5,860 matches
-
revoltei populare, stradală, dar consideră că ea a fost uzurpată de un puci de factură comunistă, desfășurat aproape în paralel: „Este România unei revolte pure, pe care un grup de operatori cinici, școliți întru metode bolșevice de control mental, au izbutit pentru un timp să o domine” (astfel sintetizează Vladimir Tismăneanu, în prefața sa, cartea lui Andrei Codrescu). Dacă ziariștii francezi au făcut un coup de foudre pentru revoluția română, hiperbolizând-o inițial și lăsându-se o vreme păcăliți, ziariștii anglo-saxoni
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lideri ai României nu ar fi fost pro-moscoviți. URSS a simpatizat, evident, cu schimbările politice, în latura lor anticeaușistă, întrucât Moscova fusese informată dinainte despre lovitura de stat din România. Dacă răsturnarea de la putere a lui Ceaușescu nu ar fi izbutit, Gorbaciov nu ar fi intervenit direct cu trupe rusești, ci ar fi mizat pe trupele maghiare masate la granița cu România (pp. 196, 197, 198). Demonstrația și conceptele lui Anneli Ute Gabanyi atrag atenția în mod aparte, autoarea fiind aproape
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost o „emanație” a revoluției, susțin autorii (dar nu neapărat incriminatoriu); a fost o grupare a unor politicieni care se cunoșteau, cu toții având trecut comunist, care au intuit vidul de putere de după fuga lui Ceaușescu și au ocupat locul vacant, izbutind să marginalizeze celelalte guverne improvizate în fostul sediu al Comitetului Central. Toate aceste guverne improvizate au fost alcătuite, de altfel, ca și Frontul Salvării Naționale, dintr-un mozaic de membri ai fostei nomenclaturi, disidenți, lideri militari, revoluționari, poate chiar și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
al M.A.E. și, în fine, ambasadorul României la Haga. Plecarea dânsului, la cerere, din M.A.E, în anul 1996, la Consiliul Legislativ, a lăsat un mare gol pe care noi "epigonii", deși ne-am străduit, nu am izbutit să îl umplem. Era greu să ajungi din urmă un om atât de sârguincios, corect, demn, neînclinat la compromisuri când era vorba de țară și interesele ei. Ca diplomat, beneficiind de o pregătire juridică de excepție, domnului Anghel nu i-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în discuție criteriile clasice de descriere a realităților fizice. La începutul secolului XX, fizicienii trec printr-o adevărată criză iconoclastă, care le interzice vehicularea lipsită de nuanțe a unor concepte mecanice precum determinismul, separabilitatea între observator și sistemul observat etc. Izbutind să zdruncine modelul newtonian de raționalitate, fizica cuantică delegitima, în fapt, proiectul epistemologic general al Iluminismului. Succesul empiric (în sensul testabilității și al puterii de predicție) al mecanicii cuantice i-a obligat pe fizicieni, pe lângă contestarea principiului cartezian al evidenței
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
notează el, „inversă aceleia de care mă temeam la Început, adică pornind de la gîndire la cuvînt”. Altfel spus, fascinația „artei combinatorii” („să le alătur [este vorba de elementele date de lumea din afară - n.n.], să le combin - matematicește? - Între ele, izbutind uneori o asociere nouă”) Îi apare nu mai puțin primejdioasă decît conceptualizarea limbajului, - Însă tot În perspectiva convenționalizării inevitabile. Căci urmează, imediat după aceste Întrebări, propoziția: „Afirm că mă dezbar de formulă, și această afirmare devine o formulă”... Ambele amenințări
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
lăsați în orfelinat, deși aveau un nivel intelectual normal la început, au devenit mai târziu inadaptați social, cu un nivel educativ foarte scăzut, cu o profesie necalificată (trei dintre ei spală vase), necăsătoriți și cu salarii modeste; unul singur a izbutit să aibă o situație mai bună (a ajuns tipograf). Prin urmare condițiile de educație determină în mod definitiv statutul intelectual și social al individului... Concluzie Influența mediului (sau a anturajului) asupra inteligenței este foarte variată. Există factori biologici, cum ar
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de disperare și, În genere, mîhnirea lui de a scrie Într-o limbă neformată și de a se manifesta Într-o literatură fără capodopere este contrazisă de versurile iritant de bine ticluite: „La toate-ai fost norocit: nu crez c-atît izbuteai, D-ai fi avut să formezi limba În care scriai; Dar veacul te-a ajutat: În vremea cînd te-ai născut, Stilul era curățit și drumul era făcut. Altfel e-n țară la noi: noi trebuie să formăm, Să dăm
