4,995 matches
-
al "întâlnirii" autocratului cu cel mai înalt cleric al său − precum Moise cu fratele său, Aaron − la intrarea în noul templu, biserica (ceremonial transmis și practicat în lumea post-bizantină ortodoxă). Scenariile și spectacolul fastuos, în care se reprezentau alături puterea laică și puterea spirituală, au lăsat în imaginarul colectiv o amprentă atât de puternică, încât au dislocat amintirea vechilor ritualuri păgâne și a ceremonialurilor desfășurate separat, cu semnificații și cu scopuri bine delimitate unele de altele. Victoria asupra morții, indiferent cum
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de altele. Victoria asupra morții, indiferent cum se ajunge la ea, e celebrată laolaltă, fie în timpul liturghiei, fie în timpul marșului triumfal din capitală al armatelor imperiului creștin. Figura centrală a puterii, pentru ambele instituții care o organizează și o exercită, laică sau spirituală, este cea a basileului unic, pentru care vor fi clădite o teocrație dedicată lui și o lume nouă. Constantinopolul, străbătut de multiplele crize care, în cele din urmă, i-au decantat identitatea politică și rolul de sediu central
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
două tipuri de cultură și de civilizație − deși creștine, atât de diferite − rămân înfruntările dintre sistemele lor politice și dintre viziunile lor teologice. Sau, altfel spus (după Gilbert Dagron), cele două cauze pot fi reduse la una singură, pentru că puterea laică și cea religioasă au interferat permanent, și în perioada bizantină, și în cea medievală post-bizantină (în orient). Creștinismul va avea în occident o traiectorie diferită de cea inițială și practicată peste un mileniu în lumea ortodoxă. În cazul iudaismului și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Empereur 18). Dacă atitudinile schismatice sunt asumate de papalitate în urma politicii intervenționiste imperiale (lui Constantin I și lui Iustinian I li se pot adăuga mulți alții, în special din perioada iconoclastă), nici acțiunile ei permanente, de blocare a amestecului puterii laice în afacerile interne ale Bisericii, nu sunt, la rândul lor, atât de clare și de neinteresate politic (Dagron, Empereur 27). Practic, teoria politică imperială, deși se va modifica ea însăși în decursul primului mileniu creștin, va determina, începând cu epoca
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
icoana divinului. Acești versanți constituie împreună și la ora actuală câmpul operațional al conceptului de oíkonomía, respectiv controlarea de către corpul ecclesial a fenomenului imaginii religioase și al credinței ortodoxe, cu beneficii încă, uneori, și pentru autoritatea laică. Studiul istoric al circumstanțelor economice, sociale și militare i-a condus adesea pe comentatori la ipoteza conform căreia polemica în jurul icoanei nu a fost decât un pretext și că realitatea a fost cu totul alta − fie că se referă la
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o transpune în icoană. O consecință majoră a fost reinterpretarea acestei prolifice noțiuni, oíkonomía, atât de necesare în argumentările iconofililor cu privire la relația dintre invizibil și vizibil, sacru și material, lege divină și canon ecclesial sau coduri laice. Cum demonstrația conduce la faptul că planul Întrupării și planul diseminării creștinismului sunt indisolubil legate de imaginea divinului, în discursul iconodul este atacată și demontată tocmai legitimitatea basileilor iconoclaști și politica lor anti-oíkonomía divină. Într-
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a puterii. Ritualul oncțiunii împăratului de către patriarh, precum și relația instituțională dintre cei doi devin chestiuni de ordin formal, pur spectacular, din necesități mai curând de glorificare a autocrației în linie christică. Basilëía constantinopolitană este redefinită ca putere bicefală (laică și religioasă), ea fiind garantul absolut, și pentru economia lumii terestre, și pentru oíkonomía Întrupării. Peste cinci secole, în descendența acestei teorii a puterii și a imaginarului lumii ortodoxe, se configurează, cu numeroase distanțe, mutații de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
modelelor nu s-a dovedit însă suficientă, doar ea, pentru a mobiliza umanitatea în slujba unei dogme, care, de altfel, nu oferea recompense terestre. Pentru a fi mai convingător și pentru a asigura respectarea legii, a statului, implicit a puterii laice și a ecclesiei, imaginarul medieval occidental dezvoltă o reprezentare a "lumii de dincolo" dublu compartimentată: pentru ispășirea păcatelor până la momentul mântuirii (iadul), respectiv pentru cei aleși să se purifice (în purgatoriu) și să recupereze edenul pierdut. Promisiunea imortalității sufletului pentru
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
preluat ca atare, și aspectele de ordin pragmatic, impuse de realitatea politică a timpului. În consecință, și imaginarul medieval, care a memorat organizarea socială și structurile de putere proiectate pe schema relației dintre sacru și profan (și dintre religios și laic), a absorbit simbolurile modelului bizantin doar în măsura în care guvernarea locală s-a putut raporta la el. În urma acestor observații generale, se poate considera că programul politico-religios românesc a urmat, pe de o parte, calea configurării naturale, în raport cu necesitățile istorice și de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
