4,444 matches
-
metodă a fost folosită la clasa a Va, la tema Civilizația cretană, elevii având un studiat un text , pe baza ghidului prin care aveau de urmărit: Localizarea geografică a Cretei; Ocupațiile cretanilor; Clasele sociale din societatea cretană; Civilizația cretană: arhitectura - labirintul; Statul cretan; Sfârșitul civilizației cretane. O metodă deosebit de eficientă pentru etapa de evocare este cea a termenilor cheie sau a termenilor dați În avans, care are un rol important În folosirea unor cunoștințe anterioare, prin care să se constituie acele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
care nu reușește să-L simtă și să-L înțeleagă. Gândirea și cuvântul nu sunt suficiente atunci când e vorba de a-L descrie, iată motivul pentru care rugăciunea își găsește cea mai înaltă expresie într-un avânt al dragostei prin labirintul inteligenței. Cum trebuie să ne rugăm? Tehnica rugăciunii am învățat-o de la misticii creștini, începând cu Sfântul Pavel și mergând până la Sfântul Benedict, precum și de la mulțimea apostolilor necunoscuți, care de douăzeci de veacuri au inițiat popoarele Apusului în tainele trăirii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
lucrare sunt imersați întrun tip de tragedie pe care o transgresează tocmai prin umor. Sunt și jocuri care nu au printre ingrediente umorul. Jocul introspecției este unul necesar pentru ființa umană evoluată. Scriitorul oferă posibile fire ale Ariadnei în parcurgerea labirintului interior. Să rămâi blocat în contemplarea psihismului ar fi un accident nefericit, trebuie să faci nenumărate dar rapide și eficiente scufundări pentru a explora ținuturile subacvatice ale conștiinței și a ieși de acolo cu resurse prețioase. Potențialul e în noi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
grupului. Cârnați și pâine neagră, ce trufandale! Dar ce lipsa de inspirație! Orbii de afară și-au dezvoltat mirosul, detectează cu precizie pe cel de mâncare iar cârnații sunt atât de ispititori olfactiv! Traversează cu greu, aproape de disperarea rătăcirii un labirint de străzi (grupul și-l lăsase într-un anumit punct al orașului pe care nu-l mai regăsea). Pentru prima dată plânge. Un câine, devenit câinele lacrimilor, o consolează și o însoțește. Întâmplarea face ca ochii săi care văd să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
pharmakon. Tot răul se drenează prin conducta largă a râsului. România se târăște spre libertate, trasă de picioarele tremurânde ale generației care a ieșit din comunism în timp ce a ieșit și din copilărie. Libertatea pare că s-ar întrevedea la capătul labirintului, dar labirintul este înțesat de monștrii locali. Dan Lungu are prezența de spirit de a-i configura pe acești monștri care poartă nume de: corupție, intoleranță, neîncredere în celălalt, inadaptare, lingușire a celui puternic, minciună. Îi regăsim și în cealaltă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
răul se drenează prin conducta largă a râsului. România se târăște spre libertate, trasă de picioarele tremurânde ale generației care a ieșit din comunism în timp ce a ieșit și din copilărie. Libertatea pare că s-ar întrevedea la capătul labirintului, dar labirintul este înțesat de monștrii locali. Dan Lungu are prezența de spirit de a-i configura pe acești monștri care poartă nume de: corupție, intoleranță, neîncredere în celălalt, inadaptare, lingușire a celui puternic, minciună. Îi regăsim și în cealaltă societate, societatea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să dea sens, să resacralizeze, să descopere sensul/sacrul sub camuflaj) pornește, înainte de toate, de la o intenționalitate mărturisită de către Eliade, cu privire la ceea ce literatura de specialitate numește "desemnare rigidă" și "desemnarea contingentă". Referitor la prima sintagmă, există mărturisirea autorului din Încercarea labirintului, despre numele bătrânului Fărâmă (Pe strada Mântuleasa), în ce privește cea de a doua, scrisoarea din 11 ianuarie 1972 adresată lui Mac Linscott Ricketts, unde Eliade îi explică semantismul unui designator din piesa Columna nesfârșită (tradusă de Ricketts), relevându-i rolul în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a discursului narativ"15. Toponimul Cernavodă din Podul este citit în limbaj indirect, iar numele "fanic" al lui Adrian din nuvela În curte la Dionis este interpretat ca anagramă și sugerează "sufletul prins în capcana labirintică a Samsarei", ieșirea din labirint fiind posibilă prin uniunea mistică realizată în final. Ștefan Borbély avertizează asupra caracterului neîntâmplător al numirii personajelor: recurența numelui zeului grec Pan din numele eroilor eliadești (Pantazi, Pandele, Pantelimon), a numelui Andrei ("se cuvine să dea de gândit"), semnificația provenienței
