28,495 matches
-
că interesul autoarei în invocarea excepției de neconstituționalitate nu mai subzistă, astfel că motivele de neconstituționalitate nu pot fi reținute, întrucât relevă o situație ipotetică, care nu are legătură cu soluționarea cauzei concrete deduse judecății. ... 21. Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare
DECIZIA nr. 499 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265635]
-
trimitere în încheierea de sesizare sunt, în egală măsură, reflectate și în practica judiciară a instanțelor de judecată care au pronunțat hotărâri definitive conținând ambele soluții, împrejurare ce justifică intervenția instanței supreme pentru a preîntâmpina extinderea ori generalizarea divergenței de jurisprudență. ... 53. Și condiția noutății este îndeplinită, chestiunea de drept a cărei lămurire se cere fiind determinată de dificultățile de interpretare a unor norme relativ recent intrate în vigoare, respectiv cele introduse prin Legea nr. 130/2020 pentru completarea art. 5 din
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
divergente ale instanțelor de judecată fiind pronunțate în cursul ultimilor doi ani (2021-2022). ... 54. De asemenea, se verifică și cea din urmă condiție de admisibilitate a sesizării, Înalta Curte de Casație și Justiție nestatuând asupra chestiunii de drept sesizate în jurisprudența sa nici ca instanță de recurs, date fiind regulile procedurale de judecată a unor astfel de cauze descrise în cuprinsul art. 13 din decretul-lege, dar nici ca autoritate jurisdicțională cu atribuții de unificare jurisprudențială, pe calea recursului în interesul legii
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
care își desfășoară efectiv activitatea judecătorul sau procurorul cercetat, nu la gradul profesional superior al acestuia. În susținerea acestei orientări a făcut trimitere la interpretarea gramaticală a sintagmei în discuție și a prepoziției din sintagmă, la evoluția legislativă constantă, la jurisprudența majoritară a instanțelor ordinare și la considerentele deciziilor Curții Constituționale a României. Cu privire la interpretarea gramaticală a dispozițiilor legale ce fac obiectul sesizării, reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că folosirea prepoziției
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
procedură penală, recursul în interesul legii, formulat de titularul îndrituit, învestește Înalta Curte de Casație și Justiție asupra unei chestiuni de drept soluționate diferit de instanțele judecătorești. Cererea trebuie să cuprindă soluțiile diferite date problemei de drept și argumentele acestora, jurisprudența Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Europene a Drepturilor Omului sau, după caz, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, opiniile relevante exprimate în domeniu, precum și soluția ce se propune a fi pronunțată în
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
de Apel Iași) se consideră că în aceste cauze competența se stabilește prin raportare la instanța/parchetul la care magistratul își desfășoară efectiv activitatea, fără a mai analiza chestiunea ce vizează gradul profesional superior al magistratului. Rezultă, așadar, că divergența de jurisprudență constatată rezidă în semnificația acordată de instanțe aspectului ce vizează deținerea unui grad profesional superior celui al instanței/parchetului la care magistratul își desfășoară efectiv activitatea, luarea în considerare a acestui criteriu determinând stabilirea competenței în favoarea instanței superioare. Problema de
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
deși pronunțate în legătură cu reglementarea ce vizează procedura și condițiile de promovare ale judecătorilor și procurorilor la instanțele și parchetele superioare, capătă o relevanță deosebită în problema ce formează obiectul examinării în cauză, în contextul în care divergența de jurisprudență constatată este generată tocmai de interpretarea diferită a semnificației ce poate fi atribuită gradului profesional și cum acesta influențează competența personală a instanțelor atunci când magistratul continuă să își exercite funcția la instanța ierarhic inferioară gradului său profesional. În esență
DECIZIA nr. 23 din 14 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264445]
-
vedere fondul cauzei și pretențiile deduse judecății. Însă există și posibilitatea ca judecătorul cauzei să se pronunțe pe cu totul altceva. ... 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că există jurisprudență în materie, respectiv Decizia nr. 822 din 9 decembrie 2021, prin care dispozițiile legale criticate au fost analizate prin raportare la critici similare. Mai precizează că revizuirea poate fi formulată doar împotriva hotărârilor judecătorești expres și limitativ prevăzute de lege
DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264712]
-
această ipoteză este valabilă numai în ceea ce privește căile de atac de reformare, întrucât necesită un control judiciar efectiv al hotărârii, iar nu și în ceea ce privește căile de atac de retractare, așa cum este revizuirea. ... 16. Potrivit jurisprudenței Curții, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, nedevolutivă, care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată și poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate
DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264712]
-
invocate. Așadar, prevederea criticată care vizează inadvertențele dintre obiectul procesului - stabilit în baza principiului disponibilității prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă - și ceea ce instanța a pronunțat nu încalcă dreptul de acces liber la justiție care, potrivit jurisprudenței Curții, nu presupune dreptul de acces la toate structurile judecătorești - judecătorii, tribunale, curți de apel, Înalta Curte de Casație și Justiție - și nici la toate căile de atac prevăzute de lege - apel, recurs, contestație în anulare, revizuire. Mai mult, nicio
DECIZIA nr. 412 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264712]
-
2.870D/2019 la Dosarul nr. 2.854D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 823 din 9 decembrie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 8. Prin Încheierea din 18 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 953/1/2019/a1, Înalta Curte de Casație
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
să conducă la o altă concluzie în condițiile în care un astfel de efect nu funcționează decât în ceea ce privește acele considerente care sprijină dispozitivul, iar acestea nu pot fi decât în concordanță cu dispozitivul. Instanța învederează, totodată, că jurisprudența Curții Constituționale este constantă în sensul celor arătate anterior, astfel cum rezultă, de exemplu, din Decizia nr. 524 din 5 iulie 2016 sau Decizia nr. 743 din 22 noiembrie 2018. ... 13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr.
