 41,8 % (209 cazuri), cele din stadiul T3 12,4% (62 cazuri), iar cele din stadiul T4 5,6% (28 cazuri). Invazia ganglionară a fost identificată în 66 dintre tumorile sub 2 cm. (12,12%), în 144 dintre tumorile între 2 și 5 cm. (28,89%), în 58 dintre tumorile T3 și în 21 din tumorile T4. Recurența locală este definită ca

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de excizii pentru presupuse recurențe locale. Dintre acestea, doar 24 (4,8%) au fost confirmate histologic. Aceste recurențe au fost înregistrate la 21 paciente (3 paciente au prezentat câte 2 recidive). Factorii predictivi pentru recurența locală sunt: volumul tumorii primare; invazia ganglionară; vârsta tânără; tipul histologic; aspectul microscopic al marginilor exciziei; necroza tumorală; gradul redus de diferențiere; invazia spațiului vasculo-limfatic și a trunchiurilor nervoase; componenta extensivă intraductală; reacția stromală limfatică. Diametrul tumorii inițiale a fost sub 2 cm. în 6 cazuri

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
recurențe au fost înregistrate la 21 paciente (3 paciente au prezentat câte 2 recidive). Factorii predictivi pentru recurența locală sunt: volumul tumorii primare; invazia ganglionară; vârsta tânără; tipul histologic; aspectul microscopic al marginilor exciziei; necroza tumorală; gradul redus de diferențiere; invazia spațiului vasculo-limfatic și a trunchiurilor nervoase; componenta extensivă intraductală; reacția stromală limfatică. Diametrul tumorii inițiale a fost sub 2 cm. în 6 cazuri, între 2 și 5 cm. în 14 cazuri și mai mare de 5 cm. în 1 caz

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
volumului tumorii are valoare prognostică [363]. Relația dintre volumul tumoral, starea ganglionilor și prognostic este cunoscută de mult timp, volumul tumoral fiind un factor clasic de prognostic. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari [362,363]. Dimensiunile mici ale tumorii, asociate cu absența invaziei ganglionilor axilari, reprezintă factori de prognostic foarte bun. La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea dimensiunilor tumorii determină creșterea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și prognostic este cunoscută de mult timp, volumul tumoral fiind un factor clasic de prognostic. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari [362,363]. Dimensiunile mici ale tumorii, asociate cu absența invaziei ganglionilor axilari, reprezintă factori de prognostic foarte bun. La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea dimensiunilor tumorii determină creșterea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 24% pentru tumori mai mari de 5 cm.) și scade rata supraviețuirilor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
fiind semnificativă pentru cazurile T 1 N o. În localizările în cadranele interne se pare că prognosticul este mai rezervat decât în cadranele externe pentru că pot fi afectați ganglionii lanțului mamar intern. Astfel, o parte din aceste cazuri deși sunt fără invazia ganglionilor axilari (N 0 ) ele sunt de fapt N + . Din toate aceste observații ar putea decurge necesitatea aplicării terapiei sistemice pentru toate cazurile T 1 N 0 cu localizare în cadranele interne [14,97]. Concluzii Volumul tumoral face parte din

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Furnizează relații doar despre momentul respectiv al evoluției, în care s-a precizat diagnosticul. Aprecierea clinică a dimensiunilor tumorii își justifică utilitatea pentru că aceasta are semnificație prognostică, cu toate aproximările pe care le include. Volumul tumoral prezintă relații semnificative cu: invazia ganglionară; numărul ganglionilor invadați; rata recurențelor; supraviețuirea globală; procesul de metastazare. GRADUL NUCLEAR ȘI DIFERENȚIEREA HISTOLOGICĂ Examenul histopatologic al tumorii permite precizarea tipului histologic, caracterul pur sau complex al proliferării, caracteristicile componentelor intracanaliculară sau lobulară. Obiectivele studiului sunt de a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
permite precizarea tipului histologic, caracterul pur sau complex al proliferării, caracteristicile componentelor intracanaliculară sau lobulară. Obiectivele studiului sunt de a identifica formele histologice de cancer mamar la pacientele din lotul studiat, gradul lor de diferențiere, influența asupra altor parametri tumorali (invazia ganglionară) precum și relația cu alți markeri tumorali luați în studiu (ER, PR, c-erbB 2, p53). Material și metodă Lotul studiat a cuprins cele 500 de paciente, care au fost analizate privind alți parametri tumorali, la capitolele anterioare. Examinarea histologică

