5,821 matches
-
ca în relațiile lor privind activitățile offshore se vor aplica prevederile urmatorului articol: "1. Prevederile acestui articol se vor aplica independent de prevederile art. 4-22 din aceasta convenție. 2. În sensul acestui articol termenul activități offshore înseamnă activități desfășurate în largul coastelor într-un stat contractant în legătură cu explorarea sau exploatarea fundului marii și subsolului și a resurselor lor naturale situate în acel stat. 3. O persoana care este rezidență a unui stat contractant și desfășoară activități offshore în celălalt stat contractant
PROTOCOL din 25 martie 2002 între România şi Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146006_a_147335]
-
ca în relațiile lor privind activitățile offshore se vor aplica prevederile următorului articol: "1. Prevederile acestui articol se vor aplica independent de prevederile art. 4-22 din această convenție. 2. În sensul acestui articol termenul activități offshore înseamnă activități desfășurate în largul coastelor într-un stat contractant în legătură cu explorarea sau exploatarea fundului mării și subsolului și a resurselor lor naturale situate în acel stat. 3. O persoană care este rezidență a unui stat contractant și desfășoară activități offshore în celălalt stat contractant
CONVENŢIE din 25 martie 2002 între România şi Republica Letonia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146004_a_147333]
-
se vor îndrepta la instanța care a încuviințat titlul executor. (2) Toate celelalte incidente sau contestații ce s-ar ridică asupra urmăririi însăși se vor îndrepta la instanța care execută hotărârea. ... (3) Cererile arătate în acest articol vor cuprinde pe larg motivele plingerii, iar actele pricinii se vor depune deodată cu cererea la grefa instanței respective potrivit art. 112 din acest cod. ... (4) Părțile se vor chema în termen scurt și judecată asupra contestației sau incidentelor se va urma de urgență
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145352_a_146681]
-
octombrie 2002 ------------- Articolul 1 Obiectul prezenței ordonanțe îl constituie: a) implementarea standardelor internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluării și asigurarea condițiilor de muncă și viața la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile românești sau instalațiile românești din largul mării, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc în scopul reducerii cazurilor de operare a navelor maritime substandard; ... b) instituirea controlului navelor maritime sub pavilion străin, denumit controlul statului portului - PSC, în conformitate cu reglementările europene și internaționale privind procedurile armonizate
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144653_a_145982]
-
precum și conformitatea cu procedurile operaționale la bord; 8. inspector PSC - persoană fizică autorizată de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței să efectueze inspecții în cadrul controlului statului portului - PSC și care își angajează răspunderea în fața autorității competențe; 9. instalații românești din largul mării - instalații fixe sau mobile care operează pe sau deasupra platoului continental românesc; 10. navă - orice navă maritimă căreia i se aplică una sau mai multe convenții aplicabile și care arborează pavilionul unei țări străine; 11. navă substandard - navă ale
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144653_a_145982]
-
sau nu programul normal al navei; 14. stoparea operațiunilor - interdicția pentru o navă de a opera datorită deficiențelor constatate care, în parte sau în totalitate, ar imprimă un caracter de periculozitate pentru navă, pentru porturi sau pentru instalațiile românești din largul mării. Articolul 4 (1) Prevederile prezenței ordonanțe se aplică oricărei nave, inclusiv echipajului acesteia, care: ... a) face escală într-un port românesc sau la instalații românești din largul mării; ... b) ancorează într-un port românesc sau la instalații românești din
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144653_a_145982]
-
caracter de periculozitate pentru navă, pentru porturi sau pentru instalațiile românești din largul mării. Articolul 4 (1) Prevederile prezenței ordonanțe se aplică oricărei nave, inclusiv echipajului acesteia, care: ... a) face escală într-un port românesc sau la instalații românești din largul mării; ... b) ancorează într-un port românesc sau la instalații românești din largul mării. ... (2) În cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, autoritatea competența va aplica acele cerințe ale convențiilor care sunt aplicabile și, în măsura în care una
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144653_a_145982]
-
mării. Articolul 4 (1) Prevederile prezenței ordonanțe se aplică oricărei nave, inclusiv echipajului acesteia, care: ... a) face escală într-un port românesc sau la instalații românești din largul mării; ... b) ancorează într-un port românesc sau la instalații românești din largul mării. ... (2) În cazul navelor cu un tonaj brut mai mic de 500, autoritatea competența va aplica acele cerințe ale convențiilor care sunt aplicabile și, în măsura în care una dintre convenții nu este aplicabilă, va lua toate măsurile necesare pentru a asigura