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fictiv, camuflând sursa și caracterul internațional al operației. Dacă este așa, au reușit, căci am pierdut trei luni..."), nu toate numele spun ceva; un astfel de procedeu ar fi fost ieftin și previzibil. Ștefan Borbély26 echivala copacul narativ cu un labirint înșelător: unele ramuri duc la miez, la linia principală a semnificațiilor, servesc decriptării și transmiterii mesajului, altele transmit sensuri marginale, centrifuge, menite să întrețină misterul; doar inițiații pot recunoaște ramurile esențiale de cele ispititoare, dar neimportante. Aceasta este explicația pentru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
adevărul de minciună, nici stânga de dreapta", specific pentru o parte a prozei lui Eliade ține de o anumită pedagogie a autorului, de a nu-i da cititorului o "poveste" "cu desăvârșire transparentă"27. În această pedagogie și plăcere a labirintului, în această "încercare inițiatică", trebuie decelate nume care contează în economia lucrării, unele reliefat ilustrative. Obsesia lui Eliade de a nu da cititorului o povestire cu desăvârșire transparentă sporește în proza din urmă; acesta este și motivul pentru care numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
asemenea, prin magia numelui, frații, Stoian și Stoiana, participă "la statornicia absolută, la tot ceea ce stă în această lume de alunecări și căderi, la realitatea ultimă"19). Interesant este și faptul că, în interviul acordat lui Claude- Henri Rocquet, Încercarea labirintului, Eliade însuși își explică numele, ca provenind de la mir (rădăcină slavă care înseamnă pace) și helios: "Cuvântul Eliade este de origine greacă și fară îndoială te face să te gândești la Helios . La început se scria Heliade. Un joc între
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în cazul căruia există o intenționalitate recunoscută de Eliade este numele învățătorului Fărâmă (Pe Strada Mântuleasa) tradus de Eliade prin "miez", "fragment", aluzie a aparentei lui fragilități. Or tocmai el va supraviețui, pe când cei puternici vor cădea"23. În Încercarea labirintului, Eliade decriptează personajul ca întruchipare a memoriei, "puer-senex: copil și bătrân în același timp. Puer-senex și Puer-aeternus: veșnic renăscând, veșnicul renăscut"24. Însă chiar în lipsa unei intenționalități, există o motivație în alegerea numelor proprii din textul literar, care se produce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
parte, omul de știință, pe de altă parte, scriitorul. Dar ambii se întâlnesc pe tărâmul mitului... - Întocmai. Interesul pentru mitologii și pentru structura miturilor este totodată dorința de a descifra mesajul acestei vieți nocturne, a creativității nocturne. (Mircea Eliade, Încercarea labirintului) "[...] pentru a putea judeca ceea ce am scris, cărțile mele trebuiesc judecate în totalitatea lor. Dacă ele au vreo valoare, vreo semnificație, atunci, acestea apar numai în totalitatea lor (...) sensul vieții mele nu va fi deslușit decât pornind de la ansamblu". (Mircea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
putea judeca ceea ce am scris, cărțile mele trebuiesc judecate în totalitatea lor. Dacă ele au vreo valoare, vreo semnificație, atunci, acestea apar numai în totalitatea lor (...) sensul vieții mele nu va fi deslușit decât pornind de la ansamblu". (Mircea Eliade, Încercarea labirintului) În discursul rostit în Aula Academiei din Bruxelles, la 18 februarie 1977, Eliade se includea unei tradiții culturale care "nu acceptă incompatibilitatea între investigarea științifică și activitatea literară". Exemplificând cu mari savanți români - Cantemir, Hasdeu, Iorga, Pârvan - care au fost
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în joc. Îndată ce "fac literatură" regăsesc un alt univers; îl numesc oniric pentru că are o altă structură temporală și, mai ales, pentru că raporturile mele cu personajele sunt de natură imaginară, nu critică" (mărturisirea există, aproape în aceeași formă, în Încercarea labirintului 20, precum și într-un interviu dat în Express, din 25 august 1979, unde adăuga celor afirmate deja: "Imaginația științifică nu e prea departe de cea artistică. Aproape toate lucrările mele științifice au drept subiect visuri adevărate ale omenirii. Pentru mine
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
istorie"93), a fost găsit de către istoricul religiilor în opera lui Eugenio d'Ors, și apoi, la sfârșitul anilor 1930, la Coomaraswamy, având sensul neoplatonician de "model exemplar" cu referire la actele și creațiile primordiale din mituri 94. În Încercarea labirintului, Eliade mărturisește "greșeala" de a fi dat cărții sale Mitul eternei reîntoarceri, subtitlul Arhetipuri și repetare, riscând să creeze confuzie cu terminologia lui Jung pentru care arhetipurile reprezentau structuri ale inconștientului colectiv. (În scrisoarea din 3 mai 1977 adresată lui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
se oprește la Eleusis ("episodul cel mai emoționant al mitologiei creștine a lui Demeter" cum îl numește Eliade în Istoria credințelor 313), cu mașina din romanul Noaptea de Sânziene, cu trenul din Podul 314, și care-l poartă dintr-un labirint (bordeiul) într-altul (București). Toponimele aparțin atât Realului, cât și Realului modificat. Un prim toponim, Strada Preoteselor unde locuiesc Otilia Pandele, eleva lui Gavrilescu și mătușa ei, doamna Voitinovici, este locul de unde vine abulicul profesor înainte de a ajunge la țigănci