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
din ce în ce mai rar pentru precizarea diagnosticului și mai frecvent pentru stabilirea marginilor de siguranță în cadrul tratamentului conservator), examenul histologic rutinier și examenul prin secțiuni seriate). Rezultate Carcinomul ductal in situ este caracterizat prin proliferare tumorală malignă limitată la lumenul ductal, fără invazie periductală. A fost diagnosticat în 38 de cazuri (7,6%). Tipurile histologice întâlnite sunt următoarele: masivă (cazuri), tip comedo (cazuri), papilară (cazuri) și cribriformă (cazuri), comedo-carcinomul fiind forma cea mai malignă. Carcinomul lobular in situ afectează canaliculele intralobulare, acestea prezentând

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
în cadrul căruia se asociază plaje glanduliforme cu travee și masive (cel mai numeros grup, reprezentând aproape 2/3 din cazuri) ; aspecte atipice, constituite din masive, travee sau elemente izolate, fără structuri glanduliforme. Referitor la relația dintre carcinomul ductal invaziv și invazia ganglionară am constatat o corelare semnificativă statistic, confirmând caracterul agresiv al acestui tip histologic. Caracterul agresiv al acestui tip histologic este ilustrat și de rezultatele furnizate de determinarea altor tipuri markei tumorali (ER, PR,c-erbB-2,p53). Celule tumorale dispuse pe

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
la 5 ani de 60% [363]. Examenul histopatologic al tumorii permite precizarea tipului histologic, caracterul pur sau complex al proliferării, caracteristicile componentelor intracanaliculară sau lobulară. Carcinomul ductal in situ este caracterizat prin proliferare tumorală malignă limitată la lumenul ductal, fără invazie periductală, cu mai multe tipuri histologice: masivă, tip comedo, papilară și cribriformă, comedo-carcinomul fiind forma cea mai malignă. Prognosticul este bun, având în vedere caracterul strict localizat al leziunii. Expresia PR în diferite tipuri histologice de cancer mamar Carcinomul lobular

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
mase în care predomină creșteri de tip frondos. Frecvent apar scurgeri mamelonare. Metastazele ganglionare sunt relativ puțin frecevente. Carcinomul lobular infiltrativ reprezintă 14% din carcinoamele invazive [414]. Leziunea este insuficient delimitată, cu tendință la multifocalitate și bilateralitate, fără calcificări. Frecvența invaziei ganglionare este de 32%. Histologic se asociază componente ale altor tipuri (tubular, solid, trabecular, alveolar). În formele mixte, incidența bilateralității este mai mare. Prognosticul este influențat când tumora secundară nu este sincronă. Metastazarea apare frecvent în: SNC, intestin, stomac, uter

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
o referire la diferențiere. Cele două gradări, nucleară și histologică, coincid în multe dar nu în toate cazurile de carcinom ductal invaziv. Cele două criterii sunt factori predictivi de mare valoare în contextul clasificării stadiale, mai ales în cazurile fără invazie ganglionară. Rata supraviețuirilor scade proporțional cu creșterea gradului histologic [296]. Există o legătură strânsă între gradul histologic și receptorii hormonali în sensul că cu cât acest grad este mai mare cu atât numărul receptorilor este mai redus. Aceste două criterii

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Acești indici prognostici se dovedesc a fi utili atunci când nu dispunem de alte metode de apreciere a factorilor de prognostic și a celor predictivi. Încadrarea pentru o anumită formă de terapie este mai puțin precisă. De exemplu, un caz fără invazie ganglionară, pentru a fi considerat că beneficiază de CHT, trebuie să fie cu T de 10 cm. Și cu G2 sau T de 5 cm. Și G3. Capitolul 5 IMUNOHISTOCHIMIE Studiile histologice clasice nu pot furniza detalii asupra localizării tisulare