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144653_a_145982]
-
marine (22.224 m), măsurată de la liniile de bază. ... (2) Liniile de bază sunt liniile celui mai mare reflux de-a lungul țărmului sau, după caz, liniile drepte care unesc punctele cele mai avansate ale țărmului, inclusiv ale țărmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare, amenajărilor hidrotehnice și ale altor instalații portuare permanente. ... (3) Coordonatele geografice ale punctelor între care sunt trasate liniile de bază drepte sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. În cazul
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145169_a_146498]
-
cu prevederile convențiilor internaționale la care este parte și ținând seama de principiile și normele dreptului internațional. ... Capitolul II Zona contiguă a României Articolul 7 Zona contiguă a României este fâșia de mare adiacentă mării teritoriale care se întinde spre largul mării până la distanța de 24 mile marine, măsurată de la liniile de bază stabilite în art. 2. Articolul 8 În zona sa contiguă, România exercită controlul pentru prevenirea și reprimarea încălcărilor, pe teritoriul său, ale legilor și reglementărilor sale din domeniul
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145169_a_146498]
-
română, și să ordone, sub rezerva normelor dreptului internațional și dacă elementele de probă o justifică, reținerea navei. ... Articolul 46 Dacă o navă străină folosită în scopuri comerciale se află într-un port românesc sau la o instalație terminală în larg, organele competente române pot iniția procedurile legale în legătură cu orice încălcare făcută de această navă, iar dacă nava se află în apele maritime interioare, în marea teritorială, în zona contiguă sau în zona economică exclusivă a României, poate fi urmărită și
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145169_a_146498]
-
b) în afara teritoriului României și a zonei economice exclusive, dar care au cauzat sau riscă să cauzeze poluare pe teritoriul său ori în zona sa economică exclusivă, iar nava se află în mod voluntar într-un port sau terminal în larg al României; ... c) în marea liberă, iar nava se află în mod voluntar într-un port sau terminal în larg al României. ... Articolul 51 (1) În aplicarea art. 230 alin. 1 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145169_a_146498]
-
său ori în zona sa economică exclusivă, iar nava se află în mod voluntar într-un port sau terminal în larg al României; ... c) în marea liberă, iar nava se află în mod voluntar într-un port sau terminal în larg al României. ... Articolul 51 (1) În aplicarea art. 230 alin. 1 din Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată prin Legea nr. 110/1996 , faptele prevăzute la art. 49 săvârșite de pe
LEGE nr. 17 din 7 august 1990 (*republicată*) privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice exclusive ale României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145169_a_146498]
-
Serviciile privind traficul navelor 1 Serviciile privind traficul navelor (VTS) contribuie la siguranța vieții omenești pe mare, la siguranța, la eficientă navigației și la protecția mediului marin, a zonelor de coastă adiacente, a locurilor de muncă și a instalațiilor din larg contra posibilelor efecte nefavorabile asupra traficului navelor. 2 Guvernele contractante se angajează să ia măsuri cu privire la stabilirea serviciilor VTS dacă, după opinia lor, volumul traficului și gradul de periculozitate justifica aceste servicii. 3 Guvernele contractante care planifică, si implementează VTS
AMENDAMENTE din 5 decembrie 2000 la Convenţia internaţionala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147159_a_148488]
-
internaționale, în țară și/sau în străinătate. 6. Suportarea unor cheltuieli pentru participarea la manifestări internaționale, în vederea promovării imaginii și a intereselor românești peste hotare. 7. Realizarea lucrării "România - 1993-1996" (în limbile română, engleza și franceză), menită a înfățișa pe larg realizările țării noastre în multiple domenii de activitate. 8. Organizarea unor acțiuni promoționale în străinătate, cu prilejul unor manifestări cu caracter istoric, economic, artistic (aniversări ale unor date de referință din istoria României, ale unor personalități românești de renume internațional
HOTĂRÎREA Nr. 419 din 4 iunie 1996 privind modul de repartizare şi de utilizare a unor fonduri aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 1996 nr. 29/1996, în vederea promovării imaginii şi a intereselor româneşti peste hotare, precum şi pentru realizarea de acţiuni cu caracter ştiinţific şi social-cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115339_a_116668]
-
când, pe lângă redistribuția capabilităților, au loc modificări radicale în normele și instituțiile ce guvernează sistemul internațional, fază de tranziție asemănătoare celei din secolul al XVI-lea, când s-a creat sistemul modern de state. Dacă această opinie este împărtășită pe larg în comunitatea de experți, în schimb în privința răspunsului la întrebarea Spre ce se îndreaptă sistemul internațional sau cum va arăta el? nu s-a ajuns la un consens. În legătură cu acest subiect, comunitatea academică a produs o gamă largă de studii
