4,083 matches
-
jurnalismul, înainte de a decide dacă vor sau nu să-și transforme pasiunea pentru scris într-o meserie. Puteți urmări teaserul proiectului aici: https://www.youtube.com/watch?v=6WrL xKHqU 0 Un clip filmat de elevi la unul dintre atelierele de jurnalism poate fi urmărit aici: https://www.youtube.com/watch?v=G7r5iobjCUU
15 elevi din București, „Jurnaliști în curtea școlii” () [Corola-website/Science/296039_a_297368]
-
că nu știu să fac una sau alta. Aveam mereu scuza «Așa sunt eu», care mi se părea foarte credibilă și care mă limita,” scrie Bianca. Pe lângă aceste teme, a căror importanță s-a conturat în urma celor patru ateliere de jurnalism organizate în cadrul proiectului, elevii au urmărit în materialele lor subiecte ca solidaritatea, violența părinților asupra copiilor, sărăcia și consumul de droguri. Textele sunt scrise de elevi ai liceelor George Coșbuc și Mihai Viteazul din București, precum și ai școlilor 136 și
Elevii jurnaliști scriu despre problemele din jurul lor () [Corola-website/Science/296051_a_297380]
-
din cartierul Ferentari. Articolele în care sunt explorate aceste teme urmează să fie publicate pe curteașcolii.totb.ro în zilele următoare. Această publicație va rămâne deschisă pe viitor tuturor elevilor de școală generală și liceu care sunt interesați să transforme jurnalismul într-o unealtă de schimbare a realității din jur sau măcar într-un semnal de alarmă față de probleme pe care au prea rar ocazia să și le exprime deschis. Puteți trage cu ochiul la cele patru ateliere de jurnalism cu
Elevii jurnaliști scriu despre problemele din jurul lor () [Corola-website/Science/296051_a_297380]
-
transforme jurnalismul într-o unealtă de schimbare a realității din jur sau măcar într-un semnal de alarmă față de probleme pe care au prea rar ocazia să și le exprime deschis. Puteți trage cu ochiul la cele patru ateliere de jurnalism cu elevi, în acest clip: https://www.youtube.com/watch?v=MIdVKfDOxxA
Elevii jurnaliști scriu despre problemele din jurul lor () [Corola-website/Science/296051_a_297380]
-
jumătate a istoriei. Femei povestind (Curtea Veche Publishing, 2008). Coordonat de Zoltan Rostas și Teodora Eliza Văcărescu, volumul conține istorii de viață ale unor femei de vârsta a treia, din medii sociale diferite, istorii consemnate de studenții de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Comparația mi se pare interesantă mai ales la nivel afectiv: senzația indusă de unele interviuri grupate aici (unde sunt consemnate și întrebările intervievatorilor) este cea că protagonistele sunt conștiente și preocupate să expună o variantă legitimă a
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici (1) – O citire alternativă () [Corola-website/Science/295630_a_296959]
-
Pe la jumătatea acestui discurs, povestește Moore, „s‑a dezlănțuid iadul”. Întors acasă de la ceremonie, a găsit trei grămezi de bălegar înalte pînă la brîu pe aleea din fața intrării. În noaptea aceea, Moore s‑a putut convinge de felul în care jurnalismul corporatist din SUA e dispus să ne protejeze dreptul de a jigni: Treceam de pe un canal pe altul și am văzut cum specialist după specialist îmi pune la îndoială sănătatea mentală, îmi critică discursul, și repetă, în mare, cam același
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
Pentru prima dată de la înfrîngerea fascismului, niște cetățeni au fost masacrați din cauza a ceea ce au desenat, au spus și au publicat ”. The Guardian a adoptat un punct de vedere similar: „Atrocitatea de miercuri a fost (...) cel mai sîngeros atac împotriva jurnalismului occidental din vremurile noastre.” De fapt, în Europa cel puțin, cel mai sîngeros atac asupra jurnalismului din vremurile noastre a avut loc pe 23 aprilie 1999, cînd NATO a bombardat sediul Radioteleviziunii sîrbe de stat, omorînd 16 persoane. Printre victime
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
au spus și au publicat ”. The Guardian a adoptat un punct de vedere similar: „Atrocitatea de miercuri a fost (...) cel mai sîngeros atac împotriva jurnalismului occidental din vremurile noastre.” De fapt, în Europa cel puțin, cel mai sîngeros atac asupra jurnalismului din vremurile noastre a avut loc pe 23 aprilie 1999, cînd NATO a bombardat sediul Radioteleviziunii sîrbe de stat, omorînd 16 persoane. Printre victime s‑au aflat un redactor, un director de programe, un cameraman, o machieuză, trei agenți de
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
spus că nimeni nu mai crede în muzica ghettoului niciodată repetitivă și-n marionetele literaturii multilingve cărora nu le ajung dezastrele din jur deși cam astea îți arată calea în plină revelație anchetele au fost oprite de emoția victimelor de jurnalismul unor trusturi cu fabrici de conserve orbim în fața icoanelor hrănim păsările pe-o uliță a unui fost paradis învățăm să conducem mașinile la fel cu profesioniștii cîteva secunde steaua bătrînilor se află pe umerii însîngerați ai contestatarilor lumea se va