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o slabă scuză. Nu-i trebuie prea mult lui Alecsandri pentru a și-o găsi. Paulina și toți ceilalți i-o pregătesc cu fidelitate. Ca să scape, așadar, de grozăviile iernii („am vrut să scap de plictiselile iernii, și, pentru a izbuti, m-am apucat de o mare dramă istorică În versuri” - mărturisește poetul la 5 februarie 1879 prietenei Lucia Duca), Alecsandri face literatură. Scrisul merge ușor. Întrebarea dacă va izbuti sau nu, din scrisoarea citată, este pur retorică. Va izbuti, În
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
iernii („am vrut să scap de plictiselile iernii, și, pentru a izbuti, m-am apucat de o mare dramă istorică În versuri” - mărturisește poetul la 5 februarie 1879 prietenei Lucia Duca), Alecsandri face literatură. Scrisul merge ușor. Întrebarea dacă va izbuti sau nu, din scrisoarea citată, este pur retorică. Va izbuti, În mod sigur, muza este disciplinată, spațiul (căminul) este favorabil. Alecsandri vorbește (Într-o scrisoare din 1881 către Bonifaciu Florescu) de o „sfîntă lene” și este cazul să-l credem
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a izbuti, m-am apucat de o mare dramă istorică În versuri” - mărturisește poetul la 5 februarie 1879 prietenei Lucia Duca), Alecsandri face literatură. Scrisul merge ușor. Întrebarea dacă va izbuti sau nu, din scrisoarea citată, este pur retorică. Va izbuti, În mod sigur, muza este disciplinată, spațiul (căminul) este favorabil. Alecsandri vorbește (Într-o scrisoare din 1881 către Bonifaciu Florescu) de o „sfîntă lene” și este cazul să-l credem. Deși scrie ușor, poetul nu se Întrece cu firea. Îi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a compus și atunci când, având posibilitatea să le aștearnă pe hârtie, acestea i-au fost distruse, dar le-a compus din nou din minte. Intrigile, interogatoriile Sfintei Inchiziții, torturile, umilințele, cei douăzeci și șapte de ani de pușcărie n-au izbutit să-i anihileze temperamentul prometeic, și nici să-i sufoce talentul de nestăpânit. Figura lui Campanella e una complicată și compozită, nu are o linie de dezvoltare uniformă; nu este lipsită de contradicții, extravaganțe, obsesii, în pofida profunzimii gândirii sale. Dante
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
era aridă și cenușie, soarele se amuza crăpând costișele și văile, în vreme ce pământul scrâșnea din dinți...Golful se ivi în toată splendoarea sa: un amplu semicerc înțesat de ferestre semănând cu niște guri înfometate și agitate. Prin intermediul lui Campanella Maffia izbutește să ne ofere fresca unei epoci, a unei condiții umane, sociale și spirituale pe care aroganța cuceritorilor și supușenia celor învinși au sufocat-o, el ne poartă în miezul filosofiei și istoriei lui Campanella cu ușurință, știind să expună pe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui Antonio Iacopetta. Petru informații biobibliografice mai cuprinzătoare a se consulta site-ul www.dantemaffìa.it. Romanul lui Tommaso Campanella I Fra' Tommaso 1 intră, apoi făcu o plecăciune. Durerea de cap îi bubuia în tâmple încă de cu seara. Izbutise să doarmă doar câteva minute și se sculase cu un sentiment de greață ce nu-i dădea pace, moleșindu-l. Și-ar fi dorit să renunțe la vizita aceea: nu avea chef să vorbească și nici să asculte pe cineva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în cartea mea am impus vreo limită morală? Rațiunea de stat nu trebuie să fie un instrument orb. Ești un om dificil, fra' Tommaso, dar în același timp știi să te adresezi inimii și minții, cum rar i-a mai izbutit cuiva. Spune-mi, e-adevărat că ai suferit mult în copilărie? Știi că am fost înștiințat și prevenit să mă feresc de degetul tău mic în care s-ar fi cuibărit un diavol? Ludovic râse spunând aceste din urmă vorbe
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
un ton solemn și amenințător, fără putință de apel. Acesta era preotul Costantino, înalt, usacățiv, cu barba sârmoasă, ce tăvălea cuvintele ca și cum le-ar stoarce pentru a le usca. Giandomenico asculta cu capul plecat; iar dacă în pauze pe furiș izbutea să ridice privirea din pământ, simțea imboldul să se agațe de barba călugărului și să strige. Dar niciunul dintre colegi n-ar fi fost de partea lui, niciunul nu s-ar fi raliat la acea farsă și la scandalul stârnit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-i asta necontenit, dar, ca și cum ar fi prevăzut soarta fiului, avea mereu glasul învăluit într-o durere nemărginită, copilul simțindu-i chinul necontenit: Nu vreau să dai cu ciocanul toată ziua, aplecat peste bancul de cizmar, ca taică-tău. Vom izbuti, numai ce o să mai crești oleacă, să cumpărăm un catâr ca să poți să muncești cărând poveri dintr-un sat în altul; o să cunoști multă lume și arendașii din tot ținutul o să te prețuiască și o să țină la tine. Sau, cu ajutorul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