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nemilostivirii etc.) pe care sufletul încearcă să le răscumpere. Transcenderea hotarelor acestei lumi cu suma de cinci lei este refuzată de către taxatorul care cere dublarea sumei. Locul inițierii lui Gavrilescu, la țigănci este un topos labirintic 316, în care, spre deosebire de labirinturile clasice unde accesul este permis o singură dată, Gavrilescu pătrunde de două ori, ceea ce îl situează în ambele posturi pe care le presupune fantasticul eliadesc: atât cel de tip call, în care eroul este atras, condus spre o experiență extraordinară
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
miraculoase, ce implică, printre altele, pătrunderea eroului în lumea cealaltă, în romanele Graalului 318; este cazul celei de a doua intrări, când Gavrilescu, străin de Bucureștiul în care nu se mai regăsește temporal, caută răspuns la "dezordinea" istorică). În fapt, labirinturile prin care rătăcește Gavrilescu sunt create de propria frică, atât cel din planul real, pe care și-l construiește prin renunțarea la Hildegard și la vocația de artist, devenind un bovaric profesor de pian, cât și labirintul din bordeiul țigăncilor
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
istorică). În fapt, labirinturile prin care rătăcește Gavrilescu sunt create de propria frică, atât cel din planul real, pe care și-l construiește prin renunțarea la Hildegard și la vocația de artist, devenind un bovaric profesor de pian, cât și labirintul din bordeiul țigăncilor, creat prin neghicirea țigăncii (proba ghicirii fetei sau "a ordaliei ratate" o găsim și în Ghicitor în pietre). Abandonarea iubirii vieții sale, Hildegard, pentru comuna Elsa, marchează căderea, intrarea într-o existență fragmentată, labirintică din care va
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
neghicirea țigăncii (proba ghicirii fetei sau "a ordaliei ratate" o găsim și în Ghicitor în pietre). Abandonarea iubirii vieții sale, Hildegard, pentru comuna Elsa, marchează căderea, intrarea într-o existență fragmentată, labirintică din care va ieși intrând într-un alt labirint. Această a doua experiență labirintică este, după cum o dovedește jocul pronumelor personale de masculin și feminin (o "ezitare de limbaj") din dialogul lui Gavrilescu cu "vecinul" din tramvai, una de "regresie hermafrodită, înspre androginia esențială a nașterii și a morții
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
operei. Întâmplarea care are loc în prezentul profan este de fapt o evocare periodică a întâmplării primordiale, sacre, a evenimentului mitic, după cum se arată în Sacrul și profanul 342. Relaționând cei doi termeni - întâmplarea și narațiunea, Eliade spune în Încercarea labirintului: "Eu cred că interesul nostru pentru narațiune face parte din modul nostru de a fi în lume. Ea răspunde nevoii noastre de a auzi ceea ce s-a întâmplat, ceea ce pot ei să facă... suntem ființe umane formate din întâmplări"343
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
344. Spațiul în care se desfășoară povestirile din nuvelă este Bucureștiul "cel mai melancolic oraș din lume" în care "avem norocul sau nenorocul să trăim"345, topos real și, deopotrivă, obiect al unei geografii mitice, așa cum mărturisește Eliade în Încercarea labirintului: "Orice pământ natal alcătuiește o geografie sacră. Pentru cei care l-au părăsit, orașul copilăriei și al adolescenței devine mereu un oraș mitic. Pentru mine Bucureștiul este centrul unei mitologii inepuizabile. Datorită acestei mitologii am reușit să-i cunosc adevărata
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Borza, Darvari) sau, dimpotrivă, au avut o memorie prodigioasă care trebuie trezită (Lixandru). Bătrânul însuși are o memorie extraordinară. Sensul acestui nume, pe lângă acela al lipsei de însemnătate pe care vrea Eliade să-l acrediteze (vezi în acest sens, Încercarea labirintului: "Or tocmai el va supraviețui, pe când cei puternici vor cădea"), este "capacitatea de a "mișca" istoria prin poveste, grăbindu-le unora sfârșitul (...), întoarcerea către Cel Veșnic (către IHWH, Iahve, Divinitatea Vechiului Testament) prin amintire concentrată. Completă, ecuația cosmologică sună în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
depărtează de momentul său istoric. (...) Prin urmare, astăzi, "a face cultură" este singura politică eficace la îndemâna celor din exil. Pozițiile tradiționale sunt răsturnate: în centrul concret al istoriei nu se mai află politicienii, ci savanții, "elitele intelectuale"". (Mircea Eliade, Încercarea labirintului) Eliade avertizează asupra "simbolismului" de bază al nuvelei 516 - inversiunea mitului orfic (femeia, Leana este cea care coboară și îl scoate pe Adrian din infern, adică din "pierderea de sine", amnezie, alienare) - și a răsturnării "ierarhiei": Adrian este singurul care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]