după 1453; el a influențat în mare măsură și imaginea puterii, și structura imaginarului. La rândul lui schematic (ca fenomen de cultură orală), imaginarul lumii ortodoxe a lăsat loc pentru puține creații locale autentice; sub supravegherea atentă a instituțiilor puterii laice și religioase, proiecțiile imaginative colective au rămas, timp de secole, aproape neschimbate. Cu toate acestea, planul oikonomic creștin, cu toate elementele sale moștenite de la gândirea greco-romană, a putut fi adaptat eficient la condițiile practice ale existenței comunității locale. Simbolic, cele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ar fi modul în care ecclesia românească s-a raportat la valorile religioase bizantine, linia constantă pe care a urmat-o discursul său în toată perioada medievală a dublat-o, așa cum demonstrează studiile de specialitate, pe cea urmată de puterea laică, de guvernare în spirit creștin; în acest fel, i-a întărit ideile politice, forțate în mare parte de circumstanțe să rămână constante. Cultura teologică și exegetica religioasă românească au dat de aceea rareori răspunsuri originale în raport cu tradiția, concentrându-se mai
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
el nu a coincis cu practica politică locală, de la început defensivă. Convergența acestor direcții de guvernare reflectate în valoroasa carte de parenetică ortodoxă Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie atestă conștiința necesității de a domni înțelept peste lumea laică, în descendență contantiniană, de a fi un exemplu pentru supuși, dar și de a veghea și de a îndruma atent viața spirituală generală, în descendență christică. Mai mult sau mai puțin simbolic, puterea e concentrată din nou în mâna unui
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
literatura română veche I 35)50. Cele două momente de criză doctrinară, importante pentru dezbaterile teologice și pentru teoriile instituționale elaborate atunci, au pregătit de fapt atât direcțiile fundamentale ale gândirii religioase post-bizantine, cât și pe cele ale teoriei puterii laice. Cum în toată istoria imperiului bizantin summum-ul întâlnirii dintre teologie și teocrație l-a constituit persoana împăratului-sacerdot, este aproape imposibil de discutat conținutul ideatic al iconoclasmului sau cel al isihasmului în absența precizărilor legate de implicarea politică a instituțiilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
dintre teologie și teocrație l-a constituit persoana împăratului-sacerdot, este aproape imposibil de discutat conținutul ideatic al iconoclasmului sau cel al isihasmului în absența precizărilor legate de implicarea politică a instituțiilor puterii. Oamenii de cultură bizantini, deopotrivă teologii și scriitorii laici, pentru a întări teoria puterii Imperiului și a Ecclesiei, s-au referit cu consecvență la aceleași nume prestigioase din tradiția de sud și de sud-est a continentului: Platon și Aristotel, priviți ca premergători incontestabili ai gândirii creștine; Plotin, Ghemistos Plethon
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
adunare de experiențe, cari au fost culese și dovedite? Experiențe Însă poate aduna oricine, indiferent dacă aparține sau nu unei corporații hotărâte, sau dacă a urmat sau nu vreo școală oarecare. Din contră, s-a văzut adesea, că, așa numiții laici văd cu alți ochi decât partizanii vreunei corporații și găsesc adesea drumuri noi, spre a ajunge la adevăr, pe cât timp persoane care au făcut aceeași școală și cugetă În același fel, de obicei urmează a merge Împreună pe calea cea
Știința expresiei figurii sau Manualul unei noi diagnoze pentru cunoașterea stărilor de boală Întocmit pe baza cercetărilor și descoperirilor proprii de Louis Kuhne by Louis Kuhne () [Corola-publishinghouse/Science/842_a_1737]
-
a limbilor, ci și a literaturilor teologice respective”; c) „divergențele de ordin cultural sau ecleziastic (căsătoria preoților, interzisă în apus; întrebuințarea în cult a azimei în apus și a pâinii dospite în răsărit etc.)”; d) supărarea Papei Nicolae față de consacrarea laicului Fotie la rangul de patriarh, „uitând” de cazul lui ambrozie, devenit episcop „al Milanului”. În general, cauza ar consta în consacrarea unor laici în funcții ecleziale; e) proclamarea de către Papă, în secolul al VI-lea, a „supremației Bisericii asupra puterii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a azimei în apus și a pâinii dospite în răsărit etc.)”; d) supărarea Papei Nicolae față de consacrarea laicului Fotie la rangul de patriarh, „uitând” de cazul lui ambrozie, devenit episcop „al Milanului”. În general, cauza ar consta în consacrarea unor laici în funcții ecleziale; e) proclamarea de către Papă, în secolul al VI-lea, a „supremației Bisericii asupra puterii temporale”; f) ratificarea încoronării de către Papă a lui carol cel Mare în anul 800. Până atunci, „acest drept aparținuse dintotdeauna Împăratului bizantin”; g