Poezii by Ioan Vieru () [Corola-website/Imaginative/9650_a_10975]
-
n. 12 ianuarie 1878, Budapesta - d. 1952), publicist și scriitor maghiar. S-a născut într-o familie înstărită de evrei. Tatăl său, Mor Neumann, a fost un medic renumit. La vârsta de 18 ani, Molnár și-a început cariera în jurnalism și studiile de drept internațional la Universitatea din Geneva. A făcut parte din colectivul redacțional al ziarului "Budapesti napló", ocazie cu care și-a schimbat numele german, pentru a putea fi perceput ca scriitor mghiar. Peste mai mulți ani, Molnár
Ferenc Molnár () [Corola-website/Science/300031_a_301360]
-
alocă foarte multe resurse departamentului online, se dubleaza numărul de web-editori și sunt numiți în poziții cheie profesioniști cu experiență în domeniul presei online. La 11 ani de la prima ediție ProSport, ziarul are aportul a peste 70 de oameni dedicați jurnalismului sportiv. Actualmente redactorul-șef este Lucian Lipovan. Ziarul a vândut în anul 2000, o medie de 79.910 exemplare pe ediție, situându-se atunci pe locul 1 între ziarele sportive, iar în anul 2009, vânzările au ajuns la 43.000
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
pe care le considera dăunătoare pentru echidistanța ziarului. Pe fondul tensiunilor iscate între conducerea editorială a cotidianului și administratorii săi, Ion Cristoiu părăsește EVZ în februarie 1997, iar locul său este luat de Cornel Nistorescu. În anii de început a jurnalismului românesc de după Revoluția din 1989 multe din știrile din "Evenimentul zilei" (chiar și cele serioase) erau de fapt inventate. Formatul ziarului de la acea vreme era tabloid cu povești despre violuri sau scandaluri în minoritățile de țigani (cazul Hădăreni). Totuși articolul
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]
-
Veenie Follett. La vârsta de 10 ani, se instalează cu familia la Londra, unde își termină studiile secundare. Apoi urmează studii de filosofie la University College. Se căsătorește, în 1985, cu Barbara. În septembrie 1970, urmează un curs intensiv de jurnalism, de trei luni, si se lansează în domeniul scrisului. Începe să lucreze ca reporter la ziarul "South Wales Echo, "din Cardiff, apoi, după nașterea fiicei lui, Marie-Claire, în 1973, devine comentator pentru "Evening News", din Londra. Nereușind să obțină titlul
Ken Follett () [Corola-website/Science/300078_a_301407]
-
Cap și Pajură" (social-politic), împreună cu Emil Hurezeanu și "CineTePrinde" (în calitate de cinefil). Declarat, pe baza sondajelor de opinie, de 4 ori consecutiv ziaristul și analistul politic nr. 1 al României, în anii 2005, 2006, 2007, 2008.. Deținător al premiului european pentru jurnalism al Fundației ZEIT-Stiftung, în valoare de 10.000 euro, în anul 2002.. Distins cu Ordine dei Giornalisti, înmânat de președintele Italiei, Carlo Azeglio Ciampi, în decembrie 2004.. În 2014, Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a hotărât
Cristian Tudor Popescu () [Corola-website/Science/300100_a_301429]
-
nume basarabene care au trecut cu succes Prutul (la vest), Irina Nechit fiind deseori foarte bine apreciată în paginile revistelor literare din România și din alte țări. Este căsătorită cu poetul și prozatorul Nicolae Popa. Este absolventă a facultății de jurnalism a USM (1984). Piesa "Maimuța în baie" de Irina Nechit a fost montată în 2007 la Teatrul Satiricus din Chișinău, regie Sandu Grecu. Piesa "Doamna-din-Satul-Florilor-ce-Mor" de Irina Nechit a fost montată în 2002 la Teatrul "Eugene Ionesco" din Chișinău, regie
Irina Nechit () [Corola-website/Science/301021_a_302350]
-
Democrați din Universitatea Cluj și președinte al Tineretului Național Țărănesc. Una dintre dimensiunile fundamentale ale activității intelectuale și politice ale lui Corneliu Coposu a fost legată de activitatea sa jurnalistică. El a fost un ziarist politic talentat; primii ani de jurnalism (1935-1940) au fost legați de cotidianul țărănist clujean "România Nouă", condus de Zaharia Boilă; după cedarea Ardealului de Nord-Vest către Ungaria horthystă, tînărul țărănist s-a refugiat la București, fiind colaborator al ziarului refugiaților transilvăneni. În 1937, în urma "procesului Skoda
Corneliu Coposu () [Corola-website/Science/299074_a_300403]
-
DuNoyer și delarivier Manley, a dispărut de pe piața prozei de ficțiune, fie ea înaltă sau joasă. Nu putea să atragă critici serioși și se pierdea dacă rămânea nediscutat. În cele din urmă, a avut nevoie de propria-i marcă de jurnalism scandalos - jurnalismul care s-a dezvoltat prin “presa galbenă”. Piața de jos a prozei de ficțiune a continuat să se concentreze pe satisfacerea imediată a unui public căruia îi plăcea să rămână în lumea ficțiunii. Piața înaltă a devenit complexă