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
de stat, nu sunt decât tot atâtea pledoarii ingenioase ale minții...” (M. Eminescu, P.L., 81) • consecutivă: „Dreaptă, cum era stânca (...), avea, totuși, jos și cam la mijloc, o scobitură destul de adâncă, în care cineva s-ar fi putut adăposti în larg pentru orice împrejurare.” (C. Hogaș, 251); • de finalitate: „Aici întâlniră un bătrân pe care îl rugară să-i îndrepteze la vreun han, unde să mâie noaptea.” (P. Ispirescu, 160) De multe ori, caracteristica numelui, exprimată prin atribut circumstanțial, descrie cadrul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Întrebarea care se pune este dacă, tot adăugând și intervenind la intervale mai mici sau mai mari, ați finalizat până acum vreunul din multele cicluri abordate de a lungul anilor și în care din ele v-ați simțit mai în largul dumneavoastră? Dintre acestea, ciclul „Poliptice” e ceva mai cunoscut, întrucât am ieșit cu el și la Bacău, și la Căminul Artei în Capitală. Iar odată expus, îl poți considera gata. El conține lucrări și mai mici și mai mari, asamblate
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
să-i îndrume pe cei pasionați, ce fac de multe ori cercetare la întâmplare, ci și instrumentele de lucru necesare unei cercetări moderne. Apoi, nu stăruim suficient pentru ca metodele și publicațiile care se ocupă de cercetare să fie cunoscute pe larg, chiar metoda lui Brăiloiu, rămasă actuală și azi ca una din metodele de bază în întreaga lume, nu este însoțită de alte metode, ci doar de niște încercări de metode. Din păcate și studiile care se publică în legătură cu metoda sunt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în cercetările românești, fenomenul creativității este privit atât din punctul de vedere al structurii sale, al factorilor care o condiționează, cât și al tipurilor și formelor de creativitate (Al. Roșca, L. Țopa, M. Bejat, M. Roco, Gr. Nicola), discutate pe larg în primul capitol al prezentei lucrări, dar și din punctul de vedere al modalităților și condițiilor învățării școlare (Gr. Nicola, A. Stoica, N. Matei și alții). Interesându-ne ceea ce se poate întreprinde în spațiul școlar românesc pentru elevii creativi, indiferent
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
o veritabilă colonie artistică. Prezența Reginei Maria asigura, la rîndu-i, un motiv suplimentar pentru pictori și scriitori de a fi în proximitatea protectoarei artelor. Considerat pe drept cuvînt un peisaj pictogenic, Balcicul furniza în ordinea peisajului abundente priveliști deschise spre largul mării, dar și către relieful calcinat al țărmului. Muntele Alb apare aproape în fiecare imagine sau, dacă lipsește, se include în imaginea ideală a locului. În schimb, pictorii sunt atrași de exotismul localnicilor, fie ei turci, tătari, bulgari, greci sau
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
evocă un loc și restituie o absență. Delicatețea acestei pagini de jurnal intim la Balcic are sensul și valoarea unei mărturisiri. Memoria restituie o lume și valori care au fost, priza directă exaltă un sentiment. La Nesseber, privește amplu dinspre larg și prim-planul este dominat de albastrul mării. Casele se ordonează ca o piramidă urbană, pitorească și luxuriantă. Alteori, privirea se scurge printre arcurile gotice ale unor portaluri monumentale și sfîrșește pe fațada unei biserici ortodoxe. Ascensionalul ocolește peste dalele
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
al rețelelor sociale (plasate în prima parte a secolului XX), ci și la diverse forme de analiză premodernă a rețelelor sociale (cum ar fi „Problema celor șapte poduri din Köningsberg”, rezolvată de matematicianul Euler). Tot în cadrul primului capitol discut pe larg despre orizontul de semnificații multiple ale analizei rețelelor sociale la nivelul specialiștilor din domeniu. Fac acest lucru pentru a stabili o formă de raportare la sintagma analiză a rețelelor sociale. Al doilea capitol al lucrării reprezintă un argument în favoarea caracterului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
realizate de reprezentanții celor trei școli de studiu al rețelelor sociale. 2. Elemente de analiză a rețelelor sociale Un navigator, plecând într-o lungă călătorie, își ia cu el o Maimuță care să-l distreze pe drum. Pe când naviga în largul coastei Greciei, izbucni o furtună puternică ce distruse vasul. Toți cei aflați la bord, inclusiv Maimuța, fură nevoiți să înoate pentru a se salva. Un Delfin văzu Maimuța luptându-se cu valurile și, crezând că e un om (cu care
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
rinichiul de focă s-a determinat Cd în concentrație de 500 g/g substanță uscată. În apele marine, cantitatea de cadmiu este de obicei mai scăzută decât în apele dulci, concentrația cadmiului fiind mai ridicată în zonele de coastă față de largul mării. Factorul de concentrare al cadmiului de către animalele marine variază de la 100 la 1000 (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Caracterul toxic al cadmiului asupra animalelor acvatice este influențat de duritatea apei, pH, temperatură, compoziția chimică a apei. Experimentele efectuate pe Daphnia magna
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]