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
alin. (2) din Codul de procedură civilă, unele hotărâri devin definitive la data pronunțării (este vorba despre hotărârile date în recurs și cele pentru care legea nu prevede posibilitatea atacării lor cu apel sau cu recurs). ... 20. În acord cu jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut că hotărârea atacată prin intermediul revizuirii - cale extraordinară de atac - nu este criticată în raport cu materialul dosarului existent la data pronunțării acelei hotărâri, ci numai pe baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanța
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
pot exercita căile de atac, în condițiile legii“, legiuitorul are prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv cu privire la condițiile de exercitare a căilor de atac. ... 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum
DECIZIA nr. 545 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264675]
-
și de a reglementa condiții stricte pentru exercitarea acesteia își găsește justificarea în caracterul extraordinar al căii de atac, în faptul că vizează hotărâri judecătorești definitive, ce trebuie să se bucure de autoritate de lucru judecat. În continuare, citează din jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, pornind de la caracterul contestației în anulare de cale de atac extraordinară ce poate fi exercitată în condiții procedurale stricte și ținând cont că legiuitorul, în virtutea rolului său constituțional consacrat de art. 126 alin. (2) și
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
de emitere sunt reglementate de următoarele alineate ale art. 115 din Constituție (Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 210 din 25 martie 2014). ... 13. Așa fiind, Curtea constată că, potrivit jurisprudenței sale referitoare la art. 115 alin. (4) din Constituție, Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Decizia nr. 214 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 3 iunie 2019). ... 14. Totodată, Curtea observă că, potrivit jurisprudenței sale, de exemplu, Decizia nr. 894 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 februarie 2022, paragrafele 21 și 22, interdicția reglementării de către Guvern în domeniul legii organice privește numai ordonanțele
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea Constituțională a apreciat că dispozițiile criticate sunt constituționale. ... 22. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 23. În ceea ce privește susținerea potrivit căreia nu există o corelare legislativă între dispozițiile criticate, pe de o parte, și cele
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
ce privește susținerea potrivit căreia nu există o corelare legislativă între dispozițiile criticate, pe de o parte, și cele ale art. 597 alin. (5) și (8) din Codul de procedură penală, pe de altă parte, Curtea reține că, printr-o jurisprudență constantă, a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor. Prin urmare, se susține că textul de lege criticat nu prezintă caracter de noutate și că asupra acestuia Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, făcându-se trimitere la considerentele reținute în jurisprudența instanței de contencios constituțional. Se arată că, în jurisprudența sa, Curtea a constatat că nu poate fi reținută pretinsa încălcare, prin prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005, a prevederilor art. 53 alin. (2) din Constituție, întrucât prejudiciile mari, produse
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
Prin urmare, se susține că textul de lege criticat nu prezintă caracter de noutate și că asupra acestuia Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, făcându-se trimitere la considerentele reținute în jurisprudența instanței de contencios constituțional. Se arată că, în jurisprudența sa, Curtea a constatat că nu poate fi reținută pretinsa încălcare, prin prevederile art. 11 din Legea nr. 241/2005, a prevederilor art. 53 alin. (2) din Constituție, întrucât prejudiciile mari, produse prin comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, justifică luarea unor
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
că aceasta nu poate fi reținută, întrucât, până la dovedirea vinovăției în materie penală, indisponibilizarea instituită prin sechestru nu afectează substanța dreptului de proprietate avut asupra bunurilor supuse măsurii. ... 24. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice jurisprudența anterior invocată, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art.
DECIZIA nr. 469 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264713]
-
note scrise, prin care solicită admiterea acesteia, precum și judecarea cauzei în lipsă. ... 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 366 din 30 septembrie 2003 și Decizia nr. 319 din 11 mai 2021. Se arată că în compunerea comisiei de contestații pot fi numite atât persoane care au participat la etapa anterioară a emiterii
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
de cele privind activitatea administrativ-jurisdicțională sau de judecată, spre exemplu, aspecte ce țin de imparțialitate și obiectivitate, contradictorialitate etc. Se subliniază că există căi de atac și, în final, decidentul este instanța de judecată. ... 21. Totodată, instanța face referire la jurisprudența relevantă a Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. ... 22. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
imputațiilor, a cărei hotărâre este definitivă. Totodată, împotriva acesteia se poate formula cerere de revizuire atunci când, spre exemplu, au fost descoperite fapte ori acte noi care nu au putut fi prezentate până la data soluționării cauzei. ... 29. Curtea, în jurisprudența sa, a calificat comisia de jurisdicție a imputațiilor ca fiind o jurisdicție administrativă specială ce își desfășoară activitatea după o procedură administrativ-jurisdicțională (a se vedea Decizia nr. 34 din 9 februarie 2016, precitată, paragraful 34, și mutatis mutandis Decizia nr.
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]