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
delarivier Manley, a dispărut de pe piața prozei de ficțiune, fie ea înaltă sau joasă. Nu putea să atragă critici serioși și se pierdea dacă rămânea nediscutat. În cele din urmă, a avut nevoie de propria-i marcă de jurnalism scandalos - jurnalismul care s-a dezvoltat prin “presa galbenă”. Piața de jos a prozei de ficțiune a continuat să se concentreze pe satisfacerea imediată a unui public căruia îi plăcea să rămână în lumea ficțiunii. Piața înaltă a devenit complexă cu opere
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
discurs despre goulaș sau test-driving noul Fiat 500". "A fost star-ul nostru, întotdeauna gata să se apuce de ceva nou, precis cu termenele, lungimea și copiile" a scris editorul literar al lui Burgess la "Observer", Michael Ratcliffe. Selecțiuni din jurnalismul lui Burgess pot fi găsite în "Urgent Copy", "Homage to QWERT YUIOP" și "One Man's Chorus". Burgess a scris scenariile pentru"Moses Legiuitorul" (Gianfranco De Bosio 1975, cu Burt Lancaster, Anthony Quayle și Ingrid Thulin), "Isus din Nazaret" (Franco
Anthony Burgess () [Corola-website/Science/299222_a_300551]
-
Clopotul"), "Le Figaro", "Le Voltaire", "Le Sémaphore de Marseille" și "Le Bien public" ("Binele public") din Dijon. În afară de critică (literară, artistică sau dramatică), Zola publică în presă sute de povestiri precum și toate romanele sale (sub formă de roman-foileton). Practică un jurnalism polemic, în care nu ezită să-și devoaleze ura, dar și preferințele sau pozițiile sale estetice și politice. Își cântărește perfect intervențiile jurnalistice, utilizând presa ca pe un instrument de promovare a operei sale literare. Pentru primele sale lucrări, Zola
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
din Médan "Nulla dies sine linea". Viața sa respectă pentru mai mult de treizeci de ani o drămuire a timpului foarte strictă, deși forma muncii sale a variat mult de-a lungul vremii, în special în perioada în care îmbina jurnalismul cu scrierea romanelor. În general, la Médan, după o trezire la ora șapte, o gustare rapidă și o plimbare de o jumătate de ore de-a lungul Senei împreună cu câinele său Pinpin, Zola își încheagă ideile pentru prima etapă de
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
blânde dar mereu pline de un umor de gustat chiar și astăzi. După 1812 și după războiul civil, caricatura americană se debarasează de formala condescendentă față de coroana britanică și devine sagace și intolerabilă la adresa yankeilor și a rigidității conservatorismului anglican. Jurnalismul ia amploare și artiști caricaturiști precum James Akin, Elkanah Tisdale (care creează și publicația "Gerrymander") și Alexander Anderson devin exponenții de seamă ai genului caricatural. În acea perioadă, caricaturile erau tipărite cu precădere în formă de broșuri sau foi volante
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
o selecție tematică din articolele publicate în revista „22” la rubrica de „cronică literară”, ținută în perioada 11 martie 2001 - 5 mai 2004”. În 2006, îi apare, la Editura Fundației Culturale Române, București, volumul "Convorbiri la sfârșit de secol". Face jurnalism radiofonic la Radio France Internationale și Radio Europa liberă. La Radio Europa liberă a fost colaborator permanent al Biroului de la Paris, până la închiderea acestuia (1992), apoi redactor la München (1992-1995), iar după mutarea postului la Praga, a fost director adjunct
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
sănătății filozofului, din cauza exceselor "herculeene" în materie de efort dedicat pentru proiectele de studiu care-l pasionau ca și pentru scrierile pe care le producea. În imposibilitate de a începe o carieră academică din motive ideologice, Marx se orientează spre jurnalism; epoca și locul - Prusia militaristă, antiliberală și antidemocratică - nu vor fi potrivite însă nici unei cariere jurnalistice, căci după ce ajunge editorul ziarului liberal Rheinische Zeitung, cenzorul prusac îl închide. Începutul ca ziarist la jurnalul (Rheinische Zeitung) creat de un grup de
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
lui Marx un post de editor în slujba guvernului, fapt care i-ar fi asigurat, probabil, veniturile necesare pentru o viață liniștită. Își făcuse deja un nume, și pentru că era clar că în Germania vremii nu va fi tolerat un jurnalism de opoziție, Marx acceptă mai degrabă, încrezător în propriile capacități, un post în editura jurnalului germanofon de opoziție publicat în exil, anume în Franța. La Koeln îl întâlnește pentru prima dată pe Friedrich Engels, pe care îl va revedea la
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]