preot niciodată, dar de multe ori se văzuse călare pe catâr în drum spre malul mării sau spre Serre sau Locri. Atunci când împreună cu taică-său se duseseră la Târgul de la Soverato și închiriaseră o cameră într-un han, el nu izbutise să doarmă; de jos se-auzeau sunete de armonică și glasul unui străin care cânta. Ar fi vrut să coboare pe furiș în cârciumă și să-l privească în ochi pe muzicant: presimțea în acele note și în acele cuvinte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Terentio creștea (o clipă îi trecu și lui prin cap că e vorba de lucrarea diavolului). Îi punea din nou întrebările, își punea degetele în urechi ca să și le destupe, și-l întrebă iar: Dar cum ai putut, cum ai izbutit? Giandomenico ridica din umeri, spunând doar atât: Stăruise în acel joc fiindcă simțea în vocea învățătorului focul lui Dumnezeu ce-l împresura 10. Agazio Solea vorbise cu părintele Costantino despre acest tânăr, spunându-i cum reușise să învețe de unul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
muncească, se făcea liniște în jur și Tommaso înfigea tăișul lucios în inima pământului neștiutor de ce-i în inima lui. Apoi tăia lemne, lovind strașnic cu toporul: din trei lovituri ar fi fost în stare să doboare un stejar. Nu izbutea să-și explice de unde-i venea stăruitoarea dorință de a da foc bibliotecii mânăstirii: ajunsese chiar să îmbibe câteva cârpe în chiupuri de ulei, dar ceva îl oprise: un impuls contradictoriu îl împiedicase să-și ducă la bun sfârșit gestul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
atât. Atunci care-i explicația? Dar nu-ți dai seama, natura e guvernată de providența divină. Dumnezeu este cel ce guvernează fără să se amestece în lucrurile pe care le oblăduiește. Drepturile naturii trebuie considerate drepturi ale lui Dumnezeu. Nu izbutesc să pricep ce spui,Tommaso, ca și cum ai da peste cap orice logică, ca și cum ai lua în derâdere totul. Aproape întotdeauna, în cel mai bun caz, i se răspundea în acest fel, așa că se încăpățână să-și explice mai clar convingerile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
era văzut cu De rerum natura în mână, se făcea gol în jurul lui ca în jurul unui ciumat, cu spaima întipărită pe față, cu teama de a se compromite; acum Biserica însăși îl copleșea cu onoare pe filosoful din Cosenza. Nu izbutea să priceapă și pace; nu era vorba pur și simplu de o contradicție, căci veniseră la el stareți și confrați spre a-i reproșa că era un eretic precum Telesio, iar acum se plecau în fața aceluiași Telesio.Trimiseseră delegații, trebuia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ciucurii de mătase sau își ștergeau o lacrimă suspinând. Când a venit rândul lui Tommaso, a fost un moment de descumpănire și un murmur se răspândi crescând și devenind surprindere, zăpăceală, indignare. În ultimele rânduri și în afara Catedralei, lumea nu izbutea să se dumirească despre ce-ar fi putut fi vorba, dar Trimisul pontifical și Arhiepiscopul văzuseră bine, la fel de bine ca și Starețul Dominicanilor: acel tânăr confrate, acel Tommaso Campanella, cutezase să întrerupă ritualul de omagiere funebră și lipise de draperia
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu zi și cu ideile ce străbătuseră veacurile privind subiectele teologiei și magiei, ale fizicii și ale esteticii. Nu voia să stea să privească lumea rostogolindu-se în mocirlă în timp ce imbecililor li se îngăduia să fie la cârma înfăptuirilor omenești. Izbuti să sară peste zidul incintei într-o noapte când vântul urla ca o jivină dezlănțuită iar sciatica și reumatismele îl supărau mai mult ca de obicei. Scrâșnind din dinți își porunci lui însuși să fie mai presus decât acel sfâșietor
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dormit. Nu mai e mult până să revenim la vremurile primitive, când omul își disputa cu caprele firul de iarbă. Tu ai stat de vorbă cu ei, fra' Tommaso, poți să ne spui ce gânduri au oamenii ăștia? I Mai izbutesc ei să deosebească binele de rău? Mario del Tufo fusese cel care pusese întrebarea, iar Tommaso a fost bucuros căci îi îngăduia să revină asupra unor idei răsărite în cugetul lui atunci când, stând de vorbă cu acei bieți oameni, le
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]