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
regulă nu mai funcționează; e) celibatul întregului cler (la ortodocși, el e valabil doar pentru călugări); f) interdicția clericilor de a deveni mireni; g) instituția cardinalilor; h) recunoașterea a 21 de concilii ecumenice (în loc de șapte recunoscute de ortodocși); i) interdicția laicilor de a interpreta Biblia (între timp, ea a fost anulată); j) caracterul indisolubil al căsătoriei. VI.5. Structura Bisericii catolice în catolicism există o structură socială foarte riguroasă, menținută neschimbată de-a lungul timpului. Ea presupune existența următoarelor nivele ierarhice
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
decide în toate problemele de credință și de organizare a Bisericii”; Omul se justifică prin credință și prin meritele faptelor sale; * acceptă două taine: botezul și Împărtășania; * instituie dogma predestinării. IIsus Hristos s-a jertfit doar pentru cei aleși; * Ascetismul laic; * Obligativitatea frecventării bisericii; * implicarea pastorilor în viața particulară; * intoleranță, stigmat, ardere pe rug pentru cei de altă credință; * refuză tradiția Sfinților Părinți; * un cult sobru și riguros: fără sfinți, moaște, icoane; * reducerea numărului sărbătorilor creștine; * a diminuat fastul și ceremonialul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
la stilul de viață occidental. După christian Tămaș, în lume există două sisteme ideologice: occidental secular și islamic-religios. islamismul ca fenomen etnic și social rezistă. De ce? Pentru că nu există în plan social ierarhia din creștinism. Există coranul, iar clericii și laicii sunt perfect egali între ei. Există personaje charismatice, specialiști în ale sacrului, care se ocupă de viața privată și de cea socială. Tulama, specialiști în gândirea și credința islamică, sunt singurii interpreți autorizați ai legii islamice - Șaria. Interpretul infailibil al
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
autoritate mai mare decât cea a lui Dalai Lama. * Hīnayăna, în păli Theravăda, cuprinde astăzi zone ca Sri Lanka (ceylonul), Birmania, Thailanda, Laos, Cambodgia și anumite districte din Bangladesh. Sociologic, aici templul satului este instituția care asigura educația elementară a populației laice. Învățătorul este un călugăr care socializează cu toți ceilalți. * Budismul din Asia de Sud-Est. Este întâlnit în indonezia, unde a fost dislocat de islam. În Birmania, laos, cambodgia și VIetnam, Buddha nu va fi valorizat ca fiind cel ce renunță la lume
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
O poziție unanimă nu există în nici o țară budistă. Pe de altă parte, budismul nu este în nici o țară din lume religie de stat. Așadar, există interpretări diferite ale textelor sacre și opinii diferite ale comunităților budiste (de călugări și laici). O opinie - unanimă în comunitățile budiste - cu privire la refuzarea pedepsei cu moartea vine în contradicție cu legislația laică a unor țări ce permit în anumite situații aplicarea acestei pedepse. în ceea ce privește contracepția, budismul are un punct de vedere clar și succint formulat
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
nici o țară din lume religie de stat. Așadar, există interpretări diferite ale textelor sacre și opinii diferite ale comunităților budiste (de călugări și laici). O opinie - unanimă în comunitățile budiste - cu privire la refuzarea pedepsei cu moartea vine în contradicție cu legislația laică a unor țări ce permit în anumite situații aplicarea acestei pedepse. în ceea ce privește contracepția, budismul are un punct de vedere clar și succint formulat. Dacă viața copilului începe în momentul concepției, atunci „metodele contraceptive sunt acceptate în măsura în care acestea nu pot fi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
acesteia asupra următoarei reîncarnări”. Așadar, cele două practici sunt respinse și descurajate. Din punct de vedere sociologic, putem susține cu argumente consistente implicarea socială a budismului. Un exemplu ar fi alcătuirea în 1989 a Rețelei Budiștilor Implicați Social de către un laic budist din Thailanda. Mai există și organizația Amida Trust din anglia. Ambele Îi susțin pe cei din categoriile sociale defavorizate de sistemul capitalist european sau de cel American. Convingerea lor este că „oprimarea, sărăcia și suferința sunt cauzate de structurile
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
de sistem este meditația. Ea oferă posibilitatea creșterii stăpânirii de sine, a compasiunii și a altruismului. Menține sănătatea și tonusul necesare unei munci sociale solicitante și, deseori, dezumanizante. Mai concis, în ultimul timp asistăm la „creșterea centrelor de meditație pentru laici din Orient și Occident”. De ce? Pentru că „impli carea socială și compasiunea trebuie să meargă mână în mână cu stăpânirea de sine, meditația și înțelepciunea”. Capitolul XII Jainismul și religia sikh XII.1. Jainismul. Mitologia socială a întemeierii Definită frecvent de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]