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
semnificativă statistic (p<0,05), reprezintă un aspect ce sugerează relația dintre supraexpresia HER2/neu și prezența metastazelor ganglionare. Prin urmare, este susținută ideea că amplificarea acestei oncogene este asociată unui fenotip tumoral puțin diferențiat, agresiv, cu risc crescut de invazie și de metastazare. Numărul de ganglioni invadați a fost mai mare la cazurile cu supraexpresia c-erbB-2 decât la cele cu teste imunohistochimice negative. Acestea din urmă au fost ER+ și PgR+ mai frecvent decât cazurile cu expresia c-erbB-2. Tipul histologic

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
și supraexpresia proteinei p185 caracterizează fenotipul tumoral mai puțin diferențiat. Prin urmare, acest marker este asociat cu tumori mai agresive, cu un comportament greu de controlat, putând fi considerat un factor de prognostic rezervat, asociat cu un risc cresut de invazie și de metastazare. Un alt aspect relevat de acest studiu este corelația invers proporțională dintre amplificarea oncogenei și expresia receptorilor hormonali. Toate tumorile ERși toate cele PRexprimă c-erbB-2. Această relație invers proporțională cu receptorii hormonali susține faptul că HER2/neu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
c-erbB-2. Această relație invers proporțională cu receptorii hormonali susține faptul că HER2/neu este un marker care reflectă o diferențiere celulară redusă, un fenotip tumoral agresiv, cu sensibilitate redusă la mecanismele de control celular. Aspectele menționate determină o capacitate de invazie și de metastazare crescută, creșterea rezistenței la chimioterapie sau hormonoterapie. Cunoașterea status-ului c-erbB-2 poate fi utilă în stabilirea terapiei deoarece există evidențe clare că tumorile c-erbB 2 pozitive prezintă un răspuns scăzut la terapia hormonală [470,473]. Discuții

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
face parte din fenomenele care apar precoce în perioada transformării maligne, ca și amplificarea oncogenelor [239]. Studiul demostrează o corelație semnificativă între amplificarea c-erbB 2 și prezența metastazelor ganglionare, sugerând o posibilă implicare a proteinei p185 în procesul de invazie și în cel de metastazare. Procesul de metastazare este foarte complex, având la bază interacțiuni între celulele tumorale (cu fenotip metastazant) și gazdă. Fenotipul metastazant este caracterizat printr-o motilitate crescută, posibilitatea de a degrada membrana bazală, de a invada

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
unui set numeros de markeri. În practică, sunt identificați și evaluați doar o parte din ei, motiv pentru care au fost clasificați în două mari categorii: A. Markeri tumorali convenționali sau clasici (evaluați curent) volumul tumoral numărul ganglionilor axilari pozitivi invazia limfatică și vasculară tipul histologic al tumorii grading-ul histologic grading-ul nuclear receptorii steroizilor sexuali (estrogen și progesteron) ploidia (ADN histograma) indicii proliferării (fracția fazei S, indexul mitotic) B. Markeri noi de malignitate (inconstant evaluați) indicii proliferativi (Ki67) PCNA / cicline timidilat

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
indexul mitotic) B. Markeri noi de malignitate (inconstant evaluați) indicii proliferativi (Ki67) PCNA / cicline timidilat sintetaza MIB I topoizomeraza II Histona H3 TGF (a,b) EGF IGF și receptorii lor produșii oncogenelor (c-erbB2, c-myc, p53, int 2) markeri legați de invazie (catepsina D) receptorul pentru laminină stromelizina 3 uPA / PA-1 angiogeneza și factorii angiogenezei (pS2) NM23 proteinele de șoc termic MDR1 VOLUMUL TUMORAL Datele furnizate de examenul histopatologic au o mare utilitate, ele fiind încadrate în grupul markerilor prognostici ai cancerului

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
prognostici ai cancerului mamar. Dimensiunea tumorii primare apare, în general, ca element prognostic important deși, date mai recente, indică rolul mai important al status-ului ganglionilor axilari. În general, tumorile de dimensiuni mari (> 5 cm.) sunt mai frecvent asociate cu invazia ganglionilor axilari . La pacientele fără adenopatie axilară, creșterea volumului tumoral duce la mărirea procentajului recurențelor (11% pentru tumori mai mici de 2 cm. , 24% pentru tumori mai mari de 5 cm.) și la scăderea ratei supraviețuirilor (la 7 ani 81

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]